2,787 matches
-
oamenilor adăpostiți. Sub amenințarea bâtelor și a cuțitelor, acești ticăloși îi deposedau pe bieții oameni de toate bunurile valoroase: bijuterii, ceasuri de mână, brățări, verighete și bani. Ba și haine. Era imposibil să opui rezistență unei bande organizate. După ce-i jefuiau, se făceau nevăzuți în bârlogul lor. Astfel că cei adăpostiți trăiau și sub teroarea bombelor și sub tirania acestor lepădături sociale care-i deposedau și de bruma de bunuri pe care o mai aveau. Ca atare, Chestura a luat măsuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
protecție pe cît pot eu, dar, în același timp, să te devorez, bucățică cu bucățică, deposedîndu-te/descotorosindu-te de cele mai macre frumuseți pe care le ai și pe care, neîndoios și trufaș, le vreau pentru mine. Vreau să te jefuiesc, apărîndu-te în același timp. Glumesc... Nu îmi deschid brațele decît ca să te primesc. A.B.Cum a fost copilăria ta, jocul preferat? Jocul meu preferat, am mai spus, era unul cu sticle. De parfum. Pe o masă de șah. Cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
nului Coposu ar reverbera aici, în casa lui Nicolae Iorga, ca într-o cutie de rezonanță. Scuzați-mi excesul evocator, dar măcar să avem un reper de comparație cu hahalerele care se bat cu pumnii în piept cât de patrioți sunt jefuind electoratul de speranțele puse de acesta în democrație. Domnul Coposu era un intelectual elevat și un scriitor politic prolific, cum îl arată dosarele de urmărire infor‑ mativă de la Securitate ; Securității nu i-a scăpat nimic din ce a scris, nici
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
deteriorată în mai multe rânduri de războaiele napoleoniene, de ocupația rusească - în perioada în care Polonia nu exista pe harta lumii, fiind împărțită între trei imperii - și de cele două mari conflagrații ale secolului al XX-lea, când au fost jefuite și casa, și splendidul parc care o înconjoară. Acum totul e reconstituit, inclusiv decorațiile interioare, mobila, parchetul, instrumentele muzicale. Între ultimele, la loc de cinste, se află pianul lui Chopin și o firidă, într-un colț de cameră, de care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
țânțari. Am zărit pe câmp sere intacte, dar goale. Punctul de trecere de la Karni, rezervat pentru mărfuri, fiind închis, nu se poate exporta nimic. La plecare, coloniștii israelieni au distrus totul, în afara acestor sere. Ce a mai rămas a fost jefuit. Sosirea mea întrerupe o adunare sindicală: pescarii discută proiectul unei scrisori adresate societăților B'tselem și Crucea Roșie Internațională. Ieri s-au înregistrat trei răniți. Unui pescar i-a fost amputat un braț, altuia un picior. Era prima lor ieșire
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
industrială, în care s-a înălțat cea mai mare parte a acestui decor, a putut să-și toarne betonul armat fără tranziție, peste hambarul bazilical și peste barca răsturnată a stilului roman. Ierusalimul descoperit de Copilul Iisus avea să fie jefuit de Titus, apoi ras de Hadrian, care a construit pe ruinele lui o Aelia Capitolina cochetă și interzisă vechilor ei locuitori. Din fondul romano-bizantin supraviețuiesc foarte puține vestigii, printre care Sfântul Mormânt, reconstruit de nenumărate ori începând cu secolul al
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ridicat împotriva Franței, nu uitați." O aflu din gura lui. Franța se află în câmpul conștiinței sirianului, în timp ce francezul a uitat cu totul de Siria sub Mandat. Cine mai știe azi că am bombardat Damascul în 1925 și i-am jefuit pe reprezentanții țării în 1936? Sunt informații care nu apar în niciun manual școlar din Franța. Dacă nu aș fi ajuns aici, nici eu nu aș fi aflat niciodată că "noi" am strivit cu totul Djebel Druze, am amputat autoritatea
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
sunt Urban al II-lea, Pierre l'Ermite ai noștri? Nu-i prea văd pe copiii noștri abandonându-l pe Harry Potter, părăsindu-și consolele lor video pentru a o lua pe jos pe drumuri, fără un ban în bu-zunar, jefuind orașele Ungariei și cele de pe Dunăre. Nu mai credem în păcatul originar, iar iadul nu mai sperie pe nimeni. La ce bun să mai iei crucea în mână? Cruciada, cumpărarea mântuirii cu sângele tău, a ajuns oare o noțiune lipsită
