1,814 matches
-
este imens, rămâne ca școala să dorească să-l valorifice. Structura didactică a basmelor, legendelor, baladelor și snoavelor nu insistă pe atribute fizice, ele nefiind decât deschizătoare de portret moral, aici eticul determină esteticul: „de ce creștea, copilul se făcea mai isteț și mai îndrăzneț”. Pentru că în basm personajul bun este prezentat simplu și direct, copilul nici nu se mai întreabă cum ar vrea el să fie, ci cu cine ar vrea să semene, căci alegerea modelului îi va structura, prin imitație
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
și ingratitudine, despre egalitate, cinste și înțelepciune”[1, p.9]. Imperfecțiunile omului sunt ridiculizate foarte sugestiv în snoave. Elevul ia contact cu aceste atitudini care sunt în contrast cu tipul ideal de om. Dacă basmul ilustrează tipul ideal de om - tânărul voinic, isteț, cinstit, harnic, etc. - cu care elevul se identifică, snoava îi ilustrează opusul acestor calități - prostia, lenevia, viclenia, urâțenia, infidelitatea - însușiri pe care le respinge și le critică. De asemenea, elevul descoperă o adevărată comoară în opera lui I. Creangă. Amintirile
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
790. În termenii lui Constantin Noica, dacă împăratul dorește "devenirea întru devenire" - adică prin urmași, fiecare fiind o verigă într-un lanț - fiul se naște "întru așteptarea ființei înseși"791. Potrivit eticii basmelor copilul creștea și "se făcea tot mai isteț și mai îndrăzneț"792. La cincisprezece ani, Făt-Frumos cere să i se dea ceea ce i s-a făgăduit la naștere. Cum împăratul n-avea cum să-și îndeplinească promisiunea, Făt-Frumos pleacă în lume nu înainte de a-și alege un cal
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
teren a nevoilor beneficiarilor", după formularea oficială. Acestea urmau să fie scoase la lumină în chiar seara respectivă, spre a se putea apoi trece prompt la soluționări; pretinsa urgență a acțiunilor concrete silea timpul înțelegerii la autoconstricții disciplinate, la prescurtări istețe și evitări dibace ale divagațiilor sterile. Trebuiau trase concluzii definitorii despre un mod de viață mai degrabă neconcludent, preocupat doar periferic de problema sensului propriu, împăcat cu incoerența și inconsecvența, extrem de adaptabil - deși mai deloc maleabil - și evoluând circumstanțial în
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de noroc. Arta dispariției de pe radare constituie secretul fericirii netulburate: a-ți crea o insulă paradisiacă de nimfă în mijlocul devenirii turbulente nu-i chiar o ispravă de lepădat. După care, cum interlocutorii săi ascultau atenți, găsi de cuviință să completeze: − Istețul Ulise nu și-a refuzat nici el delectarea unei retrageri temporare din zavera istoriei; iar dacă fericirea deplină e un factor de retardare evoluționară, atunci evoluția n-are decât s-aștepte! La urma urmei, fiecare din noi ne găsim în
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
din sat au tot plecat la oraș la studii cei mai buni, cei mai capabili tineri, iar În sat, În colhoz, rămâneau cei ce nu puteau, nu aveau munițiile necesare, inteligență, caracter să cucerească orașul; În fiecare an plecau cei isteți, iar cei neisteți se resemnau... Selecție negativă. Un alt factor de selecție negativă au fost cele două deportări: imediat după război, preoții și Învățătorii care rămăseseră după exodul În România (iată Încă un factor) și cea din ’49, cei mai
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
interzis, cărțile mele erau scoase din librării și biblioteci, dar la școala unde învăța fetița mea, în unele pachete de premii de la sfârșitul acelui an școlar se afla și câte un exemplar din Adaptarea la realitate. Probabil că un librar isteț, care nu dorea să piardă toți banii investiți în acele exemplare, se gândise că, vânzând școlilor la grămadă cărți pentru premii, nimeni nu va observa prezența cărții mele. Istoria volumului meu de debut a fost atât de întortocheată - cu meandre
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
victima usturătoarei înțepături, frumoasa Théodora, căreia nu-i vine să creadă, încearcă să-i întindă o cursă. Îi cere Sophiei adresa amantului ei, stabilind să se așeze chiar în seara aceea la pândă, împreună cu o altă complice. Însă Sophie cea isteață și ingenioasă prevăzuse totul. Își dă întâlnire la adresa respectivă cu Suzanne, prietena ei cea mai bună, și mimează cu aceasta o scenă de amor. Înăbușindu-și hohotele de râs, cele două liceene sar pe pat, fac să scârțâie arcurile, scot
