1,905 matches
-
aceeasi instituție, neforțând anonimatul, nu a acceptat depășirea. Eram acuzat că Încărcam mintea elevilor În activitățile extrașcolare, ca, la reuniunile cenaclului incitam pubertatea, ca elevii - reporteri erau denunțători”. Activitate de substanță la brigadă artistică și la cenaclul literar a avut intervievatul și prin anii 1956 - 1962 la fabrica de rulmenți din Bârlad, la clubul Întreprinderii și la cenaclul ,,Mihail Sadoveanu”, apoi la Nicolina și CUG Iași, la cenaclul ,,Lupta cu inerția”. Malin avea atunci, cănd stătea Alexandru Tăcu de vorbă cu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
București, pp. 143-156 . 5 Vezi A. Focșeneanu, op. cit., pp. 138-172. 6 Aceste concluzii sunt rezultatul interviurilor cu douăzeci de membri din majoritatea FSN din cadrul Adunării Constituante din 1990 (interviuri realizate în martie și în aprilie 2003). Criteriile de selecție ale intervievaților: persoanele trebuiau să fie membri ai majorității FSN, aleși în cadrul alegerilor legislative din 1990, fără a mai fi realeși după 1990 și fără să mai fi ocupat funcții politice sau administrative la nivel înalt după 1992; aceștia nu trebuiau să
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
acel scriitor nu există. Eu exist, o spun cu modestie, pentru că vreau să se știe. A.B.Privesc viețile scriitorilor noștri ca pe niște adevărate povești. Am învățat atât de multe lucruri din înțelepciunea și vorbele de duh ale celor intervievați! Pentru fiecare am un gând de mulțumire și de bucurie. Dumneavoastră cui îi mulțumiți? Lui Dumnezeu. A.B.Se pare că, nu știu dacă din cauza vremurilor, politica face parte din ce în ce mai mult din viața noastră, tot Mircea Sântimbreanu (oare de ce îmi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Carol al României, dânduse astfel o dezmințire tuturor aserțiunilor despre dușmănia între aceste două state, provocate doar de campania neprietenoasă ziaristică care sa purtat mai ales din partea Bulgariei; ancheta literară din ziarul Epoca referitoare la starea actuală a literaturii române, intervievat fiind colaboratorul ziarului B.P. Hașdeu, referitor la Eminescu, Alecsandri și Eliade. Dl Hașdeu crede că literatura unei națiuni nu se poate ridica la o treaptă întradevăr înaltă până când societatea națională și statul național n-au ajuns la cea mai înaltă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
modul abrupt viața de artă, de literatură, că și în cel mai bizar lucru expus pe o pagină există ceva trăit sau imaginat de către un autor. Am dispus dialogurile din acest volum în ordine alfabetică, mizând pe "democrația alfabetului", confrații intervievați fiind cu toții profesioniști ai literaturii române de ieri, de azi. Îmi rămâne firescul regret că nu am reușit să intru în dialog cu o mulțime de (alți) confrați, scriitori care au lucruri importante de spus. Lista lor e așa de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și depășirilor constante de plan, completată, spre sfârșitul anilor ’70, cu manifestări somptuoase ale cultului personalității, portretul conducătorului iubit, un fel de zeitate, deasupra intereselor de partid și de stat. O dihotomie similară se poate regăsi și în mărturiilor celor intervievați. Mulți dintre ei, proveniți din satele limitrofe orașului Iași, își împart propria viață între atunci și acum. De fapt, înainte și după stabilirea la oraș, moment perceput drept cea mai mare realizare a vieții. Ușor tragi-comic, se poate observa, fără
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
limitrofe orașului Iași, își împart propria viață între atunci și acum. De fapt, înainte și după stabilirea la oraș, moment perceput drept cea mai mare realizare a vieții. Ușor tragi-comic, se poate observa, fără vreo exagerare, cum mulți dintre martorii intervievați se regăsesc în personaje ale recentei cărți a scriitorului Dan Lungu. Sunt până la urmă oameni simpli, cu origini țărănești, formând o primă generație, care a părăsit satele natale și a văzut în oraș posibilitatea unui trai decent. O generație dezrădăcinată
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
în frunte cu Statele Unite ale Americii au continuat cursa înarmărilor, efectuarea de experiențe nucleare, au dat frâu liber revanșarzilor vest germmani care mențin în Berlin Occidental un centru de spionaj și provocatori împotriva RDG”. Spre deosebire de procesele-verbale, care le consemnează, martorii intervievați trec în plan secund aceste secvențe, momente „înălțătoare”, care, probabil unora, le mai provoaca și astăzi nostalgii. Calitatea de membru de partid devenise o condiție sine-qua-non pentru a obține mici beneficii, care în epocă se puteau numi ușor „delicii ale
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
pentru locuințe de către angajații proprii, în conformitate cu legislația în vigoare. Odată ce întreaga sumă se achita, după ani de muncă, locuința devenea proprietate personală - un adevărat lux în România socialistă - care oferea măcar iluzia posesiei unui imobil. În răspunsurile la întrebări, martorii intervievați se opresc frecvent asupra chestiunii locuinței. De ea sunt legate și celelalte: viața de familie, timp liber, sărbători legale. În afara ei, rămâne doar fabrica, cu șefi, producție, program de lucru, relații între angajați. Programul de lucru era strict. Ies în
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
în familiile care aveau în întreținere copii mici. Când ambii soți lucrează ca angajați ai fabricii, se recurge ușor la schimbul de tură. Uneori, în condiții extreme, se recurge și la săritul gardului, o soluție relatată de către una dintre doamnele intervievate: „- Să știți c-am avut ș-un picior rupt c-am sărit gardul [râde]. Aveam copii mici în casă și vrând-nevrând trebuia să mă duc mai repede și când am sărit, am venit cu el [cu piciorul - n. ns., S.
