3,194 matches
-
Bacaloglu semnează un lung serial dedicat lui Dostoievski - însemnări în care domină nota senzațională, alături de un acid ton polemic, incriminând panslavismul. E semnalată apariția traducerii integrale, datorată lui Al. Popescu-Telega, a romanului Don Quijote de Cervantes și se vorbește despre Din jale se întrupează Electra, tălmăcire din Eugene O’Neill făcută de Petru Comarnescu, piesa fiind jucată la Teatrul Național din București. Alți colaboratori: N. Olt (D. Nicolescu-Olt), Dem. I. Iliescu Palanca, Victor George Dumitrescu, Nichifor Crainic, Septimiu Bucur, Eugen Victor Popa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288982_a_290311]
-
publicul tînjește să se apropie. Ca și în amintirile lui Pnin despre Mira Belocikina, cîntecul răscolește (aduce în memorie) o veche durere, dar funcționează cum se cuvine doar cînd se aude din depărtare: vocea lui D’Arcy capătă "inflexiuni de jale din pricina depărtării”. (Aici avem de fapt o amplificare spațială a durerii pe care o putem menționa alături de cea temporală, prezentată mai devreme în 3.2.1). Și numai îmbinarea deosebită de perspective și focalizări trăite de Gabriel - "o femeie care
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
posterității din pricina statutului său de necredincios, se grăbește să înlocuiască versurile acelea lipsite de speranță ale canțonei cu altele pline de devoțiune creștină. Laura-Euridice-pasărea phoenix va muri precum o sfântă: "Plecă senină, știindu-se salvată / Pe lume-n schimb, doar jalea se arată". Dacă amalgamarea biograficului cu ficțiunea nu mai este de mult un procedeu inedit, confruntarea lui Santagata cu Petrarca nu este deloc un pariu ușor de câștigat. Expert în literatura veacului al XIV-lea, romancierul are meritul de a
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
credințe despre noroc și nenoroc; * divinizarea; * încercări de a controla vremea; * interpretarea viselor; * credințe și povestiri; * proverbe, zicători; * poezie/retorică; * vindecare, practici, medicină; * obiceiuri legate de nașterea copiilor; * ritualuri de trecere; * muzică, ritm, dans; * joc; * jucării; * ritualuri de înmormântare, de jale; * ospețe; * podoabe corporale; * coafuri; * mituri despre dragoni; * creație, mituri despre sfârșitul lumii. D. Tehnologie: * adăpost; * controlul focului; * unelte, fabricarea de unelte; * arme, suliță; * containere; * gătit; * pârghie; * legarea materialelor între ele (cu sfoară, de exemplu), realizarea țesăturilor. 1. 3.2. Inovația
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
înmormântarea. Covorul de cununie țesut de mâna ei a fost dat de pomană mirelui. Muzica care trebuia să-i cânte la nuntă, i-a cântat la înmormântare. Tot satul a participat la înmormântarea ei. A fost un plâns și-o jale de nedescris. Dumitru Cronț în vârstă de 86 de ani povestește că pe când era flăcău, mergea cu tatăl său la tăiat în pădure. După ce au trecut de marginea pădurii, în plină toamnă au văzut două femei dezbrăcate în pielea goală
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
tu cu viață să rămâi și haiducii să-i aduni și să lupți, să lupți mereu precum am luptat și eu, măi frate, până voi cădea la moarte. Codrean Ah! Căpitane, căpitane, cuvintele tale m-au cu prins o mare jale și povața ta mi-a rupt inima, cum îmi spuneai tu mie, că te duci de viu în mormânt, iar eu cu viața să rămân și haiducii să-i adun, când am o pungă ghiftuită de prin munți agonisită, eu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
lume Să se bucure de ei. Că ne doare Moș Crăciune, Inima, de câte ori Ne întind în cale mâna Copilașii cerșetori! Să le dăm cu bucurie Ori de câte ori putem Bani și jucării și haine Și bomboane - când avem. Și ne doare orice jale Și am vrea s'avem puteri, Să gonim din lumea asta, Orice plâns, orice dureri. Și mai mult, mai mult de toate, N 'am mai vrea să fie- știi? Nici copii orfani pe lume, Nici părinți fără copii! Doamne, cât
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
adormit. Isus de Șt. O. Iosif Veghează-n colț a cadelei lumină, Învăluind icoana-n raze pale: Isus, copil, la sânul Maicii sale; Păstorii se miră, magi i se înclină. Un zâmbet liniștit, blând, fără vină, Și totuși nu știu ce ascunsă jale, Ce presimțiri de chinuri ideale Umbresc în toată fața lui divină. Știai de-atunci, Isuse, tu, c-odată, Iubind prea mult pe oameni, drept răsplată, Vei îndura batjocura și-amarul, Și-ncununat cu spini, urcând Calvarul, Pe umăr crucea singur ți-
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