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de la filaj. - De ce a durat atât de mult?.. - Pentru că sunt lucruri cu care nu se poate glumi... Secretul profesional e legat de un jurământ. - Dar, în asemenea cazuri... Suspina. - Tocmai de aceea te-am ales pe tine. Ești o față isteața, cunoști lumea lui și va trebui să te descurci. Se întinde și o ia de mână, dar privește din nou în vitrina bibliotecii. - Soția lui e o femeie deosebită. A tăcut ani în șir... Dar nu termină frază. Lăură își
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
refuzat să comenteze. Aveau mare încredera în ea, o cunoșteau foarte bine și nu se temeau de vreo”gafă”din partea ei. La antrenamente Lăură făcea binișor progrese, instructorul era foarte mulțumit de ea, o aprecia mult pentru că era tandra, drăguță, isteața, specială cum îi plăcea lui să spună. O invită adesea la cafea, în baruri, la film,la teatru, la circ, iar ea găsea compania lui destul de plăcută. Cu profesorul se vedea în continuare, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
în apartamentul lor, care avea notă de vechime, încercând să-și impună regulile ei. A mai înviorat puțin pereții, încercând să introducă o gamă variată de gravuri și picturi amuzante. Desigur, astfel decorată casă nu putea fi pe placul unui isteț cum era el, dar măcar semăna a spațiu locuit. El apreciase gestul ei și mai cu seamă rămăsese surprins de talentul Laurei la pictură, lucru care avea să i se confirme curând , când îi găsise într-un carnețel zeci de
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
rol și simțea o oarecare teamă, o dureau mult amintirile legate de el și mai ales iminentă depărtării. El avea ,,probleme grave" la frontiera de Est a țării și avea nevoie acolo de un om de nădejde, de o agenta isteața în genul ei, dar nu-i dădea nici cele mai mici bănuieli Laurei, lăsând lucrurile pe seama timpului care le rezolva pe toate. Nu vroia să o silească, dar inevitabil ,trebuia s- o jertfească ,,pentru binele țării". Poate îi trebuie doar
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
ton o făceau pe Lăură și mai atentă. -Frontieră de Est! Serviciul Contrainformații! -Sunt nenorocita, izbucni Lăură în lacrimi... -Am zis! Nu ajută la nimic tânguielile. -Știu. Am înțeles. Ordinul nu se discută, se execută! -Promite-mi că o să fii la fel de isteața...Am fost întoarsă pe dos toată săptămâna. Nu am putut mânca, nu m-am putut gândi la nimic altceva. -Trebuie să mă calmez, îmi ziceam. Nu trebuia să iau lucrurile în tragic...La urma urmei, sunt în țară la mine
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
diferite meșteșuguri și ,,măiestrii”. Pedagogul bănățean acorda o importanță deosebită educației morale a tineretului. În optica sa, formarea morală este mult mai însemnată decât cea intelectuală: ,,Înțelept, de omenie și bun a fi, negrăit sunt mai mari covârșiri decât învățat, isteț, desfățarnic.” Din acest motiv, el critica educația de tip herbartian din școala timpului său care punea accentul prioritar pe instruire, eludând în bună măsură formarea morală a copiilor și tinerilor. Educația de care beneficiau școlarii, spunea pedagogul, ,,nu merge într-
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
între aceștia și tinerii pe care Mihai Eminescu îi punea la zid în poezia „Ai noștri tineri”: Ai noștri tineri la Paris învață La gât cravatei cum se leagă nodul, Și-apoi ni vin de fericesc norodul Cu chipul lor isteț de oaie creață. La ei își cască ochii săi norodul, Că-i vede-n birje răsucind mustață, Ducând în dinți țigara lunguiață... Ei toată ziua bat de-a lungul Podul. Vorbesc pe nas, ca saltimbanci se strâmbă: Stâlpi de bordel
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
Suntem prea mulți pe-o stâncă săracă, n-avem grâu,/ Și vite prea puține, și Troia e bogată (I, p. 259-260). Casandra crede că istoria cu năluca Elenei e pură născocire (Vom trâmbița povestea ! [...] N-ar fi scornit-o însuși istețul Odiseu ! - II, p. 284- 285) pentru ca mai apoi cea în cauză să-și recunoască înșelătoria (Dac-am scornit povestea cu umbra mea fugară,/ Am spus-o pentru fala întoarcerii în țară - III, p. 319). Clite mnestra respinge din prima clipă
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
