5,826 matches
-
experiențe noi. Dar sărutul acela, ușor tremurat, n-o să-l uit cât trăiesc. Chiar nu știam “ cu ce se mănâncă”. Îmi amintesc doar că după...m-am ridicat și am plecat acasă. O săptămână n-am vrut să ies la joacă. Am zăcut, ca și bolnavă. Mama a făcut cercetări...a aflat...dar nu mi-a zis nimic. Aștepta să o abordez eu. Seara, după ce “ ne făceam sectorul” (iar prune, iar păsări și/sau porci), aveam voie la joacă. Toți copiii
VACANŢELE DE ALTĂDATĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367384_a_368713]
-
ies la joacă. Am zăcut, ca și bolnavă. Mama a făcut cercetări...a aflat...dar nu mi-a zis nimic. Aștepta să o abordez eu. Seara, după ce “ ne făceam sectorul” (iar prune, iar păsări și/sau porci), aveam voie la joacă. Toți copiii de pe stadă se adunau la noi, în fața casei, pe bancă. Rar ne lăsa mama la alții. Uneori stătea și ea pe geam și se uita la noi. Eram copii tomnatici și se temea “să nu ne atingă apa
VACANŢELE DE ALTĂDATĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367384_a_368713]
-
ascunsă în glonț. Cazemata cea mai mare, din Oboroceni, avea ambraz larg, croit sub formă de trunchi de piramidă cu baza în interior, anume pentru tun de calibru mic. În preajma ei, copilul devenit peste decenii primar al comunei “reconstituia”, în joaca lui cu pruncii de demult, influențat de poveștile de război ale martorilor, faptele de eroism ale ostașilor din ’44. Părea animat și acum primarul de însuflețirea copilului de atunci care îi interpreta pe ostașii jertfitori. Veteranul de război Gheorghe Gherasim
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VIII) – PEREGRINI PE URMELE CELOR CARE AU RĂSPUNS LA COMANDA “OSTAŞI, VĂ ORDON [Corola-blog/BlogPost/367470_a_368799]
-
Pentru Claudiu, că și-a găsit o prietenă pe timpul vacanței, considerând că nu va fi chiar așa de plicticoasă șederea lui aici între păduri, dealuri și ape. Maria a mai rămas cu Viorel pe bancă să se mai delecteze cu joaca de-a iubiții. Ii plăcea atât băiatul, cât mai ales joaca asta cu pupături. Când îi va povesti Eleonorei cum a fost... Valentinei nu avea curajul să-i povestească. Cum se apropia miezul nopții, ora când se termina balul, tinerii
BALUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366698_a_368027]
-
că nu va fi chiar așa de plicticoasă șederea lui aici între păduri, dealuri și ape. Maria a mai rămas cu Viorel pe bancă să se mai delecteze cu joaca de-a iubiții. Ii plăcea atât băiatul, cât mai ales joaca asta cu pupături. Când îi va povesti Eleonorei cum a fost... Valentinei nu avea curajul să-i povestească. Cum se apropia miezul nopții, ora când se termina balul, tinerii începură să părăsească căminul cultural. Se îndreptau fiecare în perechi sau
BALUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366698_a_368027]
-
stângă îi mângâia sânul ce stătea să sară din bluzița subțire și din cupa sutienului. La început Ana avea senzația că cineva vrea să-i pângărească trupul cu aceste atingeri, dar senzațiile ce se transmiteau prin podul palmei partenerului de joacă și al degetelor sale pline de înțepături de ac, îi adormi simțul veghii, se abandonă în mâna vicleanului croitor, care îi desfăcu nasturii bluzei și își strecură degetele sale perverse și scotocitoare pe sub sutien ajungând la cele două rodii coapte
BALUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366698_a_368027]
-
Claudiu de acum trei ani), singurul care mi-ai atins sânii și te-ai bucurat de aceste oferte gratuite ale mele. - Ce vrei să spui cu ofertele? Nu te înțeleg? - Nu sunt o fata pe care să o folosești la joaca de-a dragostea și să o abandonezi de îndată ce ai obținut ce ai vrut de la ea. Cunosc acest sentiment destul de bine de la altele. - De la surorile tale, vrei să spui... - Da, de la surorile mele, care-i treaba ta cu ele? Ce nu
BALUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366698_a_368027]
-
la supărare Lolita, ca deunăzi, când mi-am scrântit piciorul ... Să știi că mă doare parcă mai tare astăzi când pășesc, decât ieri. O radiografie, mă arătasem iarăși îngrijorat, ar fi necesară, totuși, și un bandaj elastic. Nu e de joacă!... Prin fața noastră tocmai trecea o tânără pereche, împrăștiind în jur vocea unei cântărețe revărsată dintr-un casetofon voluminos cât un geamantan. Boys, boys, boys urlau difuzoarele în vibrație maximă. El, un ins slăbănog, căra aparatul făcând un efort aproape supraomenesc
MEDEEA DE PE ISTRU (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366789_a_368118]
-