lucru. Dacă moare o femeie lăuză, să i se lase mai multe fire de păr neîmpletite, ca s-o vadă Dumenzeu că e lăuză și să-i ierte păcatele. După ce moare cineva, să i se închidă ochii, ca să nu vadă jalea și durerile celor ce-l încomjoară. Un mort se înmormântează cu hainele cel mai bune pe care le-a avut, ca înfățășându-se înaintea lui Dumnezeu să fie curat. Fiindcă omul se naște cu capul înainte, la mormânt se duce contrariu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
îi primește ruga, înclinându-și capul în semn de fermă hotărâre. Iar după ce Ahile află de la Antiloh că Patrocles e mort, scoate un strigăt cumplit, pe care îl aude Tetis în adâncul mării și dă glas tânguirii funebre, însoțită în jale de toate Nereidele, care își bat pieptul în marea peșteră plină de lumină. Tetis le spune durerea ei, că l-a născut pe cel mai slăvit dintre eroi și l-a crescut ca pe un arbore tânăr, ca pe o
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
semn de doliu. Tetis, împreună cu toate zeițele mării, a ieșit din valuri cu un țipăt care i-a înspăimântat și s-ar fi împrăștiat cu toții dacă nu i-ar fi liniștit Nestor. Tetis și nereidele, plângând și scoțând țipete de jale, i-au îmbrăcat trupul în veșminte divine. Cântecul funebru a fost cântat de Muze. A fost plâns, de oameni și zeițe, 17 zile și 17 nopți. Într-a optsprezecea a fost ars pe rug, împreună cu jertfe, miere și miresme. În jurul
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
neașteptată de lumi, aceea a mării furtunoase, apoi alinate, și cea a unei gospodării țărănești ori păstorești pierdută în nevăzutul insulei. Ferdinand este sensibil doar la partea muzical-maritimă: „Ăst cântec m-a ntrecut, zorind spre ape, / Strunind mânia lor și jalea mea / Cu melodia lui.“ Dar nu e pregătit să înțeleagă sensul sunetelor pământene, care par să fie gândite de Ariel ca o aluzie la mica gospodărie încropită de Prospero pe insulă, pentru Miranda și pentru el, și transcrisă de spirit
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
curând, în fața lui Prospero și a Mirandei, se prevalează de noua lui condiție de rege al Neapolului. Despre cântec spune doar, cu platitudine: „De bietul meu părinte amintește“, și, cu naivitate, că melodia lui strunește nu doar valurile, ci și jalea lui; și, neînțelegând mare lucru din vorbele vrăjite, crede că Miranda „E, negreșit, zeița / Slăvită-n aste cânturi!“ Poezia lui Ariel este, mai mult pentru el însuși, un exercițiu poetic în sine, un avânt al imaginației sale. Dangătul de clopot
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
toate provinciile istorice. Din salcia plângătoare, la trunchiul căreia se așezau pentru a hodini, strămoșii noștri au rupt o ramură. Cu un cuțit, au curățat-o și crestat-o până au meșteșugit un fluier. Doinind, au început să-și cânte jalea și dorul care le stăpâneau sufletele. Se întâmplă ca, uneori, temele și motivele doinei să facă parte și din folclorul altor popoare îndepărtate, aflate peste munți și țări (cum ar fi cântecul tradițional georgian sau nord iranian). Însă, întotdeauna, acțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
poartă, negreșit, către lista interminabilă de domnitori care, fără luptă, și-au închinat țara în condiții grele. Nimic nu avea să-l clintească pe vodă în a se supune față de Înalta Poartă... Nici măcar apăsarea haraciului care încovoia spinarea țării ori jalea părinților ai căror copii erau luați în robie. Dar astfel vodă, oricare ar fi fost numele lui, credea că reușise să-și ferească poporul de asprimea otomană îndurată de alte nații care au îndrăznit să se împotrivească. Poate că, privit
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Leopardi, a cărei pierdere devine izvor de tristețe, revine în versurile lui Quasimodo: Suflet bătrân, încărunțit, (...) Și te-ntristezi mai mult de-auzi, iar șuierul / care se depărtează-ncet spre mare / unde Venus alunecă acum spre dimineață: / vântul freamătă-a jale / în gâtlejul rotarului ce suie iar / colina înlunată, agale, / în murmurul măslinilor mauri (Drum la Agrigentum, trad. MB). În versurile sicilianului vorbește Leopardi din Amurg de luna: și căruțașul tânguindu-și jalea / c-un cânt de-alboarea lumii se desparte
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Venus alunecă acum spre dimineață: / vântul freamătă-a jale / în gâtlejul rotarului ce suie iar / colina înlunată, agale, / în murmurul măslinilor mauri (Drum la Agrigentum, trad. MB). În versurile sicilianului vorbește Leopardi din Amurg de luna: și căruțașul tânguindu-și jalea / c-un cânt de-alboarea lumii se desparte, / de ea ce de departe, / din geana zării-i luminase calea; / la fel si tinerețea / de viață părăsita / pălește și dispar (Amurg de luna vv. 16-21). Se aude cantul trist și melancolic
