2,990 matches
-
care încorporează parcursul (engl. path incorporating). În abordările "construcționiste", această disticție corespunde distincției telic (inacuzative)/atelic (inergative) − vezi infra, 4.4. 16 Intranzitive, în terminologia folosită de autoare. 17 P. Donaldio, "L'ipotesi inaccusativa e i verbi di movimento in italiano e in francese", ms., Università di Napoli. 18 Autorul notează că, în bască, verbele inacuzative de mișcare au subiect în absolutiv, dar selectează și complemente direcționale. 19 Holmer (1999) susține că aceeași analiză poate fi extinsă, în bască, și la
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
1, p. 1−37. 28 A. Mendikoetxea, "Construcciones inacusativas y pasivas", în: I. Bosque, V. Demonte (eds.), Gramática descriptiva de la lengua española, vol. II, Madrid, Espasa Calpe, p. 1574−1629. 29 Belletti (1988), între alții, susține că numele "nude" din italiană și din spaniolă au caz partititiv/inerent (apud Mackenzie 2006: 13). 30 A. Alsina, "The Role of Argument Structure in Grammar. Evidence from Romance", CSLI Lecture Notes, 62, Stanford, CSLI Publications. 31 E. Torrego, "Unergative−Unaccusative Alternations in Spanish", în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
la phrase nominale", Mélanges de philosophie, de littérature et d'histoire offerts à J. Marouzeau, Paris, p. 253−281; republicat în L. Hjelmslev, 1971, Essais linguistiques, Paris, Éditions de Minuit, p. 174−200. 7 G. Longobardi, "La phrase copulare in italiano e la struttura della teoria sintattica", Annali della Scuola Normale di Pisa, 13, 4, p. 1151−1164. 8 D. Couquaux, "French Predication and Linguistic Theory", în: R. May, J. Koster (eds.), Levels of Syntactic Representation, Dordrecht, Foris, p. 33−64
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
mai ales în domeniul economiei politice, pentru că teoria sa despre elite era mai deschisă la comparații, și deoarece cartea lui a fost publicată într-o limbă cunoscută, în timp ce cartea lui Mosca n-a fost descoperită în Statele Unite și tradusă din italiană decât după patruzeci de ani. Ultima tentativă de construire a unei paradigme Ignorarea mutuală este o strategie adoptată de savanții care lucrează în același domeniu, chiar asupra aceluiași subiect. Lipsa unei paradigme este atestată de lipsa recunoașterii mutuale dintre savanți
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
a crescut 22% la 66% (Sondaje Doxa). Pe parcursul anilor 1992-1994, ziarele italiene au relatat zilnic pe pagini întregi vicisitudinile acuzării corupției. Niciodată în istoria democrațiilor europene acestea nu au avut o clasă politică care să fie mai umilită decât cea italiană pe parcursul acestor 30 de luni. Nu ar fi suficient să afirmăm despre clasa politică italiană că a fost decimată ceea ce ar implica că doar o zecime dintre politicieni au fost excluși din forum. Aceasta fost în mod cert decapitată. Mai
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Europe", Political Science Quarterly, vol. 92, nr. 3, 1977, p. 52. 40 Stathis KALYVAS, "The Decay and Breakdown of Communist One-Party Systems", Annual Review of Political Science, vol. 2, 1999, p. 340. 41 Giovanni SARTORI, Teoria dei partiti e caso italiano, Sugarco Edizioni, Milano, 1982. 42 Frederick TURNER, Marita CARBALLO, "Argentina: Economic Disaster and the Rejection of the Political Class", Comparative Sociology, vol. 4, nr. 1-2, 2005, Brill, Leiden, pp. 175-206. 43 Ali FARAZMAND, "Regime Change and Elite Change in Iran
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Press, Oxford, New York, 2003; Richard ROSE, "Europe Expands, Turnout Falls: The Significance of the 2004 European Parliament Election", International Institute for Democracy, Stockholm, 2004. 12 Russell J. DALTON, Steven WELDON, "L'immagine pubblica dei partiti politici: un male necessario?", Rivista italiana di scienza politica, 2004, pp. 379-404. 13 Ola LISTHAUG, "The Dynamics of Trust in Politicians", în Hans-Dieter KLINGEMANN, Dieter FUCHS (eds.), Citizens and the State, Oxford University Press, Oxford, 1995, pp. 297-322. 14 Andreas SCHEDLER, "Antipolitical Establishment Parties", Party Politics
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Articolul UNIC Domnul Valeriu Vierita, ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Italiana, este acreditat în aceasta calitate și în Republica Malta, cu reședința la Roma. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU În temeiul art. 82 alin. 2 din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU
DECRET nr. 72 din 28 august 1991 privind acreditarea unui ambasador. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107606_a_108935]
-
Articolul UNIC Domnul Valeriu Vierita, ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Italiana, se numește în funcția de reprezentant permanent al României pe lîngă Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultura (F.A.O.), cu sediul la Roma. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU În temeiul art. 82 alin. 2 din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru
