2,305 matches
-
presiuni morale pentru constrângerea anchetaților să declare ceea ce li se impunea; 3. falsificarea unor declarații date de cei anchetați și folosirea unor scrisori plastografiate pentru a obține recunoașterea unor fapte; 4. redactarea unor declarații În lipsa anchetaților sau consemnarea unor răspunsuri ireale, pe care anchetații erau constrânși să le semneze 10. Tortura psihică a fost preponderentă atât În cursul anchetelor, cât și pe parcursul detenției. Lena Constante, fostă deținută În lotul Pătrășcanu, membră de partid, anchetată brutal și după moartea lui Stalin, declara
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
timp de gândire până a doua zi dimineața. Îngrozită la gândul arestării acestor bătrâni, mi-am spus că trebuie să duc minciuna pe drumul dictat de anchetă”11. Falsificarea declarațiilor În anchete sau obligarea deținuților să semneze declarații cu fapte ireale, dar care trebuiau să justifice noi arestări dublau efectele torturii morale, prin crearea sentimentului de culpabilitate față de cei incriminați prin aceste falsuri. După 1953, anchetele, În ansamblul lor, nu și-au modificat scenariile deja scrise. Anchetatorii și anchetații Își jucau
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
ipocrizie (5); înșelăciune (5); copil (4); dezgust (4); fățărnicie (4); înșelare (4); nesimțire (4); nevoie (4); păcăleală (4); Pinocchio (4); supărare (4); tristețe (4); vorbă (4); adevărată (3); bărbat (3); bună (3); dispreț (3); farsă (3); frumoasă (3); glumă (3); ireal (3); mică (3); minciună (3); negru (3); om (3); pedeapsă (3); profit (3); scăpare (3); urîtă (3); vrăjeală (3); acoperire (2); amară (2); Băsescu (2); colegi (2); consecință (2); defect (2); ea (2); eroare (2); falsă (2); frate (2); frică
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
naștere (5); sfînt (5); surpriză (5); binecuvîntare (4); cer (4); divinitate (4); dragoste (4); mama (4); rar (4); religie (4); timp (4); wow (4); Adi (3); așteptare (3); cadou (3); copii (3); dumnezeiască (3); fantastic (3); imposibilitate (3); incredibil (3); ireal (3); împlinire (3); mirare (3); raritate (3); apariție (2); bine (2); cerească (2); Crăciun (2); deosebit (2); eu (2); fapt (2); fenomen (2); frumoasă (2); har (2); holograf (2); inexistență (2); încîntare (2); înger (2); Înviere (2); minciună (2); mister
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dragoste (5); interesant (5); istorisire (5); plăcere (5); relaxare (5); tristă (5); viață (5); zîne (5); bunici (4); film (4); prințese (4); sfîrșit (4); story (4); veche (4); acțiune (3); adevărată (3); de amor (3); bucurie (3); final fericit (3); ireal (3); de iubire (3); iubire (3); liniște (3); nuvelă (3); om (3); plictiseală (3); povață (3); seară (3); știre (3); timp (3); de vis (3); zicere (3); Alba-ca-Zăpada (2); ascultare (2); baladă (2); bunic (2); Cenușăreasă (2); cuvinte (2); eroi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); seară (3); știre (3); timp (3); de vis (3); zicere (3); Alba-ca-Zăpada (2); ascultare (2); baladă (2); bunic (2); Cenușăreasă (2); cuvinte (2); eroi (2); fascinație (2); fericire (2); fericită (2); idilă (2); imaginar (2); imposibil (2); interes (2); ireală (2); învățătură (2); lectură (2); miracol (2); narațiune (2); născocire (2); de noapte (2); poezii (2); povestire (2); realitate (2); snoavă (2); speranță (2); vrăjeală (2); zicală (2); zvon (2); adevăr; adevărat; de adormit popii; a adormit; de adormit; altă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
datină; decizii; delăsare; divin; dominare; dreaptă; drumul vieții; durere; e scris; familie ideală; fericire; a fost viață; frig; fugă; greu; harta vieții; idee; ignorantă; implacabilă; interes; iubire pierdută; iubită; împăcare; împrejurări; închisoare; a se întîmpla; întrebare; libertate; lipsă; Lost; lucru ireal; luptă; mama; mare; măsură; melancolie; meleag; minunată; mister; mitologie; mînă; modelare; nașpa; neam; nebună; necăjită; necruțătoare; nedreptate; nefericire; nemiloasă; nervi; neștiut; normă; norocul; noroi; cu obstacole; ofițer; omenesc; oportunitate; optimism; orgă; parte; părăsită; porcărie; potrivnică; predestinare; predestinat; proprie; scaun; schimbări
