1,973 matches
-
fluviu, poezii tîmpite, predici, comutări de pedepse. Glasul meu pretutindeni, iar eu nicăieri. Corpul meu astralo-vocal tolănit peste toate vorbele goale, respirînd cu ele gură la gură și ajutîndu le să miște, să ne lovească. Ruba mi-a cerut pentru isprava asta un Curriculum Vitae. Mai În glumă, mai În joacă, i-am cerut și eu unul. Uită-te și tu ce mi-a trîntit pe masă!“ Redau În continuare mostra de curriculum vitae inserat În Grația Dizgrația, la solicitarea prezumtivei
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Măgureanu, absolvent al Facultății de Sociologie, Psihologie și Pedagogie a Universității București, și-a înscris în palmares Trofeul Festivalului Internațional „Lucian Blaga“ de la Sebeș, situându-se primul într-o competiție cu alți 50 de concurenți, dintre care destui scriitori profesioniști. Isprava nu este singulară, în 1997 fiind premiat, tot acolo, de cotidianul Informația de Alba, iar din 1995 încoace obținând alte și alte premii la Bacău, Târgu-Jiu, Calafat, Moinești, Tecuci, Botoșani, Giurgiu...“ Este ca și cum cineva ar pretinde că o femeie este
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
apoi, după ce puse pe coșul înalt o bilă albă, ușoară, asemenea unei mingi de pingpong, îi dădu drumul să meargă. Drăcia o luă la goană și, sâsâind, juca bila albă la o oarecare distanță de gura coșului, suspendată în aer. Isprava stârni mare haz. «E colosală, colosală, colosală!!» exclama întruna Nichita Stănescu și-și lovea palmele una de alta ca în fața unei minuni: «E colosală, colosală!» Mi l-am închipuit jucându-se așa acasă la el. Iată «candorile» unora dintre poeții
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
cu H.G. Wells. Și acum cineva are de suferit. Acest Lal ghinionist, care probabil că se săturase de pământ de la bun Început dacă avea asemenea așteptări de la lună. Și În parte avea dreptate, căci omenirea persista În a face aceleași isprăvi În neștire. Vechile chestii comico-lacrimogene. Relații sentimentale. Dorințe incapabile de Împlinire cu folos. Iar și iar, Încercând să dea frâu liber și să-și golească pieptul de anumite strigăte, de anumite porniri Înflăcărate. La ce echilibru pozitiv se putea ajunge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
cu gura vopsită și turbanul acela din prosop. — Shula, știu că ai făcut asta pentru mine... — Ești mai Însemnat decât omul ăla, tată. Aveai nevoie de el. — Dar de-acum Înainte, nu mă mai folosi pe mine drept scuză. Pentru isprăvile tale... — Am fost la un pas de a te pierde În Israel, În acel război. M-am temut că nu o să-ți termini opera vieții. Aiurea, Shula. Halal operă a vieții! Și să mor? Acolo? Cea mai bună moarte pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
tata. — Nu prea Îmi vine să cred că domnul Widick ar discuta despre așa ceva cu Elya. E o persoană cu destul de mult bun-simț În multe privințe. Nu-l știu bine, desigur. Impresia mea generală este aceea a unui avocat de ispravă. Nu un ticălos. O față mare și blândă. — Grăsan Împuțit. O să-l Înjur când Îl văd. O să-i smulg părul din cap. — Nu fi așa sigură că a fost cineva care a făcut-o din răutate. S-ar putea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
de prost, încât în orice circumstanță trebuie să fim solidari unul cu celălalt și cu alți colegi care au probleme. Am mers mai departe și am înființat cu el asociația „DocuMentor“, organizând primul Discovery Campus din România, la Timișoara. Ultima ispravă comună e scrisoarea deschisă adresată ministrului Culturii și Cultelor, în care îl rugam să ne explice de ce în comisia sesiunii de concurs CNC din noiembrie-decembrie a fost numit un om, Denis Dinulescu, care n-are nici o legătură cu documentarul. Noi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
