102,189 matches
-
comunismului, marele suprapersonaj al romanului: bunicul autoarei cioplise un set de șah, după ce realizase câteva piese pentru frizerul care Îl ajutase să-și recapete părul, În lagărul În care fusese deportat. Copil fiind, scriitoarea fusese atrasă mai ales de regii jocului de șah, „burtoși În față și gheboși la spate, de-a dreptul informi. Picioarele li se Împleticeau, deoarece coroana le stătea pieziș pe cap și era mult prea mare”. Șahul, emblema ludicului, a jocurilor din copilărie, este ireversibil metamorfozat În
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
fusese atrasă mai ales de regii jocului de șah, „burtoși În față și gheboși la spate, de-a dreptul informi. Picioarele li se Împleticeau, deoarece coroana le stătea pieziș pe cap și era mult prea mare”. Șahul, emblema ludicului, a jocurilor din copilărie, este ireversibil metamorfozat În semnul dictaturii comuniste, a cărui povară Înfricoșătoare va acționa asemenea unei imense forțe de gravitație asupra psihicului Hertei Müller. Orice semnalmente ale jocului, pe care tabla și figurile de șah le cuprind la origine
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
pe cap și era mult prea mare”. Șahul, emblema ludicului, a jocurilor din copilărie, este ireversibil metamorfozat În semnul dictaturii comuniste, a cărui povară Înfricoșătoare va acționa asemenea unei imense forțe de gravitație asupra psihicului Hertei Müller. Orice semnalmente ale jocului, pe care tabla și figurile de șah le cuprind la origine, sunt șterse pentru totodeauna de regim; acesta Își substituie simbolic Înțelesul regelui de pe tabla de joc, iar teroarea securității Își Înfige rădăcinile În solul fertil al copilăriei, pentru a
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
asemenea unei imense forțe de gravitație asupra psihicului Hertei Müller. Orice semnalmente ale jocului, pe care tabla și figurile de șah le cuprind la origine, sunt șterse pentru totodeauna de regim; acesta Își substituie simbolic Înțelesul regelui de pe tabla de joc, iar teroarea securității Își Înfige rădăcinile În solul fertil al copilăriei, pentru a dizolva sentimentalismul și nevinovăția și a le corupe irevocabil, așa cum, ajunsă la maturitate, scriitoarea va observa că se procedează cu micii copii de grădiniță: „Intrând În clasă
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
să Încerce a-și explica legătura obiectelor cu termenul german prin care erau denumite (Erdmöbel, mobilă-de-pământ), reflectând pe marginea raportului dintre moarte și viața din spatele ei: „morții i se adaugă un soi de consolare, o viață după moarte”. Moartea și jocul sunt indisolubil Împletite de-a lungul copilăriei scriitoarei: lângă sicrie Își făcea fetița de altădată cârlionți și șaluri din spiralele de rindea, iar din literele aurite cu care tâmplarul scria pe sicrie numele celor morți, „eu Îmi făceam inele, lănțișoare
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
suspecților („Erau mici semne șirete (...) care ne spuneau dacă În absența noastră (...) Securitatea fusese acolo”). Și de-abia rememorând aspecte ale vieții adulte, autoarea realizează că, de fapt, părul fusese cu mult timp Înainte legat de rege, chiar Înainte de povestea jocului de șah: „Când mă uit la pozele mele din copilărie, regele și acolo se- nclină. După cum arată părul meu În fotografie, Îmi pot da seama În ce dispoziție era mama când mă pieptăna (...) Dar poate că starea de spirit a
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
