1,937 matches
-
incestului lui Thyestes cu propria-i fiică). Ei sunt abandonați la scurtă vreme de la naștere (Oedip, Perseu, Rhesos etc.) și sunt alăptați de animale 40, își petrec copilăria călătorind în țări îndepărtate, se singularizează prin aventuri fără număr (mai ales isprăvi războinice și sportive) și celebrează nunți divine (printre cele mai ilustre sunt cele dintre Peleus și Thetis, Niobe și Amfion, lason și Mcdeea). Eroii se caracterizează printr-o formă specifică de creativitate, comparabilă cu aceea a Eroilor civilizatori din societățile
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
scrisoare către fratele său ca fiind unele din cele mai bune lucrări ale sale ("Către William H. Crane"). Avea un ochi deosebit pentru a înregistra amănuntele vieții cotidiene. Spre exemplu, în "Un chefliu simpatic într-un tramvai aglomerat", Crane înregistrează isprăvile unui om în stare de ebrietate și reacția pasagerilor la ele. Printre tehnicile narative specifice romanului folosite de Crane se numără și scenele descriptive: "Bărbatul beat își așează palmele pe genunchi și se uită în jurul său cu nemărginită bucurie... Petrece
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
din bun-simț pentru comunitate, ascultând de preot și de primar. Acolo e cheia votului, și în fața neprihănirii lor, a celor din România profundă, eu îmi scot pălăria. 14 decembrie 2009 În urmă cu exact douăzeci de ani, câțiva concetățeni de ispravă, idealiști, exasperați și îndrăzneți până la ignorarea instinctului de conservare, au încercat să-i scotă pe ieșeni în stradă pentru a protesta împotriva regimului dictatorial comunist instaurat de familia Ceaușescu și de camarila lor. Au încercat în van și asta ar
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Politehnicii" Iași, dar mi-e greu să nu recunosc emoția explozivă, satisfacția amețitoare, descătușarea izbăvitoare pe care le-am resimțit la primul meci la care am fost spectator pe stadionul din dealul Copoului, care poartă azi numele unui primar de ispravă post decembrist, prematur dispărut, Emil Alexandrescu. Era, țin perfect minte, într-o duminică, pe 19 iunie 1974, la câteva luni după ce devenisem "ieșean", când regretatul meu unchi Ionel Rășchitor (căruia îi și dedic, în filigran, acest articol!), o replică nu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de Stat, tot astfel cum m-am simțit revigorat, stenic și vesel, după ce am conspectat prelegerile despre istoria feminismului prezentate suav de o duduie recrutată de Măgureanu în anii '90 și care a făcut prima pagină a ziarelor europene cu isprăvile dumisale în branșă. Dacă aș fi răutăcios, ar trebui să recomand, la final, textul lui Sever Voinescu, din secțiunea alocată în carte bărbaților politici, ca fiind cel mai consistent și reușit, dar nu o voi face în acești termeni pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
a crezut complet ruinată, cu o speranță de viață abia pâlpâind în sistemul sanitar desfigurat al prezentului, se mai refugiază trist, din când în când, într-un trecut pe care, asemeni băieților care-și aduc aminte din armată numai de isprăvile tinerești și nu de umilințele castratoare, îl reduce zilnic doar la episoadele eroice și fericite ale tinereții. Și s-ar întrista dacă l-ai apostrofa că e comunist. Vorba Emiliei, "baba" amintită: "Oi fi fost comunistă fără să știu!" Ce
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
despre tentaculele subterane ale spionajului ceaușist nu s-a scris decât în formă literară, fie ca mitizare eroică, supra-patriotică, fie ca diabolizare isterică, irațională. Poate că se vor găsi istorici care să facă o analiză obiectivă pe viitor, provocați de isprava deja fostului președinte Băsescu, cel care, deși adânc legat, istoric și funcțional, de aceste servicii, legal, beneficiarul unor informații pe care nu se sfiește acum să le utilizeze electoral, s-a trezit, la spartul târgului, să detoneze cinic o mică
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
acest cază. Revrăjirea lumii noastre desvrăjite doar prin povești mai poate fi tămăduită: o nouă geneză, de fi-va să fie simbolic ori metaforic vorbind, doar astfel mi-o închipui, printr-o șehereziadă cu tendință... O cruciadă cu povești, pățănii, isprăvi. Am scris acum câțiva ani despre „grașii umpluți cu povești“, făpturi corpolente a căror burtă era un soi de tolbă umplută cu istorii și peripeții de viață: pentru că așa îmi explicam eu pântecul digestiv uriaș al respectivilor povestitori cotidieni - ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