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
fel ca elevii și studenții - participau la campania agricolă, contribuind la strânsul recoltelor. Sărbătorile puteau fi împărțite în două grupe mari: personale și cele oficiale. Sărbătorile personale le includeau pe cele religioase și se serbau în familie. Unul dintre martorii intervievați, catolic, afirma că apartenența religioasă nu i-a provocat niciodată neplăceri și nici nu i-a îngreunat intrarea în rândurile Partidului, cu condiția ca această temă să rămână o chestiune pur personală: „Sărbătorile religioase: eu n-am fost împiedicat, m-
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
școala s-a bazat în permanență pe cooperare. Cei mai mulți absolvenți își găseau de lucru în Nicolina. Erau câte două-trei generații în cadrul aceleași familii care lucrau în fabrica Nicolina, după ce, în prealabil, absolviseră cursurile școlii cu același nume. Unul dintre martorii intervievați afirmă că uneorii copiii angajaților, elevi ai școlii, făceau practica de specialitate, în fabrică, alături de unul dintre părinți. Astfel, calificarea devenea o certitudine. Treptat, s-au format generații întregi de excelenți meseriași, cu un bun renume la nivelul țării, nu
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
perioadei interbelice, revolta trăgea un semnal de alarmă asupra faptului că devenise tot mai complicat să supraviețuiești în România lui Ceaușescu. Documentele păstrate în arhivele accesibile nu amintesc nimic despre acest moment. Informațiile prezentate sunt cele furnizate, exclusiv, de către martorii intervievați. Deși nu este cunoscut de către publicul larg, momentul încă provoacă emoții celor care l-au trăit atunci, fie ca simpli angajați, fie ca factori de decizie în fabrică. Cauza ? Neplata salariilor în unele secții. Aici însă este locul unde se
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
de reprofilări, de la cursuri de perfecționare - în special pe management, până la diponibilizări și evaluari, și reevaluări ale patrimoniului. Ca o ultimă variantă s-a încercat transformarea Nicolinei într-o societate mixtă, cu un partener străin. Abordând tema declinului Nicolinei, martorii intervievați nu au căutat vinovați și nici nu au formulat acuze. Doar și-au exprimat părerile de rău pentru dispariția unei fabrici mari, pe care ei o credeau intangibilă. Asemeni pasagerilor în prima - care a fost și ultima - călătorie a Titanicului
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
adunat 12 ore în Casa Scânteii. Fum stătut de tutun și maldăre de hârtie pe jos - pagini ale revistei de mâine, din care cenzura a scos interviul cu Buzura, deși, după lungi parlamentări ale lui Ivașcu și Roger cu „forurile“, intervievatul acceptase unele tăieturi. Când toate paginile erau calandrate și credeam că am terminat, interviul cade și trebuie să o luăm de la capăt, cu un text oarecare din spec, plin de greșeli. Presați de faptul că la ora 11 noaptea Scânteia
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
În exclusivitate a unor volume de poezie patriotică și existența unei edituri specializate pentru acest fel de literatură (Editura militară). După ce arăta că tinerii poeți manifestă rezervă față de literatura patriotică (consecință a literaturii de circumstanță, a versificatorilor din anii trecuți) intervievatul acredita ideea că ar fi lipsită de sens editarea de volume exclusive de poezie patriotică, ca și existența editurilor care-și propun să promoveze În exclusivitate literatura de această factură”. „S-a eliminat paragraful respectiv”, anunțase triumfător cenzorul. Tot cei
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ca universitățile să-și construiască și să-și adopte propriile coduri și consilii până în decembrie, plecând de la un know-how, desigur failibil, ca orice demers intelectual și normativ. Reacțiile publice majoritare la acest demers sunt, până acum, de următorul tip: Rectorii intervievați spun că la ei nu există astfel de probleme, slavă Domnului, sau dacă au fost, le-a rezolvat foarte bine. Nu facem decât să ne bucurăm că poate exista și rai moral universitar. Eu recunosc că nu trăiesc într-o
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
reprezentativitate) constituie cele mai evidente limite ale anchetei realizate prin intermediul chestionarului. În ciuda acestora, ancheta este una dintre metodele cele mai frecvent utilizate în cercetarea educațională. Interviul este a doua tehnică de anchetă și constă într-un dialog între intervievator și intervievat, prin care se încearcă obținerea de informații relevante pentru o anumită temă de cercetare (Sax, 1968; De Singly et al., 1998). Interviul nu este în nici un caz improvizat, ci presupune activități riguroase de planificare și aplicare, analiză a datelor și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