germinativ, dat fiind că Încifrarea rămâne rezerva, armura.Limbajul este, cu desăvârșire, o dexteritate. Alăturările Înseamnă ele Însele stări, impact. Neașteptatul În exprimare frapează, apropie de substanța textului: “O, trupul tău lucrat febril cu forja/ lemn muieratic aclamat de vulg” (Joc de noroc). Muzicalitatea survine, parcă hipnotizată, aceleiași dexterități care atrage neapărat atenția asupra unei inflexiuni spirituale care e, la Dinescu, vocația de a fi poet. Dionisiacă nu este doar aluzia. Tot ce ține de trăire se supune, În poezie, subconștientului
ALECART, nr. 11 by Sabinne Marie Tăranu () [Corola-journal/Science/91729_a_92873]
-
o soluție pentru a face posibilă viețuirea. În cel de-al doilea roman al lui Jean Mattern, intitulat Lapte și Miere, protagonistul afirmă: „Și, pe deasupra, evenimentele istorice importante pe care le traversăm pe parcurs au un rol aparte În acest joc, pentru că valoarea lor este determinată nu numai de ierarhia personală, ci și de cea colectivă. În ochii celorlalți, viața unui om va părea bogată sau banală, tragică sau senină În funcție de momentele semnificative În memoria umaniății la care a fost martor
ALECART, nr. 11 by Ioana Lionte () [Corola-journal/Science/91729_a_92884]
-
simplu boala. Ei bine, dragă tată, fiecare vede viața așa cum Îi place. Cât de fragilă este granița dintre normalitate și patologic și cât de ușor o putem depăși În cele mai dificile momente ale vieții! Este ca și cum ne-am juca jocul cu elasticul. Sărim, inconștient, dintr-o parte Într-alta doar pentru a termina cu brio jocul. Cât de ușor putem trece și cât de ușor putem fi personajele unui roman trăit de noi! Trăit de mine. Trăit de tine. Cu
ALECART, nr. 11 by Larisa Danilov () [Corola-journal/Science/91729_a_92890]
-
granița dintre normalitate și patologic și cât de ușor o putem depăși În cele mai dificile momente ale vieții! Este ca și cum ne-am juca jocul cu elasticul. Sărim, inconștient, dintr-o parte Într-alta doar pentru a termina cu brio jocul. Cât de ușor putem trece și cât de ușor putem fi personajele unui roman trăit de noi! Trăit de mine. Trăit de tine. Cu drag, Copilul preferat N.R: Scrisoarea Larissei Danilov (”Băncilă”) este adresată cunoscutului scriitor Nichita Danilov.
ALECART, nr. 11 by Larisa Danilov () [Corola-journal/Science/91729_a_92890]
-
pian, vol. 3, (numai texte literare), Bucureșci, Tipolitografia Universala, 1897; Idem Poesia populară pusă în musică. Romanțe, vol. 3, Leipzig, Oscar Brändstetter, 1897; Idem - Salba Română. Horele noastre, vol. 2, piano solo, Leipzig, Litografia Oscar Brändstetter, 1908; Idem - Musică populară. Jocuri de brâu, piano solo, Leipzig, Litografia Oscar Brändstetter, 1908; footnote>, cu cele cuprinse în manuscrisele de la Sinaia: Manuscrisul nr. 54 - nr. inventar 2505 „Album musical - Flaut” de Dimitrie Vulpian, cuprinzând, în cele 435 file, „Romanze, Jocuri, Adio, Balade și Pastorale
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
1908; Idem - Musică populară. Jocuri de brâu, piano solo, Leipzig, Litografia Oscar Brändstetter, 1908; footnote>, cu cele cuprinse în manuscrisele de la Sinaia: Manuscrisul nr. 54 - nr. inventar 2505 „Album musical - Flaut” de Dimitrie Vulpian, cuprinzând, în cele 435 file, „Romanze, Jocuri, Adio, Balade și Pastorale”, Manuscrisul nr. 58 - nr. inv. 2508, adunând în cele 86 file 400 Hore ale aceluiași folclorist și Manuscrisul nr. 61 - considerat volumul B al Horelor noastre și grupând în cele 178 file alte 500 melodii, acesta
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