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
tată, mi-e dor de tine mamă cea care pentru mine ai fost și în veci vei rămâne, cea mai sfântă ființă din lumea asta atât de neînțeleasă . Dar unde sunteți voi, Doamne? Unde ați plecat și-n urmă mare jale ați lăsat? Fără voi totul e pustiu, trist și rece. în jurul meu e ca o noapte de toamnă ploioasă, fără lună, fără stele și cu vânt nebun ce bate la fereastra mea, iar durerea nu mi alină nimenea. Mi-e
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
fier e o întoarcere spre tehnicile declamatorii, tranzitive ale poeziei Ardealului, spre tematica poemelor lui Goga, deși iese în evidență aspectul profund personal al lamentației ("Ia seama că mâine/ cocorii de seară/ vor duce și luna,/ furând-o din țară", Jale de început de noiembrie; "Inima mea - e-o carte care arde,/ un bocet/în mijlocul Patriei", Inima mea în anul 1940). Motivul plânsetului tinde să devină laitmotivul grupajului de texte. Tudor Arghezi publică romanul Lina (1942) și după revenirea din lagărul
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
se înmulțesc și versificatorii dedicați noului regim, cazul, de exemplu, al lui Dan Deșliu, care, pe model folcloric, construiește adevărate imnuri închinate muncitorului. Astfel după Lazăr de la Rusca (1949), în care tonul de baladă capătă uneori nuanțe de cântec de jale și care este o glorificare a clasei muncitoare și o prezentare a "luptei pentru socialism și înflorirea patriei" ("Crește tare, crește zid/ dragostea pentru partid,/ care-ndrumă, care-nvață,/ pentru pace, pentru viață."), urmează Minerii din Maramureș (1951) glorificând sacrificiul
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
o alegorie a existenței umane, un poem al întrebărilor fundamentale, în care se conturază un tablou sumbru al contemporaneității, al dezorientării umane: "Se vestește a ploaie, a vânt, nu se știe.(...)// Răsăritul pașilor tăi, răsăritul acesta nou./ De undeva, din jalea norodului, e târziu./ Ești ultimul meu răsărit, și acesta târziu./ Mi-e teamă de mine și nu știu ce vreau". Atmosfera amintește oarecum de Bacovia, tipul de discurs este însă mai apropiat de acela al literaturii apreciate de tinerii de la Cadran. Tot
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Rus. La Sankt Petersburg, capitala imperiului, a fost luată decizia de a se sărbători evenimentul cu o pompă deosebită. Ceea ce s-a și Întâmplat, la Chișinău, În mai 1912. Peste Prut, de asemenea, a fost marcat acest eveniment. Dar cu jale și indignare. Românii din Regat au protestat contra răpirii Basarabiei la 1812, oficiind servicii divine În biserici, organizând procesiuni și mitinguri de doliu, arborând drapele tricolore cu panglici negre. Inițiatorii manifestărilor dedicate tristului eveniment au fost Liga Culturală și Universitatea
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
ca zidurile de întărire să fie întreținute, să fie reconstruite în caz de distrugere, să se dea bani cetelor de soldați prădători ("routiers") pentru ca aceștia să cruțe cetatea și să părăsească împrejurimile, luînd cu ei pe alte meleaguri "teroarea și jalea". Din toate acestea rezultă o îndatorare serioasă a orașelor și o fragilitate financiară care se manifestă prin cîteva falimente spectaculoase. Cele ale Bardilor și ale Peruzzilor (1345) sînt provocate de împrumuturile pe care cele două companii italiene au trebuit să
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
tomate etc. În italiană se întîlnesc cuvinte de origine spaniolă precum: complimento, desinvol-tura, fanfarone, flotta, lindo "curat; elegant", iar în portugheză numărul spaniolismelor este foarte mare: airoso "grațios, elegant", camarilha, carabina, donaire "distincție, grație", duende "stafie", endecha "bocet, cîntec de jale", granizo "grindină", heriondo "hidos, slut", humilde, neblina "ceață, pîclă", picaresco, prenda "dar, însușire", tango etc. Dacă portugheza a resimțit cea mai însemnată înrîurire spaniolă, limba română se află într-o situație opusă, fiindcă a receptat puține elemente în mod direct
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cu noaștere. Ovidiu o iubește pe Ana de vreo cinci ani. Numai că ea locuiește la vreo 300 km de el. Are un grup de prietene cu care umblă prin disco teci, iar uneori bea peste măsură și o apucă jalea gândindu se cât de singură este. Atunci îl sună pe Ovidiu și-l cheamă să facă dragoste. El călătorește o noapte întreagă, o găsește în stare „ebrioasă“ (adică beată de-a binelea), fac un sex din care ea nu-și
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]