n-aveau nevoie să-și piardă timpul la școală. Îți aduci aminte că am ajutat un băiat să intre la liceul militar?" Asta-l făcu să râdă pe om: "O să fie ofițer ca dumneavoastră, domnu... comandant!" Băiatul tău e foarte isteț, ar fi un bun învățător. O să mă ocup special de el ca să reușească la examenul de intrare în Școala Normală. Spune-mi, are borș diseară? Aș vrea să-l invit pe domnul locotenent. Nu, domnu' învățător, oala am lăsat-o
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
p. 327, un rând 6 notă asupra ediției (1993) lipsă; p. 353, un rând lipsă; p. 364, mai multe nume lipsă; p. 368, un rând lipsă etc., cele câteva minore îndreptări stilistice putând fi efectuate de vreun corector ceva mai isteț). într-o formă primară, succintă, reprezentând cel mult jumătate din textul existent în volume (și fără organizarea pe ani, narațiunea urmând fluxul unei rememorări foarte libere, evitând, de obicei, datele precise și documentele) amintirile lui Bacalbașa publicate de noi acum
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
camera mea - fiindcă erea cea mai mare - și aci mâncam cu toții, plus doi militari condamnați cari-și făceau osânda la Văcărești, plus Luca Manovici, prieten al nostru, al tutulora. Am spus că Luca Manovici erea un tip. Foarte inteligent, foarte isteț, foarte boem, foarte original, dar și foarte vițios. Nu făcea sat nicăieri, ori în ce slujbă erea numit nu trecea mult și trebuia să facă o boroboață. Erea ceea ce se cheamă un adevărat papugiu de București. Părăsind devreme gimnaziul pentru ca să
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
să am grijă de ea și de haine. După începerea balului de către parohul comunei, dansul după muzica orchestrei fraților Orest și Ion Bucur era în toi. Nici o domnișoară nu rămânea pe bancă. Eu l-am cunoscut pe un frătăucean mai isteț, care striga frumos în horă și-am dansat mult cu el. În orice clipă ochii urmăreau hainele de pe bancă, căci pentru asta venisem la bal, nu pentru dans. Oltei nu-i stăteau picioarele. A dansat mai mult cu prietenul ei
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
a celor apropiați. Verona lui Tărâță aveau casa la capătul livezii noastre, lângă biserică. Soțul Ion (poreclit Tărâță) era schiop de piciorul drept. L-a pierdut în batoză, când treiera grâul. A avut o singură fată, Doca, care era foarte isteață. Într-o duminică, pe când mama era la biserică, tata la primărie, eu cu Oltea jucam volei în curte, dânsa a pătruns pe furiș în livada de pomi. De acolo, a sărit gardul în grădina de flori, a ajuns în gang
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și copiii aveau mare frică de el. Avea o cârjă, cu care te prindea după ceafă și te întreba: Tu știi câtă școală am făcut eu, tătarule? De ce nu înveți, hai? La băieții (mai obraznici) care i se păreau mai isteți, le trăgea câteva cârje la fund, ca să le meargă mintea la cap. Mie îmi spunea "Tunsa" căci mama mi-a lăsat breton pe frunte și mi-a tăiat cozile (ca să se mai îndesească părul). În timpul liber se așeza pe un
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
nu ne corecta niciodată. Dânsa mergea la cancelarie la o cafea, la taifas cu celelalte doamne și uita de noi. De multe ori se întâmpla să vină ora terminării cursurilor și tot singuri eram în clasă. Atunci, un băiat mai isteț, se ducea la cancelarie și întreba: Doamna învățătoare, ce facem? Că s-au terminat orele. Veniți și dați-ne teme pentru mâine! Faceți rândul și plecați acasă. Lăsați temele pentru altădată! Ce, v-a apucat dorul așa de tare de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de toată frumusețea. Toți vecinii s-au înfruptat din mireasma lor. Cele mai mari satisfacții însă ne-au adus nucii și prunii. Cu ajutorul prăjinilor de la gang am reușit să batem nucii și să ne umplem podul casei. Băieții cei mai isteți din ulița noastră, Vasile și Iliuță Grigoraș ne acordau tot sprijinul. Acolo unde nu ajungeam cu drughinile, ei se cățărau ca niște pisici, pe vârfurile nucilor și le culegeau cu mâna, sau le băteau cu câte un băț. Multe nuci
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
toate-ndestulată! Ca un fir De trandafir. Să trăiți ca piatra, Iuți ca săgeata. Tari ca fierul, Iuți ca oțelul. La anul și la mulți ani!". Tot la Anul Nou, feciorii de obicei cei cu armata făcută și câțiva săteni mai isteți organizau fie "Banda lui Jianu", fie "Banda lui Bujor". Cu aceste formații de "teatru haiducesc" se mergea pe la casele sătenilor. Înainte de război, la Costișa erau cunoscute două formații teatrale: una condusă de finul mamei, feciorul lui Archip a lui Gheorghe
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]