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ambiguitățile a ceea ce medievistul René Grousset a numit "demagogia cruciadei" când o mișcare religioasă servește drept acoperire unor mici canalii sau unor caizi nelegați de niciun jurământ (nimic de pierdut, totul de câștigat) și care iau ostatici doar pentru a jefui, a obține o răscumpărare sau a decapita. 9. Sionisme Faptul că am prieteni israelieni și că trebuie să mă întorc în "entitatea sionistă" mă face suspect în ochii unora nu și ai Hezbollahului. M-am săturat să tot aud vorbindu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
și curată... Biserica veche veacul al 18-lea? al 17-lea? La mijlocul sec. al XVIII-lea călugării din Podolia, alungați de uniați, au venit aici în Codru și au rezidit mănăstirea. De-atuncea de trei ori Turcii și Tatarii au jefuit și ars mănăstirea. "Maica Domnului" cea adusă dela Moscova încă înainte de ocupația rusească, de fiecare dată a fost găsită neatinsă în cenușă, cu fața la pământ... Văd livezile, viile, lanul de grâu îngustat de expropriere. Curățenie și îngrijire. 60 călugări, 40 frați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Chmielniczky și se străduiesc să detroneze pe Matei, și ca să puie în locul lui pe Cazac. Și nouă ni-i plăcut să-l ajutăm pe Matei, căci avem a ne teme pentru ținuturile noastre din partea neamului aceluia neînfrânat care vrea să jefuiască totul." DIN "MEMORIILE" LUI KEMENI IANOS Sept. 1635. Se încheie alianță între Racoți și Matei Basarab. în 1637, toamna, Lupul s-a râdicat cu oaste împotriva lui Matei, cu învoirea Porții. 1638. Lupul iar s-a ridicat contra lui Matei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în prefacerea limbii, ritmurilor etc. ci și în atitudinea sa socială, vădită în multe postume, adică în poeziile neselectate de Convorbiriști. [ANECDOTE AFORISME 1949]* Istoria lui Marin Florea cu țiganii care au atacat o mănăstire de maici. Au spart cămările, jefuind. Un câne a apucat din cămara darurilor un colac și s-a dus cu el în sat la doi km. depărtare. Popa a văzut cânele și a cunoscut colacul din cămăruța unde punea el partea din daruri; s-a dat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
regelui a fost întâmpinată la Oituz de oastea Moldovei condusă de domn. Până la Baia, așa cum scria domnul regelui polon, s-a luptat zi și noapte cu dușmanul. Bonfinius, cronicarul de curte al lui Matei, scrie și el că ungurii au jefuit și au ars tot ce-au întâlnit în cale. Nu așa te comporți cu niște prezumtivi aliați. Scopul campaniei organizate de rege era acela de a-l alunga pe Ștefan și de a pune pe scaunul Moldovei pe Petru Aron
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
avut loc în 1467, ci în 1468, deoarece anul începea la 1 septembrie, când era scris letopisețul. Dlugosz scrie că în 1469, Ștefan „năvăli în Transilvania numai cu 1 800 de călăreți, pe când regele Matei se afla în Wratislavia și, jefuind-o cu foc și amar în repezeală, întocmai ca o furtună, săvârși mai multe cruzimi și se întoarse încărcat de pradă”. Este vorba, așadar, de două expediții în Transilvania, una în 1468 și alta în 1469. Expediția din 1469 a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
crâmleni. Această ipoteză ar trebui să fie confirmată și de alte informații. Dlugosz scria că în timp ce Cazimir, regele polon, și soția sa, Elizabeta, se aflau în Lituania, Manyak, hanul de dincolo de Volga, a năvălit pe trei direcții: o hoardă a jefuit ținuturile Volodimir, Kremeneț, Kuzmin, Ciudov și Jitomir și a luat 10.000 de robi; a doua hoardă a ajuns până la Trembowla, unde a fost întâmpinată și respinsă de oastea regală; a treia coloană care se întorcea din Polonia a pătruns
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
18 februarie, Ștefan cel Mare le mulțumea celor care-i furnizau informații în legătură cu mișcările turcilor. La 14 martie, când turcii nu începuseră pregătirile militare, iar Radu cel Frumos se credea în siguranță dinspre partea Moldovei, Ștefan pătrundea în Muntenia și jefuia o parte a țării, dar un frig, venit pe neașteptate, îl împiedica să-și desăvârșească opera de distrugere, din care pricină se retrăgea iarăși în tabăra de la Vaslui. La Suceava trimitea pe prizonierii luați în timpul incursiunii sale din Țara Românească
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu un an mai înainte, în vederea unei păci cu Ungaria, nu au avut alt scop decât să anihileze posibilitatea unui atac venit din Europa, atâta vreme cât sultanul se afla în Asia. În luna iunie are loc o nouă incursiune otomană. Turcii jefuiesc Croația, ajungând până la Varaždin. Efortul principal, din punct de vedere militar, îl va constitui încercarea de a cuceri cetatea Scutări (Shkoder) din Albania. Comanda unei armate estimată la 80.000 - 100.000 de oameni este dată beilerbegului Rumeliei, Suleiman pașa