volumul populației vizate și de structura acesteia (mai diversă sau mai puțin diversă), însă trebuie să fie destul de larg pentru a permite generalizări ale concluziilor cercetării. Evident, el este determinat și de scopul aplicării interviurilor. -Stabilirea modalităților de acces la intervievați (De Singly et al., 1998; Agabrian, 2004) este o etapă importantă în planificarea anchetei și presupune inclusiv contactarea și convocarea acestora în vederea realizării interviului. -Realizarea ghidului de interviu constituie punctul cel mai important al planificării interviului și presupune stabilirea datelor
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
de tipul de interviu, ales la rîndul său în funcție de tema și scopul cercetării. În cazul interviului nestructurat, nu este vorba despre elaborarea unui set de întrebări, ci de stabilirea unor axe tematice ce urmează a fi urmărite în dialog cu intervievații. Întrebările incluse în cadrul unui interviu sînt clasificate în funcție de natura și scopul lor. Astfel, putem distinge întrebările principale de întrebările sau enunțurile de relansare (De Singly et al., 1998). Întrebările principale constituie nucleul ghidului de interviu și permit explorarea tuturor ariilor
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
rolul întrebărilor de relansare, încercînd să obțină profunzimea dorită a răspunsurilor și continuarea dialogului. De obicei, întrebările principale sînt coerent elaborate în acest moment de proiectare a ghidului de interviu, în timp ce formularea întrebărilor de relansare ține de contextul dialogului intervievator intervievat, de spontaneitatea și experiența celui care conduce interviul. Cu toate acestea, se pot gîndi relansări, formule de sondare sau de completare care să poată fi utilizate în timpul realizării interviurilor. -Alegerea modalităților de înregistrare a interviurilor se realizează tot în momentul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
argumentare consistentă a opțiunilor, fără a exagera în generalizări. Avantajele anchetei realizate prin intermediul interviului constau în surprinderea complementară a notelor comune și a unicității discursurilor, în evidențierea unor motive care stau la baza unor opinii sau atitudini. De asemenea, interacțiunea intervievat intervievator și posibilitatea acestuia din urmă de a adapta ghidul de interviu constituie un avantaj în măsura în care conduce la obținerea unor date relevante. Pe de altă parte, datele rezultate din realizarea interviurilor sînt adesea discutabile din perspectiva validității și fidelității. Acuratețea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
luptă cu această orbire reziduală, cu adaptarea la fals și minciună atunci când este vorba să ne raportăm la trecut. Eu cred că denunțarea insuportabilității din anii trăiți de noi toți face viața mai suportabilă. Din lunga noapte a detenției, cei intervievați vorbesc despre onoare și suferință. Eu cred că adevărul despre ceea ce am trăit are și un efect tămăduitor. Ne vindecă și ne ajută să ne proiectăm limpede În viitor. Lucia Hossu Longin Cuvânt Înaintetc "Cuvânt Înainte" A existat În perioada
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mai mare parte a județelor țării, estimându-se ca, până la sfârșitul anului 2007, să fie finalizate interviurile și În celelalte județe. Interviurile au la bază un ghid care urmărește cele mai importante momente ale detenției, dar nu numai. Astfel, cei intervievați descriu instaurarea comunismului, motivele și metodele arestării, derularea anchetelor și a procesului, eliberarea și reinserția. Accentul este pus În special pe anii de detenție, rezultând informații interesante despre condițiile de viață din Închisoare, masa, persecuțiile, condițiile de muncă, viața religioasă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
detenție, În cele mai multe dintre cazuri relatările vizează și viața de după eliberare, intenția fiind aceea de a arăta și modul În care foștii deținuți au reușit sau nu să se reintegreze din punct de vedere socioprofesional. De altfel, pentru majoritatea celor intervievați, eliberarea din temnițele comuniste a Însemnat, de fapt, un „transfer”, dintr-o Închisoare mai mică Într-o Închisoare mai mare, reprezentată de România comunistă. Elementul de noutate pe care Îl propune proiectul este dat de faptul că marea majoritate a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]