a personalității enesciene. Acest punct de intersecție se concretizează în MENȚIUNEA A II-a A PREMIULUI „GEORGE ENESCU” pentru lucrarea Suita Românească. Scrisă parțial până în anul 1931 (I. Colind-26 oct. 1930; ÎI. Descântec-26 oct. 1930; III. Bocet-29 sept. 1930, V. Jocul calusărilor-25 sept. 1931) lucrarea a fost completată cu partea a IV-a Cântec bătrânesc (15 ian 1936) iar în 1942 a fost reorchestrata. Anul 1932 îi aduce lui Paul Constantinescu o nouă recunoaștere a talentului sau componistic: Cvintetul pentru flaut
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Enescu” din București (1868-1968), București, 1968, Întreprinderea Poligrafica Timișoara. Pagina 204. footnote>. Succesul repurtat de reprezentație a necesitat repetarea spectacolului la 5 ianuarie 1948. Iată dovadă, un program de sală al Filarmonicii care anunța reluarea spectacolului: Cânticlu ali Leanca și Joc din Oaș, lucrare scrisă în anul 1949 este prezentată în ziua de 15/16 noiembrie 1952 la Ateneul Român tot sub baghetă fermecata a lui Constantin Silveștri. În anii care au urmat Constantin Silveștri abordează în permanență lucrările prietenului sau
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
odată cu el suferința unei frângeri, imaginea finală a celor două, fiecare purtând pe chip și În suflet propria singurătate și la mijloc singurătatea lui, redată de trupul negru, ușor gârbovit, prins În căruciorul prea mare pentru puținătatea timpului rămas. Subtilul joc al dublului imperfect: Ea (femeia tânără, frumusețea, misterul, viața care va continua cu multitudinea ei de posibilități) și ea (soția, stabilitatea și Îndârjirea, forma definitivă a vieții cuprinse Între limitele existenței), gesturile În oglindă, cu sugestia transformării Ei În ea
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92891]
-
și scena nudității inițiale al cărei rol În potențarea sensului nu l-am văzut. Singularitatea ei e ruptă de coerența interioară a celor două personaje, cu atât mai mult cu cât, În cazul acesta, cuvântul a transpus perfect ideea. Apoi jocul Lui Teodor Corban (Artistul) a fost inegal, momente de subtilitate alternând cu cele ezitante, iar tânăra Delu Lucaci ( În rolul lui Agnes Lazăr/ Ea) a alternat momentele de implicare cu cele ale unui nefiresc patos impropriu jocului seducției sau dramei
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92891]
-
perfect ideea. Apoi jocul Lui Teodor Corban (Artistul) a fost inegal, momente de subtilitate alternând cu cele ezitante, iar tânăra Delu Lucaci ( În rolul lui Agnes Lazăr/ Ea) a alternat momentele de implicare cu cele ale unui nefiresc patos impropriu jocului seducției sau dramei pe care existența cenușie a personajului din afara studioului artistului o implica). În rolul soției, Catinca Tudose face un joc corect, Închizând personajul Într-un dat care sugerează o trăire interioară mai nuanțată decât cea pe care o
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92891]
-
În rolul lui Agnes Lazăr/ Ea) a alternat momentele de implicare cu cele ale unui nefiresc patos impropriu jocului seducției sau dramei pe care existența cenușie a personajului din afara studioului artistului o implica). În rolul soției, Catinca Tudose face un joc corect, Închizând personajul Într-un dat care sugerează o trăire interioară mai nuanțată decât cea pe care o impune relaționarea cu cei doi. În fine, În roluri episodice, atât Constantin Pușcașu, cât și Dumitru Năstrușnicu (cu un plus pentru acesta
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92891]
-