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
aparență de importanță, îl reproducem pentru că el aruncă o anume lumină asupra personalității lui Ștefan cel Mare. Sultanul, aflând că tinerii din Caffa s-au refugiat la Cetatea Albă, a trimis sol la Ștefan ca să-i fie restituiți împreună cu bogățiile jefuite din Caffa și care se aflau în corabia cu care aceștia fugiseră. Cu toate amenințările, Ștefan a refuzat să împlinească cererea sultanului, sub motivul că porturile Moldovei sunt libere și în ele oricine poate debarca sau pleca după bunul său
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
italian („ma ne l'un, ne l'altro fa nulla”). Regele Ungariei este, însă, constrâns de evenimentele care se petrec în luna august să acționeze. Turcii fac în această lună o incursiune în Croația, Stiria și Carnitia, pe care le jefuiesc cumplit. La 15 august, Matei dă din Buda actul prin care definește relațiile cu domnul Moldovei. La 15 august la1475, la Buda, Matei punea pecetea pe tratatul încheiat cu Ștefan cel Mare. Îl ia sub ocrotirea sa pe domn și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
000 de turci ca să-i apere scaunul și capul. Al doilea motiv era dorința sultanului de a se apropia cât mai mult hotarul Imperiului Otoman de Ungaria. În timpul campaniei din Moldova, ungurii atacaseră la sud de Dunăre și reușiseră să jefuiască în Serbia, supusă turcilor, și să ia prizonieri dintre puținele trupe turcești, lăsate să păzească marginile Imperiului. Odihnindu-și trupele în Bulgaria, sporind darurile în bani acordate soldaților, Mahomed al II-lea s-a apropiat, prin marșuri grele în timp
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
slujbă ți-aducem înainte de toate Măriei Tale. Parcă ai fost ales și trimis de Dumnezeu pentru cârmirea și apărarea Ardealului. Și-ți dăm de știre că suntem în mare primejdie și la mare strânsoare, din pricina turcilor nespus de cruzi”. Au jefuit în părțile ardelenești și au de gând să facă și mai multă pagubă. „Pentru aceea, cu mare dor și dragoste te rugăm pe Măria Ta ca să faci bunătate să te apropii de această țară, spre a o feri de acei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Moldovei, iar regele l-a trimis pe fiul său, Ioan Albert, împotriva lor și a cerut ajutor de la voievodul Moldovei, care îi era dator ca vasal. În asemenea împrejurări se dovedea importanța Moldovei pentru apărarea Poloniei, căci în 1489, tătarii jefuiau și ardeau Kievul, aflat sub stăpânire polonă. Kaspar Weinreich, cronicarul cavalerilor teutoni, explica sustragerea lui Ștefan de sub suzeranitatea polonă „întrucât polonii nu i-au dat nici un ajutor împotriva tătarilor și turcilor, așa cum i se lăudaseră”. Ștefan cel Mare a preferat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ce l-a făcut pe nedrept” regele. „Căci Ștefan palatinul, neuitându-și pe nedreptatea pricinuită și de pustiirea Moldovei, scrie Wapowski, năvălind în primăvara anului următor în Polonia și Rusia, țări cu mulți locuitori pe vremea aceea și îmbelșugate, le jefui cu sabie și foc, în chipul cel mai jalnic, cu o puternică oaste de moldoveni, în unire cu turci și tătari, popoare foarte sălbatice. Și prădă așa de mult în lung și în lat și atât de vijelios, încât furia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
robiți au fost duși de turci în Grecia și în Asia. Devastarea provinciilor regatului polon nu s-a încheiat după incursiunea tătarilor din luna iulie. Wapowski scrie că în toamna anului 1497, au năvălit 70.000 de turci și au jefuit Rusia, de-a lungul râului Nistru, Haliciul, Sidaciovia, Drohobicia și Sambor. Polonii nu au fost în stare să organizeze nici o rezistență, dar le-a venit în ajutor „îndurarea cerească”. Era luna noiembrie și s-a lăsat pe neașteptate un ger
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Măria Sa regele Poloniei, care fuseseră ocupate în vechime de acest regat.” Matteo Muriano menționează că, în aceeași lună, tătarii au năvălit în Lituania și Polonia și au ridicat 40000 de robi. Este vorba de fiii lui Mengli Ghirai, care au jefuit Podolia, Rusia Roșie, Palatinatul Sandomir, împrejurimile orașului Rzeszov, Iaroslav, Radom, Belz, ajungând până dincolo de Vistula, unde au prădat orașele Opatov și Kunov. Starostele de Lipoviec i-a adus cardinalului Frederic răspunsurile domnului Moldovei. Cardinalul îl va informa pe rege în legătură cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]