DECRET nr. 73 din 28 august 1991 privind numirea unui ambasador. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107609_a_108938]
-
Articolul 1 Se aprobă Tratatul de prietenie și colaborare dintre România și Republica Italiana, încheiat la București la 23 iulie 1991. Articolul 2 Tratatul de prietenie și colaborare dintre România și Republica Italiana, încheiat la București la 23 iulie 1991, se supune spre ratificare Parlamentului. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU În temeiul art. 99 alin
DECRET nr. 20 din 5 februarie 1992 pentru aprobarea şi supunerea spre ratificare Parlamentului a Tratatului de prietenie şi colaborare dintre România şi Republica Italiana. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108221_a_109550]
-
Articolul 1 Se aprobă Tratatul de prietenie și colaborare dintre România și Republica Italiana, încheiat la București la 23 iulie 1991. Articolul 2 Tratatul de prietenie și colaborare dintre România și Republica Italiana, încheiat la București la 23 iulie 1991, se supune spre ratificare Parlamentului. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU THEODOR STOLOJAN ------------------
DECRET nr. 20 din 5 februarie 1992 pentru aprobarea şi supunerea spre ratificare Parlamentului a Tratatului de prietenie şi colaborare dintre România şi Republica Italiana. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108221_a_109550]
-
Articolul UNIC Se ratifica Tratatul de prietenie și colaborare dintre România și Republica Italiana, încheiat la București la 23 iulie 1991. Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 5 martie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României. PREȘEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU Această lege a fost adoptată
LEGE Nr. 34 din 6 aprilie 1992 privind ratificarea Tratatului de prietenie şi colaborare dintre România şi Republica Italiana. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108266_a_109595]
-
bl. 511, sc. D, județul Arad. 243. Derecskey Kinga, născută la 5 septembrie 1978 în Oradea, județul Bihor, România, fiica lui Tiberiu și Erzsebet, cu domiciliul actual în Germania, 63075 Offenbach, Schoffenstr. 44, cu ultimul domiciliu din România, Oradea, str. Italiană X 2 nr. 35, sc. D, ap. 78, județul Bihor. 244. Derecskey Erzsebet Maria, născută la 30 octombrie 1943 în Satu Mare, județul Satu Mare, România, fiica lui Perenyi Janos și Aranka, cu domiciliul actual în Germania, 63075 Offenbach, Schoffenstr. 44, cu
HOTĂRÂRE nr. 275 din 20 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120825_a_122154]
-
ap. 78, județul Bihor. 244. Derecskey Erzsebet Maria, născută la 30 octombrie 1943 în Satu Mare, județul Satu Mare, România, fiica lui Perenyi Janos și Aranka, cu domiciliul actual în Germania, 63075 Offenbach, Schoffenstr. 44, cu ultimul domiciliu din România, Oradea, str. Italiană X 2 nr. 35, sc. D, ap. 78, județul Bihor. 245. Damian Viorel, născut la 18 iulie 1971 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiul lui Damian Ioan și Elenă, cu domiciliul actual în Austria, 1210 Viena, Brunnerstr. 188/2N2, cu
HOTĂRÂRE nr. 275 din 20 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120825_a_122154]
-
Articolul UNIC Se ratifica Acordul dintre România și Republica Italiana privind readmisia persoanelor aflate în situație ilegala, semnat la București la 4 martie 1997. Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 18 septembrie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României. p. PREȘEDINTELE SENATULUI
LEGE nr. 173 din 4 noiembrie 1997 pentru ratificarea Acordului dintre România şi Republica Italiana privind readmisia persoanelor aflate în situaţie ilegala, semnat la Bucureşti la 4 martie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117974_a_119303]
-
birocrației. Chestiunea națională s-a complicat și mai mult spre sfîrșitul secolului datorită presiunii crescînde a naționalismlui italian. Italia revendicase acest teritoriu habsburgic, inclusiv Istria, care avea o numeroasă minoritate slovenă. Avînd de ales, slovenii au preferat stăpînirea austriacă celei italiene. În anii '80 și '90 au fost modificate regulamentele electorale austriece, culminînd cu introducerea, în 1907, a votului universal pentru bărbați. După aplicarea acestei reforme, populația slovenă era mai în măsură să exercite o influență politică. Manifestarea sentimentului național se
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
mai puțin binevoitoare față de dominația italiană în Dalmația. Partidul Național a dobîndit deci mai multă influență în anii '70. În Dieta întrunită la Zadar, grupul acesta deținea douăzeci și șase de locuri, iar adversarii lui cincisprezece. În 1883, limba oficială, italiana pînă atunci, a devenit sîrbo-croata. Între timp, apăruseră fricțiuni între sîrbi și croați. Recensămîntul din 1910 înregistra o populație totală a Dalmației de 634 855 de locuitori, din care 82% erau croați, 16% sîrbi și 2% italieni și de alte