anunț că am sosit la București și nici ceva neașteptat să vă povestesc greutățile începutului...descălecătoarei. Dar am așteptat doar s-o întâmpla ceva mai deosebit și vrednic să vi-l împărtășesc și era cât pe aci să fac o ispravă săptămâna asta: puțin a lipsit și nădejdea nu e de tot pierdută să obțin pentru Florile dalbe un ajutor ca să apară înainte cu condiția să o trimitem pe front în Transilvania și în Basarabia, bineînțeles exagerând dacă s-ar putea
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
pot asigura de izbândă. Am vorbit tot despre aceeași chestiune și cu d-l Brătescu-Voinești care ne sprijinește, e vorba ca ministerul de război sau instrucție să se hotărască a face ceva pentru soldații de pe front lipsiți de cărți. Altă ispravă este că azi am deschis la ziarul Dacia, sub auspiciile maestrului Vlahuță, o nouă expoziție de pictură a lui Constantinescu cu un succes moral și material vrednic de talentul lui (din prima zi vânzare de 6.000 lei). Încolo, nimic
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
să-și stăpânească frica, pentru a-l învinge pe inamic. Aici e nevoie de un curaj lucid asumat, fiindcă abordarea se cere a fi una mental supravegheată și conștient asumată. Cunoscând toate acestea, mai înainte de a se apuca de noua ispravă, Vasile Ilucă a stat mult în cumpănă, socotind că n-ar fi tocmai de nasul lui să se amestece în faima lui Ion Creangă. Ispita crescând în dimensiuni, omul - slab de înger, ca orice om alcătuit nu doar din carne
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
voie marelui scriitor: „Bade Ioane, mă rog ia-mă cu dumneata și ajută-mă să înfățișez contemporanilor mei ce cărări ai călcat și prin ce locuri ai zăbovit prin Iașul pe care l-ai iubit atâta. Dar, mai ales, ce isprăvi ai făcut. Să afle lumea și să știe că mata nu ai fost un născocitor de povești hazlii și cu tâlc și un mehenghi din cei obișnuiți, ci un vrăjitor al cuvântului și un îndrăgostit de viață mai ceva ca
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
la socoteală” vre una din minunățiile pe care le-ai izvodit, ci un nu știu ce îmi dă ghes s-o pornesc încetinel pe urmele dumitale, bade Ioane... De-ai ști de când mă tot chitesc cum să mă apuc de așa o ispravă, dar îmi era teamă să nu dau cinstea pe rușine, pentru că, știi prea bine cum îi românul. Lui „i-e greu până s-apucă de lucru că de lăsat îndată se lasă.” Eu însă am cam pățit-o acuma ca
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
Și, fără zăbavă, ai și început a cânta. Ionescu a adormit buștean, iar dumneata cântai de zor... Când s-a trezit, i-ai spus că ai ajuns abia la „prohodul cel mare”. Omul săracul nici cu spatele nu știa ce ispravă ai făcut cât el a dormit, dar, când și-a dat seama, te-a întrebat: „ Bine domnule Creangă: când ai mâncat puii și ai băut tot vinul, pentru că mi-ai spus că ai cântat într-una? Apoi, măi băiete, eu
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
autobuz de la Piatra-Neamț, unii ne văzuseră pe-acolo, seara, departe de casă; fel și fel de oameni care fuseseră la piață le-au spus părinților că ne-au văzut mergând la Piatra. N-am crezut nici o clipă că făcusem vreo ispravă. La Piatra ne-am dus la niște rude, care ne-au dat bani de întoarcere. Dar, nu știu cum s-a făcut, nu erau bani de-ajuns. Și atunci am spus că eu mă dau jos cu câțiva kilometri înainte de destinație. Ceilalți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
Slavici, Zâna Zorilor) (b) " Dragul tatei, iată că Dumnezeu mă cheamă. Sunt în clipa de a-mi da obștescul sfârșit. Eu văz că tu ai să ajungi om mare. Și chiar mort, oasele mele se vor bucura în mormânt de isprăvile tale. Asupra cârmuirei împărăției n-am nimic să-ți zic, fiindcă tu, cu iscusința ta, știu că ai s-o duci bine. Un lucru numai am să-ți spui: Vezi tu muntele acela de colo, să nu te ducă păcatele
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
dat în copt, dă-mi voie ca nopțile astea să păzesc însumi, și mă prinz că voi pune mâna pe acel tâlhar care ne jefuiește. Dragul meu, zise tată-său, atâția oameni voinici au păzit și n-au făcut nici o ispravă." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (b) " Și zicând aceste, se pleacă după obicei, își ia purcelul, iese și pornește spre casă, urmat de câțiva ostași, în paza cărora l-a dat împăratul până a doua zi; ca să vadă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Un nătâng, un gură-cască îți părea...când îl vedeai. / Îi ieșeau la capăt însă, toate-așa de minunat, / Că de fapta-i săvârșită, locului stăteai mirat / O plăcerea avea: de lacomi, de neghiobi, să-și râză-n lege!" (Petre Dulfu, Isprăvile lui Păcală) Propoziția subordonată circumstanțială condițională Realizați analiza frazelor de mai jos, transcriind propozițiile subordonate circumstanțiale condiționale: (a) "Nu-i rău, măi Ștefane, să știe și băiatul tău oleacă de carte, nu numaidecât pentru popie, cum chitește Smaranda, că și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