o duc mai bine decât alții! Eu, însă, voi învăța și nu mă voi lăsa până nu voi ajunge la București. Judecătoare mă fac! Le arăt eu ăstora!” Și plină de astfel de gânduri, când alți copii sunt preocupați cu joaca și, mai ales, cu calculatorul, fetița noastră merge înainte pe drum. Trebuie să facă rost de bani. Neapărat! O frână bruscă la început și apoi din ce în ce mai lină, mă făcu să-mi revin din gândurile mele. Îmi trag picioarele de sub mine
PUTEREA VOINŢEI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366853_a_368182]
-
să tresar puternic. După încetarea modulațiilor sale prelungi, un vânt prăfos măturase plaja, aruncând în apa mării mai multe obiecte ușoare de pe țărm. Câțiva oameni se repeziseră cu țipete să-și strângă lucrurile risipite, zorindu-și copiii să renunțe la joacă. Mă ridicasem să văd ce se întâmpla dincolo de peretele șandramalei, lângă care stând fusesem feriți de efectul circulației tot mai intense a curenților de aer. Observasem numaidecât că orizontul dinspre uscat căpătase un tiv negru, ca și cum înserarea ar fi tins
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
mai dea de pomană. La un moment dat Ion se împiedică de țeasta dezgropatului și o împinge cu piciorul la locul ei din colț. - Stai cumințel acolo, unde te pun eu. Te dai de-a dura? Ei, îți arde de joacă cu noi? Vasile era preocupat să caute prin țărână dacă nu care cumva mortul a avut vreun lănțișor la gât sau vreun inel pe unul din degetele de la mână, dar negăsind nimic trase scărița în groapă cu lopata și ieși
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
stângă îi mângăia sânul ce stătea să sară din bluzița subțire și din cupa sutienului. La început Ana avea senzația că cineva vrea să-i pângărească trupul cu aceste atingeri, dar senzațiile ce se transmiteau prin podul palmei partenerului de joacă și al degetelor sale pline de înțepături de ac, îi adormi simțul veghii, se abandonă în mâna vicleanului croitor, care îi desfăcu nasturii bluzei și își strecură degetele sale perverse și scotocitoare pe sub sutien ajungând la cele două rodii coapte
FIORI CU ZMEURA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366913_a_368242]
-
Claudiu de acum trei ani), singurul care mi-ai atins sânii și te-ai bucurat de aceste oferte gratuite ale mele. - Ce vrei să spui cu ofertele? Nu te înțeleg? - Nu sunt o fata pe care să o folosești la joaca dea dragostea și să o abandonezi cum ai obținut ce ai vrut de la ea. Cunosc acest sentiment destul de bine de la altele. - De la surorile tale vrei să spui... - Da, de la surorile mele, care-i treaba ta cu ele? Ce nu-ți
FIORI CU ZMEURA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366913_a_368242]
-
amplu reportaj despre Camino Santiago de Compostela, scris în urmă pelerinajului pe care l-a facut în Spania, când a mers pe jos 900 de km. Pentru Zully Mustafa, chiar dacă încă mai scrie cărți pentru copii, scrisul nu este o joacă de copii, ci ”o responsabilitate asumată, un stil de viață și o privire lucida asupra experiențelor proprii și a celor din jur”. Deși a semnat mai multe scenarii pentru televiziune, ”Frozen” este primul scenariu de spectacol muzical pus în scenă
REGATUL ÎNGHEŢAT”, TURNEU NATIONAL! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367621_a_368950]
-
un zâmbet extrem de amabil și de cuceritor în colțul buzelor și regretă imediat că el își exprimă intenția de a se depărta. - Nu vă necăjiți, doamnă! o sfătui el. Se întâmplă și la profesioniști uneori. Tratați totul ca fiind o joacă... Îmi permiteți, vă rog, să mă retrag! Distracție plăcută! - Da... este o joacă, aveți dreptate! Distracție este, dar nu chiar plăcută... de una singură... Mă scuzați! Nu trebuia să spun asta, răspunse ea întristată pe dată. - Doamnă..., de ce să nu
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367551_a_368880]
-
că el își exprimă intenția de a se depărta. - Nu vă necăjiți, doamnă! o sfătui el. Se întâmplă și la profesioniști uneori. Tratați totul ca fiind o joacă... Îmi permiteți, vă rog, să mă retrag! Distracție plăcută! - Da... este o joacă, aveți dreptate! Distracție este, dar nu chiar plăcută... de una singură... Mă scuzați! Nu trebuia să spun asta, răspunse ea întristată pe dată. - Doamnă..., de ce să nu puteți spune ce simțiți cu adevărat? își căuta bărbatul cuvintele, vizibil încurcat. Este
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367551_a_368880]
-
VÂNTULUI Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1349 din 10 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului ELEONORA(LIDIA) DONDESI. Chemarea vântului Griul cerului coboară, Peste sate risipite, Câte un horn pe nara, Aruncă fum ce leagă, Că într-o joacă, Norii călători prin țară. Pe potecile pierdute, Trece vâtul șueră, Alungând cântările, Și chemând noienile. GRĂBITA TOAMNĂ Ceață deasa Bate-n poartă Peste frunzele Pădurii. Toamnă lasă Prea grăbita Poleiala aurita. Tufele de mărăcine, Cer o dulce Sărutare, Și-n