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vesel; viață; vînătăi; vioi; viziune; vopsea; vrăjitoare; vulgar; zîmbet (1); 708/185/56/129/0 vis: somn (105); frumos (72); dorință (64); coșmar (55); noapte (38); speranță (27); realitate (26); iluzie (17); imaginație (17); împlinit (15); urît (14); ideal (8); ireal (8); scop (7); țel (7); dulce (6); împlinire (6); cosmos (5); odihnă (5); plăcut (5); reverie (5); adînc (4); amintire (4); aspirație (4); fericire (4); închipuire (4); basm (3); ciudat (3); erotic (3); fantastic (3); gînd (3); imagine (3); irealitate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dulceață; durere; ea; emoție; eroare; eternitate; euforie; exagerat; extraordinar; familie; fantasmă; fantomă; feeric; feerie; fermecat; fermecător; ficțiune; film; fraieră; friend; ceva frumos; fugi de el; gîndire; gînduri; în gol; greu; de gură; halucinație; iarbă; idei; ieșire din realitate; Iisus; incredibil; irealul; irepetabil; iubire; de iubire; îndeplinire; îndrăgostit; întîmplare; întrerupt; întunecat; legendă; libertate; limb; lucid; lume ireală; lume; lumea mea; lung; magic; mare; mașină; maxim; măreț; mic; minte; mirare; mîine; mîndrie; mort; moș Ene; murdar; natură; neîmplinit; nemărginire; nori; noutate; obiectiv; ochi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fermecător; ficțiune; film; fraieră; friend; ceva frumos; fugi de el; gîndire; gînduri; în gol; greu; de gură; halucinație; iarbă; idei; ieșire din realitate; Iisus; incredibil; irealul; irepetabil; iubire; de iubire; îndeplinire; îndrăgostit; întîmplare; întrerupt; întunecat; legendă; libertate; limb; lucid; lume ireală; lume; lumea mea; lung; magic; mare; mașină; maxim; măreț; mic; minte; mirare; mîine; mîndrie; mort; moș Ene; murdar; natură; neîmplinit; nemărginire; nori; noutate; obiectiv; ochi; oglindă; om; oniric; orgasm; păcat; păcătos; pat; perfect; pix; poet; poveste; prea frumos; premoniție; prezicere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sub acronimul ERP, a crescut fulminant, cu rate alarmant de mari, pe fondul dez voltărilor majore în IT, al cererii crescute de aplicații și al oportunităților valorificate de noii intrați. Am asistat la atingerea unui nivel de venituri care părea ireal la început și la înmulțirea numărului de ofertanți odată cu amplificarea interesului pentru aceste aplicații. Discuții și exemple SAP (la început Systemanalyse und Programmentwicklung, apoi Systeme, Anwendungen und Produkte in der Datenverarbeitung), înființată în 1972 în Mannheim de cinci ingineri de
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
artificialul este depreciat ca aparență a unei imitări a naturii „adevărate”, filosofia virtualității tehnologice desfide orice privilegiere. De pildă, acest recent tip de mintal respinge vechea preferință pentru natural (original, autentic, real, referențial etc.Ă în dauna artificialului (copie, fals, ireal, autoreferențial etc.Ă, în timp ce nu cade în capcana favorizării celui de-al doilea termen. De asemenea, această filosofie îi propune distincției obișnuite dintre artificial și natural perspectiva unei coexistențe dinamice, conflictuale și creative, suprapunând, dar și intersectând, aceste două modele
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
încadra în registrul fantasmaticului sau al fantomaticului, cu atributele irealității și ale imaterialității care se manifestă și se arată în lumea obișnuită după criteriile virtualității paranormale sau a forțelor oculte. Studiul prezent preferă însă să nu disocieze între real și ireal sau între material și imaterial în ceea ce privește identitatea virtuală a subiectului uman la interfață, după cum se poate vedea în numeroase rânduri. Astfel, menținând atât reciprocitatea dintre normal și anormal, real și fictiv, se poate perpetua continuitatea însăși dintre fantasmă și materialitate
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ceea ce presupune o regândire a strategiei în educația permanentă. De ce este „insuficientă” educația școlară? Pentru că propune, sub etichete pozitive precum socializare sau integrare, finalități inacceptabile precum uniformizarea, inerția, controlul ideologic, monopolul, conservatorismul cultural. Pentru că este îndepărtată de viața reală (este „ireală”, „inactuală”, hiperintelectualistă, hiperdidacticistă, autoritaristă, elitistă și, până la urmă, ineficientă). Care ar fi deci noua perspectivă? Accentul pe pertinența culturală, pe dezvoltarea umană, pe libertatea personală, pe egalitatea socială și pe productivitate. Iar dacă educația permanentă se extinde pe toată durata
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
toți păreau împinși de un resort nevăzut; mișcări geometrice; nimic spontan; surâsuri mecanice; gesticulări de fantome; Ă totul era încremenit...” (I, 19). Lumea lipsită de viață (iată de ce a o elimina exclude orice sentiment uman) răspunde situării propriei ființe în ireal: „Nu e prima dată când, după insomnie, notează Cioran, am această impresie de lume încremenită, golită de viață. Aceste nopți albe îmi sorb sângele, îl devoră; fiind eu însumi un spectru, cum aș putea să văd în ceilalți semnele realității
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
realitate, încât nu mă pot gândi la ea și la condițiile ei fără să mă treacă un fior de groază. Viața nu e decât un spectacol, o fantezie a materiei. Am înceta să existăm dacă am ști cât suntem de ireali. Dacă vrei să trăiești, nu trebuie să te gândești la viață, nici s-o izolezi în univers, nici să-ți propui s-o definești” (I, 65). Când nu înspăimântă, adevărul irealității propriei ființe hrănește clipe de scepticism: „Că această lume