București: Editura Tineretului. Delavrancea, Barbu Ștefănescu (1965). Bunicul și bunica. Ilustrații de Gheorghe Adoc. București: Editura Tineretului. Delavrancea, Barbu Ștefănescu (1985). Neghiniță. București: Editura Ion Creangă. Delavrancea, Barbu Ștefănescu (2001). Basme și povestiri. București: Editura Tedit FZH. Dulfu, Petru (1966). Isprăvile lui Păcală. București: Editura Tineretului. Eftimiu, Victor (1922). Înșir'te mărgărite!... Strămoșii. Rapsozii. Editura Librăriei Socec & Co. Eminescu, Mihai (1943). Poezii. București: Editura Națională Gh. Mecu. Eminescu, Mihai (1996). Făt-Frumos din lacrimă. București: Editura Litera. Farago, Elena (1957). Poezii. Ediție
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a realiza clinici private, iar acest comitet de sănătate care se va forma, să aibă în vedere acoperirea acestei zone cu clinici de specialitate...” Tot la deschidere, primarul I. Lungu a rostit cuvinte de încurajare și felicitare pentru managerul de ispravă V. Rîmbu. Vizitarea tuturor pavilioanelor, atât de frumos renovate, a procurat celor prezenți (întâmpinați cu pâine, sare și sarmale de post...) legitimă încântare. Partea a II-a După ceremonialul oarecum festiv, în partea a doua s-a trecut drumul la
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
ale lui Nicolae și Elena Ceaușescu, ca să o poată trece în contul mișcării muncitorești și să le prelungească celor doi biografia revoluționară. În prima etapă a falsificării, Elena apărea cu rochița ei cu buline, știută din altă fotografie și altă ispravă revoluționară, iar Nicolae, cu un portret-portret, din mult ulterioara etapă a Portretului, cu majusculă. Am văzut, tot fără vreo tresărire specială, aparatele de radio "castrate" din fabrică, de lungimile de undă pe care omul putea asculta Europa Liberă, Vocea Americii
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
dispară pe măsura maturizării lor. La începutul secolului XIX, Kant se plângea în scrisori de neamul de băutori de bere din care avea nefericirea să facă parte, convins fiind că neamul acesta n-o să fie niciodată în stare de vreo ispravă măreață. Cultura rusă a secolului trecut este străbătută și ea de tema identității în formare. Nu știm care este momentul când o cultură devine matură. Probabil că totuși intelectualii ei decid asupra acestui moment, prin intrebările pe care și le
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
prietenului nostru Dumitru Marin. Scriu aceste rânduri în ajunul jubileului de 70 de ani ai Maestrului. Cu acest prilej, îl rog pe bunul Dumnezeu să-i dea multă sănătate pe viitor, iar noi să ne bucurăm și în continuare de isprăvile lui. Cu mult respect, MIRCEA SNEGUR, Primul Președinte al Rep. Moldova, 24 martie 2011 Și în februarie 2014, într-un interviu, la Adevărul de București, Mircea Snegur se arată reticent la Unificare, considerând ca premature propunerile lui Băsescu, fără pregătirea
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
din codurile paralingvistice de comunicare și de expresivitate umană. În general, plânsul constituie semnul durerii, al jalei și al disperării. Dar există și lacrimi ale bucuriei, de ușurare și de limpezire a minții și a sufletului: „Plânsul adevărat e o ispravă paradoxală a minții: e metanoia, adică saltul minții dincolo de sine, în alt plan al înțelegerii“ (Andrei Pleșu, Minima moralia). În culturile arhaice și tradiționale, plânsului i se acordau valențe magice; ele se întemeiau, în general, pe analogia lacrimi=ploaie. Plânsul
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Hristea Diana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107370]
-
de încântare a fetiței mele de la finalul cursei, chiar fără a fi câștigat, dragostea cu care m-a strâns în brațe, mulțimea de copii și părinți ale căror priviri străluceau de mulțumire, dar și numeroase reacții pozitive la postarea înregistrării isprăvii noastre pe un site de socializare m-au convins să devin ambasadorul neoficial al acestui proiect și să recomand tuturor părinților să se înscrie în număr cât mai mare la următoarea ediție 2014-2015. Mulțumesc organizatorilor pentru idee, pentru modul frumos
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Lefter Mihaela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107369]