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Vlorë erau 80 de școli turcești, 163 de școli grecești și în nici una dintre acestea nu existau clase în care limba de predare să fie albaneza. În cele două instituții catolice de la Shkodër se preda în albaneză, dar limba era italiana. Dezvoltarea culturală a albanezilor a făcut un mare pas înainte în 1879, odată cu înființarea la Constantinopol a Societății pentru Tipărirea Scrierilor Albaneze. Ca și societățile balcanice similare, scopul acesteia era publicarea de cărți, reviste și ziare în limba națională și
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
înainte atașat la volumul intitulat Formarea statelor naționale balcanice, 1804-1920: "Limitele "Europei Centrale și de Est", pentru scopurile pe care și le propune această serie de volume, sînt, la vest, frontiera lingvistică de est a popoarelor care vorbesc germana și italiana, iar la est granițele politice ale Rusiei, respectiv ale Uniunii Sovietice. Aceste limite nu sînt precise nici măcar în interiorul unei perioade date, acoperite de unul sau altul dintre volumele seriei"2. Merită semnalată corelația cu faptul că probleme asemănătoare, pînă la
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
domniei sale, pupilul său imperial a arătat că nu se va dedica ușor planurilor pontifului roman. Destinul acestui Hohenstaufen este ciudat și fascinant, căci, născut și crescut în Sicilia, el nu vorbește limba străbunilor săi, dar stăpînește cu ușurință nu numai italiana și latina, ci și greaca, franceza și araba. Fără să ignore Germania, el își concentrează atenția asupra domeniilor peninsulare și, mai ales, asupra moștenirii materne, Sicilia regilor normanzi, răscruce mediteraneană în care se amestecă influențele latine, grecești și musulmane din
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
idile adolescentine, contrariate, dar terminîndu-se în mod fericit: Aucassin și Nicolette, prima producție a unui gen reprodus fără încetare pînă în zilele noastre. Fără îndoială, însă, e că marea capodoperă literară a Evului Mediu, scrisă în limba vulgară în speță italiana -, rămîne puternic marcată de spiritul religios. Este vorba de Divina Comedie a florentinului Dante Alighieri (1265-1321). Odată cu Dante, Italia dă secolului al XIII-lea european și umanității întregi una dintre gloriile sale universale cele mai strălucite. Dante provine dintr-o
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
autobiografia și istoria, filosofia de cea mai înaltă calitate cu polemica cea mai acerbă, politicul și religiosul, într-o limbă poetică de o forță și de o luminozitate extreme. Unul dintre marile texte ale aventurii omenești, fondator al identității culturale "italiene" și imagine a Creștinătății medievale la apogeul său, echivalent, dacă am putea spune, prin armonia și profunzimea sa, al capodoperelor arhitecturii și sculpturii gotice. De la roman la gotic Imaginea bine cunoscută, popularizată de cronicarul Raoul Glaber, a "unei albe mantii
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
trei ani ce s-au petrecut. Pe 1 mai 1645, i-a sosit pe calea Constantinopolului un plic Pr. Gaspare pentru Mons. Bandini. Viceprefectul l-a trimis imediat la Bacău, unde locuia Arhiepiscopul. Acesta a trimis apoi o copie în italiană Pr. Gaspare, pentru a o prezenta domnitorului; ceea ce a și făcut. Erau scrisorile de recomandare din partea Papei Inocențiu X (1644-1655) adresate domnitorului Moldovei, unde Marco Bandini, Arhiepiscopul de Marcianopoli, era recomandat acestuia ca Administrator Apostolic de Bacău. În sfârșit, pe
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
forțelor de stînga (progresiștii). În rîndurile specialiștilor și ale cititorilor italieni, profesorul Pasquino se remarcă prin lucrările sale de mare originalitate, prin articolele și editorialele apărute în diferite ziare din peninsulă. Este director al renumitei reviste de specialitate intitulată Rivista italiana di scienza politica (fondată de Giovanni Sartori), dar face parte și din Comitetul director al Asociației de cultură și politică "Il Mulino", precum și din conducerea revistelor Comparative Political Studies, Journal of Modern Italian Studies, Teoria politica și Studia politica (Universitatea
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
sale de referință reamintim îndeosebi pe cele publicate înainte de anii 1990, cum ar fi Să restituim sceptrul principelui și În căutarea sceptrului pierdut, cărți de o analiză subtilă și profundă totodată cu privire la trăsăturile și caracteristicile regimurilor politice contemporane, ale celor italiene în particular. Scrierile sus-amintite au făcut din profesorul Pasquino un nume de referință, o voce de răsunet printre specialiștii în politică din peninsulă și din lumea întreagă. Precizăm și faptul că multe dintre lucrările sale au fost tra-duse în spaniolă
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]