ELEONORA(LIDIA) DONDESI. CHEMAREA VÂNTULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367654_a_368983]
-
trupului partenerului, îl aduse cât mai aproape de cuptorul ce dogorea în foc continuu. Un val de căldura îi cuprinse pulpele și sânii, stârnindu-i o dorință violentă și febrilă de a fi penetrată de acest impetuos zburdalnic cu poftă de joacă, prin păduricea mătăsoasă din scobitura coapselor sale neastâmpărate. Schimbându-și poziția, atacă curajoasă reduta, urcând călare peste trupul său atletic, încercând cu dibăcie să dirijeze inamicul pe poarta a cărei cheie o aruncase și acum aștepta cu nerăbdare larg deschisă
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
-i pună masa, dar era prea furios să mai și mănânce. Parcă nu avea tăria să dea ochii cu cele din casa. Oare unde or fi fost ăle mari că nu le-a văzut prin casă. Să fi fost la joacă pe cine știe ce coclauri de pe dealuri? Umblă cam fără căpătâi copchilele astea. Ana nu le zice nimic. Ar trebui să mai pună mâna pe joardă, să le mai strunească. Prea sunt zburdalnice și lăsate de capul lor. Nu-i zi de la
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
-i dau drumul afară. Cred ca până la 1 martie va da naștere unei alte generații de “teroriști” așa cum i-am numit și mai sus. De ce? Pentru că imediat ce încep să iasă din cușca lor, îmi invadează grădinița cu flori și în joaca lor colectivă până nu distruge fiecare fir de floare, nu se lasă. Se urcă pe ele, sau se culcă deasupra lor la răcoare, când soarele arde țărâna de poți fierbe un ou în ea. Nu știu ce voi face cu ei, deoarece
NORICA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367115_a_368444]
-
rece. Nu-și muta privirea de la bambină, ca să nu piardă momentul când peștele va trage. Grea așteptarea și speranța deșartă deocamdată. Pe suprfața apei nu se desena nici măcar un cerculeț. Din când în când, se vedeau rotocoalele unde sărise în joacă câte un pui de chefal. O pupăză zbura din păduricea de molid din spatele nostru spre malul celălalt. Probabil că își avea cuibul în găurile dintre pietrele de pe țărmul stâncos. Prin iarba jilavă din jurul lacului săreau nenumarate broscuțe verzi, iar Cristian
PICNIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367113_a_368442]
-
plecați în cele patru zări pentru un trai mai bun, copii lăsați în izbeliște, care se închid în lumea lor până ce intervine ăla, micu” cu codița și pune gheara pe ei. Asta nu e atitudine, e fapt real, nu e joacă ci cutremurare, e realitatea ce se împletește printre noi. Lista cu lipsurile patriei poate continua! E trist, e foarte trist. În țara noastră dreptatea nu este acceasi pentru toți, la fel cum dacă ai buzunarele încărcate trăiești. Totuși ar putea
UMBRITĂ DE VEACURI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367265_a_368594]
-
mașinile încărcate, ei care de regulă nu călătoresc în mașină mai mult de doi și atunci destul de rar, cu copilași în cărucioare sau în brațe care culmea, parcă își dau seama de sacralitatea momentului și nu le auzi glăsciorul, de joacă nici nu putea fi vorba, de plâns mai mult câte-un sughiț. În schimb, “biberoanele” se lungesc ca niște gumilastice și se “înroșesc” la efort susținut și interesat! Bătrâni aduși în cărucioare sau care stau în mașină până la începerea “programului
CRĂCIUN LA CERES ÎN CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367252_a_368581]
-
timp și o modalitate de a construi pârghii către libertate și împlinire. Poetul este o pasăre care nu uită că are aripi, care nu-și uită trilurile și ceea ce este și mai important, pasărea crede în menirea ei. Într-o joacă de copil ghiduș, Nora își strigă Dorul călător (p. 122) „Și-așa-nvârtindu-mă, liber sângele-mi pulseze,/ Pe-aceeași rezonanță, totuna cu pământul!/ Coardă să-mi fac din trup, prin oscilații să vibreze,/ Din dimineți-necate-n rouă, până-n adânci amieze,/ Să-mi fure
ANNA NORA ROTARU-PAPADIMITRIOU ÎN PEREGRINARE SUFLETEASCĂ de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368562_a_369891]
-
Îmi place grădina. Trimit, ca beneficiară, un mulțumesc arhitectului-proiectant, teribil de inspirat! A făcut posibilă nașterea unei oaze civilizate de odihnă. Locul are conturul unui bob de fasole, dungat pe mijloc de-un iaz artificial, linie demarcantă între spațiile de joacă, de agrement și parcul propriu-zis. Din centrul apei, atenuând decibelii dinspre sporturi și zbeng, baletează către cer o arteziană, pe timp de noapte luminată. Și tovarășei mele-i place aici. N-o spune, dar îndeamnă săltăreț pe alei. O cotește
PIAZA REA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368625_a_369954]