spune că inovarea literaturii sub forma metaficțiunii apare abia odată cu sfârșitul deceniului șapte prin grupările Noii sau Desant 83, ale căror opere se încadrau în sfera textelor scurte și deosebit de tehnicizate. Opacitatea se considera în acest caz mai aproape de un joc cu limbajul decât cu planurile și perspectivele narative așa cum se întâmpla în romanul spaniol al acestei perioade. Abia spre sfârșitul deceniului al optulea, în literatura română încep să se scrie romane complexe, care să nu mai fie doar simple experimente
ALECART, nr. 11 by Anamaria Blanaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92899]
-
de miliardele de țigări fumate prin care ne dădeam duhul Încetul cu Încetul, urmând ca ziua următoare să ne umple iarași cu duh. Toate plimbările pe sub teii Copoului, cum nu ne prezentam la niciun semniar Înainte de două dupămasă, de bucuria jocurilor de bridge sau de frumusețea discuțiilor despre cărțile citite cu o noapte Înainte... După o pauză, prietenul meu a mai adăugat: „Da, era fain... din păcate, aici ăștia nu prea știu ce Înseamnă să trăiești... vin la Drept la 30
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
el înainte la o altă clasă și de fapt ar fi trebuit să fie aici. Apoi ne-a zis să facem rezumatul a ceea ce a spus el, doar că în spaniolă. Interesant. „Ai terminat, Ioana?", la care eu, prinsă în joc: „Por supuesto!". Nu știam prea multe, prea multe, adică nimic. Replica asta o auzisem la o reclamă la una dintre telenovelele alea despre care se discută deseori. Și el mi-a zis, în română de data asta, cum că nu
ALECART, nr. 11 by Emilia Tabără () [Corola-journal/Science/91729_a_92905]
-
oricât aș fi vrut - ce-i drept, nici nu-mi prea doream -, n-aș fi putut nici măcar să-i arunc o vorbă răutăcioasă. Mulțumit că și-a atins scopul, pornea apoi să se zbenguie în jurul meu. De aici pornea tot jocul nostru. El avea o energie tulburătoare, cu care mă antrena în cele mai nostime activități. De dimineața până seara, îmi smulgea mii de zâmbete. Jocul ar fi continuat chiar și noaptea, dacă nu am fi obosit. Dar, odată ce îl vedeam
ALECART, nr. 11 by Elis Maruseac () [Corola-journal/Science/91729_a_92904]
-
și-a atins scopul, pornea apoi să se zbenguie în jurul meu. De aici pornea tot jocul nostru. El avea o energie tulburătoare, cu care mă antrena în cele mai nostime activități. De dimineața până seara, îmi smulgea mii de zâmbete. Jocul ar fi continuat chiar și noaptea, dacă nu am fi obosit. Dar, odată ce îl vedeam îndreptându-se spre pat și torcând încetișor, înțelegeam că ziua aceea s-a încheiat. În prima zi, nu i-am permis să o zbughească afară
ALECART, nr. 11 by Elis Maruseac () [Corola-journal/Science/91729_a_92904]
-
și-a făcut intrarea în dormitorul meu. Căpușorul lui se freca de mine lingușitor, voind, probabil, sămi arate cât îi lipsisem. Nici nu era nevoie, căci mie încă nu-mi venea să cred că era acolo. Brusc, își începu apoi jocul amețitor și, până să mă dezmeticesc eu, pete diverse de noroi au apărut peste tot: pe pat, pe covor, chiar și pe pereți, nimic n-a scăpat "pensulei" noului pictor. Când a obosit, s-a așezat pe lăbuțele dinapoi, privindu
ALECART, nr. 11 by Elis Maruseac () [Corola-journal/Science/91729_a_92904]
-
a scăpat "pensulei" noului pictor. Când a obosit, s-a așezat pe lăbuțele dinapoi, privindu-mă cu un aer candid. Așa mic cum era, mi se părea imposibil să încerc să-l mai împiedic de la ceva. De fapt, fără acest "joc", poate că nici el n-ar mai fi fost același. De fiecare dată când îl priveam, redescopeream bucuria și libertatea de a fi copil, împreună cu mulțumirea de a iubi. Poate că acesta era și sensul înțepăturii lui: acela de a
ALECART, nr. 11 by Elis Maruseac () [Corola-journal/Science/91729_a_92904]