a tristeții, una a visării, una a Înfrângerii, una a căutării... Depinde ce culori pui. - Interesant. N-am apucat să te cunosc prea bine. Nu degeaba se mândrea căpitanul cu tine. - Se mândrea? - Și Încă cum! Vuia cetatea Sucevei de isprăvile tale, de școlile tale, de tablourile tale, de prietenii tăi celebri... - N-am știut... Nu mi-a spus niciodată. - Nici n-o să-ți spună. E prea mândru. Poate că voia ca tu să trăiești două vieți, să fii faimos de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Cântam, ca și când cântatul ar fi putut face Reich-ul tot mai mare și mai mare. Conducătorul formației din care făceam parte, un băiat de muncitor din așezarea Neuschottland, era cu nici doi ani mai mare decât mine: un tip de toată isprava, care avea haz și știa să alerge în mâini. Îl admiram, râdeam când râdea el, alergam în urma lui, ascultător. Toate astea mă atrăgeau să ies din atmosfera stătută, mic-burgheză a constrângerilor familiale, departe de tata, de sporovăiala clienților în fața tejghelei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
vorbele și cu fiecare eveniment nenorocit ce-l auzea o mângâia, o săruta, parcă să-i aline suferința. — Ce femeie rea! Cum a putut să se poarte cu tine în falul acesta? A strâns-o la pieptul lui când auzise isprăvile Floricăi, mama vitregă a Teofanei. Și tu atât de mică ai fugit de-acasă? — Mă simțeam singură printre ai mei, fără mamă. Nu mai plânge, draga mea, îi sărută obrajii scăldați în lacrimi. Așa m-au găsit țiganii, m-au
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
după ce s-au asigurat că nu-i vede nimeni și s-au ridicat hotărîți să plece. Nu pe-aici! le-a atras atenția Nuțu cînd a văzut că se îndreaptă într-o direcție nu tocmai bună. Fugi de-aici, mă ispravă, îl repezi domnul Nicanor. Pe mine mă-nveți tu?... Păi eu te duc cu ochii închiși și-n lună, mă, dacă-i nevoie! Înțelegi tu? Atunci de ce m-ați m-m-mai chemat pe mine? Vorrrba! îl puse la punct Nicanor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
reveneau de drept. În plus, mai făcea și agitație împotriva Uniunii. Că dacă armata nu intră în luptă, atunci să ne apărăm singuri pământul țării, zicea. Că noi știm să murim pentru țară. Nu am avut cunoștință de o asemenea ispravă... Nici n-ai avut de unde s-o afli deoarece în '40 aveai abia un an, iar părinții ți-au tăinuit această crimă, nu ispravă. Fapta odioasă a fost pedepsită cu deportarea la o mină de diamante dincolo de Cercul Polar, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
țării, zicea. Că noi știm să murim pentru țară. Nu am avut cunoștință de o asemenea ispravă... Nici n-ai avut de unde s-o afli deoarece în '40 aveai abia un an, iar părinții ți-au tăinuit această crimă, nu ispravă. Fapta odioasă a fost pedepsită cu deportarea la o mină de diamante dincolo de Cercul Polar, unde condamnatul a murit înghețat într-o baracă improvizată alături de alți zece mazili diversioniști. Situația începuse să devină din ce în ce mai serioasă. Lui Emil i s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
și tulburi liniștea vecinilor! i s-a adresat nevasta, apărută instantaneu, cu apelativul de la birou, despre care el nu i-a vorbit niciodată. A fost unicul lucru ce i-a reținut atenția pe moment și a rămas mut contemplându-și isprava și regretând că este nevoit să-și întrerupă lucrarea înainte de a o fi isprăvit. Că, până la aflarea temutelor instalații, ce i-au fost implantate în apartament, mai era o cale destul de lungă: sufrageria, bucătăria, baia și holul trebuiau scotocite până în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
că de ovăz, de crep, de mălai încins și de fiertură de arpacaș te-ai săturat și tu! Nu la asta mă refeream, ci la Germania... Cică sunt ceva mișcări prin Democrată. Cum de n-ai aflat până acum de isprava asta nemțească? Că nu mă interesează, Bibescule! Eu n-am venit aici pentru cleveteală politică... Eu am venit să învăț, adică să studiez și nicidecum să-mi pierd vremea cu tot soiul de probleme pe care nici nu le iau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
studențești.“ — „Să fie permis fumatul marijuanei în timpul orelor de îndrumare.“ — Iar el a pus toate astea pe hârtie, ca un fazan, și-a plecat cu ele. Și au apărut pe prima pagină din Post. Izbucniră amândoi în râs, amintindu-și isprăvile lor de altădată, pana cand lui Adrian îi pică fișa: — Doar nu vrei să-mi propui să-ncerc s-o trag pe sfoară pe Fanny Tarrant? întreba el. — De ce nu? — Adică să fac pe pedofilul drogat, care-și rupe nevasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
dacă vă veți opri cu interes și stăruință asupra lui “Păcală și ai săi”, pentru că, chiar de-ai fi bolnav ori supărat nu se poate să nu-ți lumineze fața un zâmbet și să te trezești râzând cu adevărat de isprăvile eroului nostru și de prostia unora dintre cei care se vor mereu în fruntea bucatelor. Citiți volumul acesta magistral prezentat de autor și vă veți convinge personal. Al. Mânăstireanu, „Academia Bârlădeană”, Nr.4(33), trim.IV, 2008 *** O altă viață