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
vrei să trăiești, nu trebuie să te gândești la viață, nici s-o izolezi în univers, nici să-ți propui s-o definești” (I, 65). Când nu înspăimântă, adevărul irealității propriei ființe hrănește clipe de scepticism: „Că această lume e ireală Ă este adevărat, și pe deasupra evident. Dar această evidență nu-i un răspuns, nu te ajută să trăiești. / ... Și de când, mă rog, un adevăr trebuie să ne ajute să trăim?” (I, 113). Acest sentiment al irealității lumii e resimțit și
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
irealității funciare” (III, 390). Este motivul pentru care acum poate să spună „Dumnezeu este, chiar dacă nu este” (III, 390). Despre sine, Cioran ar putea susține acum același lucru. De fapt, peste numai câteva pagini, notează: „Totul este real. Totul este ireal” (III, 393). Dar a crede astfel înseamnă a pune între prezență și absență semnul egalității. Mai mult, a coborî cu negarea de sine până acolo unde spaima se transformă în fascinație. La un moment dat, Cioran exclamă, aparent în afara oricărui
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
irealitatea devine fascinație atunci când se aplică naturii. Iată: „M-am plimbat între Étréchy și La Ferté-Alais. Ninsoare și ceață, o ceață atât de diafană că arborii păreau un fum încremenit. Rareori am văzut un peisaj atât de poetic. Totul era ireal Ă în plus, din cauza poleiului, pe drum nu era țipenie” (III, 5). Altundeva: „Patru ore de umblat. Câmpia Beauce acoperită în întregime de zăpadă. Frig puternic: Ă 5 grade. Merg pe un drumeag care abia se deosebește de întinderea albă
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
abia se deosebește de întinderea albă: doar un punct în imensitate. Sunt izbit de stranietatea albului. Se spune, cred, alb ca moartea. Sentimentul că umblu pe o altă planetă. Irealitate totală. Soarele intra și el în acest joc. Și el ireal.” (III, 279-280). Și, în acest context, urmează exultanța (cumva mistică) de a fi nimic: „Dacă întreg universul ar fi împotriva mea, dacă aș fi detestat deopotrivă de oameni și de zei, nimic nu m-ar putea atinge și nici zdruncina
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
dat vreodată senzația de realitate pe care mi-o dă un copac” (III, 385), suntem tentați să credem că această senzație de realitate nu-i decât împlinirea absolută a irealității lumii. Așa cum concretețea propriului chip răsfrânt în oglindă proiecta în ireal, la fel, asumarea irealului generează forme palpabile, deci lume. „Să-mi inventez un soi de prezent” (III, 172), își spune într-un loc. Or, prezentul, în concretețea lui, i se refuză lui Cioran, iar el, compensativ, găsește un soi de
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
realitate pe care mi-o dă un copac” (III, 385), suntem tentați să credem că această senzație de realitate nu-i decât împlinirea absolută a irealității lumii. Așa cum concretețea propriului chip răsfrânt în oglindă proiecta în ireal, la fel, asumarea irealului generează forme palpabile, deci lume. „Să-mi inventez un soi de prezent” (III, 172), își spune într-un loc. Or, prezentul, în concretețea lui, i se refuză lui Cioran, iar el, compensativ, găsește un soi de beatitudine tocmai în absența
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
un soi de prezent” (III, 172), își spune într-un loc. Or, prezentul, în concretețea lui, i se refuză lui Cioran, iar el, compensativ, găsește un soi de beatitudine tocmai în absența oricărei dorințe și în proiectarea ca prezență a irealului. Întors în lume, irealul este salvat. La polul opus beatitudinii, durerea, de asemenea, poate să dea senzația trecerii din ireal în real. „Budismul, notează într-un loc Cioran, asimilează aparența cu durerea, ba chiar le confundă. În fapt, durerea e
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
III, 172), își spune într-un loc. Or, prezentul, în concretețea lui, i se refuză lui Cioran, iar el, compensativ, găsește un soi de beatitudine tocmai în absența oricărei dorințe și în proiectarea ca prezență a irealului. Întors în lume, irealul este salvat. La polul opus beatitudinii, durerea, de asemenea, poate să dea senzația trecerii din ireal în real. „Budismul, notează într-un loc Cioran, asimilează aparența cu durerea, ba chiar le confundă. În fapt, durerea e aceea care-i dă
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Cioran, iar el, compensativ, găsește un soi de beatitudine tocmai în absența oricărei dorințe și în proiectarea ca prezență a irealului. Întors în lume, irealul este salvat. La polul opus beatitudinii, durerea, de asemenea, poate să dea senzația trecerii din ireal în real. „Budismul, notează într-un loc Cioran, asimilează aparența cu durerea, ba chiar le confundă. În fapt, durerea e aceea care-i dă aparenței o dimensiune, o adâncime, o realitate” (I, 140). Altundeva, dimpotrivă, suferința e aceea care asigură
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]