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
când nimeni nu-ndrăznea, măcar, să ridice capul, ori, glasul, Împotriva a așaceva... Aș! Nepotul lui moș Costică, Însă, pe care, nu demult, l-am Întâlnit, la Mileanca, pe funcția de primar al comunei, se mândrește grozav cu bunicul, cu isprava asta, care, iată, l-a băgat profund și pentru totdeauna, În istorie, În istoria folclorului de calibru redus, local, dar, și-n istoria cea, pururi, mare, a poporului român! Procesul mâțelor Numai de tine nu-mi ardea, acum, gândi Aurel
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
înșivă că toate proverbele trebuie înțelese mai adânc; dar nu despre asta e vorba acum... Deci, căutați să scrieți caligrafic! Țineți seama de punctuație și de ortografie! Oricât talent ați avea voi, dacă nu scrieți corect, n-ați făcut nici o ispravă. Exprimați-vă ideile în propozițiuni șî în fraze cât mai limpezi cu putință. Lăsați la o parte cuvintele străine de limba noastră și stilul întortocheat; asta e treaba scriitorilor mari! Nu vă grăbiți deloc. Să nu vă impresioneze faptul că
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
cap ce vă mai spun, gîndiți-vă tot timpul că, dacă vreunul dintre voi va reuși, succesul nu este numai al lui, personal, sau al clasei noastre, ci al întregului liceu! Nu prea-mi vine să cred c-o să faceți vreo ispravă, că aveți de dat piept cu cei mai buni elevi de la toate liceele din România, dar în sfîrșit!... Și acum să ne vedem de lecția noastră. Ce-am avut pentru astăzi? Din clasă răspunseră mai multe glasuri aproape în același
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
ca nu cumva să mă fac de râs, s-a supărat și m-a luat peste picior, spunîndu-mi că sânt un elev de nimic, care nu merit încrederea profesorilor mei... Nici el nu e convins că am să fac vreo ispravă; dar, dacă am fost înscris, trebuie să mă duc! Și m-am dus! Concursul s-a dat la Facultatea de Litere, în amfiteatrul cel mare, care cuprindea atâția elevi, sau de două ori pe atâția ai clasei a II-a
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
pe când stam la gura sobei și mâncam dovleac copt. N-o mai auzisem până atunci și nici n-o citisem în vreo carte; așa că o găseam cea mai potrivită, spre a fi povestită în cazul de față. Era vorba despre isprăvile unor pungași din cale-afară de isteți. Îmi intitulai povestea: "Cei cinci pungași isteți" și începui să scriu cele ce urmează, fapte demne într-adevăr de cel mai autentic Till Buhoglindă! "Păi, cică au fost odată ca niciodată, că ducă n-
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
făcut începutul: rămâne ca voi să urmați, să vă văd iscusința! Cine se-ncumetă să facă rost de mâncare, că mâine seară aș vrea nespus de mult să facem o mică petrecere? Atunci, aceia dintre pungași care nu făcuseră nici o ispravă de când începurăm povestea noastră, săriră deodată cu toții: ― Eu fac rost de pește! spuse întîiul. ― Eu vă aduc untdelemnul în care să-l prăjim! zise al doilea. ― Iar eu vă dau pâinea, fără de care nici o mâncare, oricât de bună ar fi
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
eu n-am să plătesc, cap de zevzec, ci ai să plătești chiar tu, că "cine nu deschide ochii deschide punga!" Iar cei cinci pungași isteți s-au tot dus prin cetate, și-or mai fi făcut multe și felurite isprăvi pe care, cu voia dumneavoastră, le-oi povesti altă dată!" Când am sosit acasă de la concurs, i-am găsit pe ai mei la masă, gata să-nceapă să mănânce. Cum era și firesc, m-au întrebat ce subiect ne-au
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
eroii mei, care-mi dăduseră atâtea emoții și-mi procuraseră atâtea ore de nevinovată plăcere... ― Auzi, nu mai știa dumnealui alte povești. Cu împărați... cu zâne... cu Feți-Frumoși... cu Zmei, cu... în fine... n-a găsit de scris altceva decât isprăvile unor hoți! Numai hoți și haiduci... N-ai să faci nici o ispravă! Cine știe ce gogomănii ăi fi scris! Crezi că o să le placă ălora de la "Tinerimea" povești de astea? Deși mă făcusem mic și mă cuprinsese sfiala și-mi părea rău
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]