13,535 matches
-
unor valori ca pedeapsă pentru infracțiunea comisă) . 6.1.Probele 1. Jurământul cu brazda. Este o probă de străveche tradiție geto-dacă denumită după rolul pe care pământul privit ca o divinitate îl joacă în desfășurarea acestei probe. Cel ce depunea jurământul invoca pedeapsa pământului dacă cele invocate sub jurământ erau false. În Moldova cel ce jura purta o brazdă de pământ pe cap sau umeri (brăzdași), iar în Țara Românească (în Oltenia) brazda era purtată în traistă (trăistași). Se folosea ca
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
1.Probele 1. Jurământul cu brazda. Este o probă de străveche tradiție geto-dacă denumită după rolul pe care pământul privit ca o divinitate îl joacă în desfășurarea acestei probe. Cel ce depunea jurământul invoca pedeapsa pământului dacă cele invocate sub jurământ erau false. În Moldova cel ce jura purta o brazdă de pământ pe cap sau umeri (brăzdași), iar în Țara Românească (în Oltenia) brazda era purtată în traistă (trăistași). Se folosea ca mijloc de probă în procesele de stabilire a
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
fi supuși probei în cazul unui litigiu. 2. Proba cu jurători (pe care le vom regăsi și în feudalismul dezvoltat). Instituția jurătorilor a fost un mijloc de probă care prin particularitățile sale contrazice ideile moderne relative. În procesul penal, prin jurământul lor, jurătorii susțin jurământul uneia dintre părți arătând că aceasta e demnă de crezare. Acest jurământ nu are caracter obiectiv, ci pur subiectiv pentru că nu tinde la stabilirea adevărului, ci la stabilirea bunei reputații. În procesul civil, judecătorii cercetează faptele
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
cazul unui litigiu. 2. Proba cu jurători (pe care le vom regăsi și în feudalismul dezvoltat). Instituția jurătorilor a fost un mijloc de probă care prin particularitățile sale contrazice ideile moderne relative. În procesul penal, prin jurământul lor, jurătorii susțin jurământul uneia dintre părți arătând că aceasta e demnă de crezare. Acest jurământ nu are caracter obiectiv, ci pur subiectiv pentru că nu tinde la stabilirea adevărului, ci la stabilirea bunei reputații. În procesul civil, judecătorii cercetează faptele și drepturile părților, astfel încât
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
și în feudalismul dezvoltat). Instituția jurătorilor a fost un mijloc de probă care prin particularitățile sale contrazice ideile moderne relative. În procesul penal, prin jurământul lor, jurătorii susțin jurământul uneia dintre părți arătând că aceasta e demnă de crezare. Acest jurământ nu are caracter obiectiv, ci pur subiectiv pentru că nu tinde la stabilirea adevărului, ci la stabilirea bunei reputații. În procesul civil, judecătorii cercetează faptele și drepturile părților, astfel încât jurământul lor e de veridicitate. Până la apariția statului feudal această probă a
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
uneia dintre părți arătând că aceasta e demnă de crezare. Acest jurământ nu are caracter obiectiv, ci pur subiectiv pentru că nu tinde la stabilirea adevărului, ci la stabilirea bunei reputații. În procesul civil, judecătorii cercetează faptele și drepturile părților, astfel încât jurământul lor e de veridicitate. Până la apariția statului feudal această probă a fost utilizată în obști ca cel mai răspândit mijloc de probă pentru soluționarea conflictelor dintre membrii obștii. După apariția statului feudal e consemnată în legea țării ca regină a
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
mai răspândit mijloc de probă pentru soluționarea conflictelor dintre membrii obștii. După apariția statului feudal e consemnată în legea țării ca regină a probelor, fapt pentru care e denumită de dreptul obișnuielnic lege . Originea probei își are izvorul în străvechiul jurământ pe vetrele regale sau pe zeitățile palatului regal practicat de geto-daci. Întrucât jurământul e prestat de un grup de jurători, el putea fi combătut tot de un grup de jurători, dar cu număr dublu de persoane. În epoca gentilică, grupul
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
statului feudal e consemnată în legea țării ca regină a probelor, fapt pentru care e denumită de dreptul obișnuielnic lege . Originea probei își are izvorul în străvechiul jurământ pe vetrele regale sau pe zeitățile palatului regal practicat de geto-daci. Întrucât jurământul e prestat de un grup de jurători, el putea fi combătut tot de un grup de jurători, dar cu număr dublu de persoane. În epoca gentilică, grupul juraților era alcătuit din rudele părților pentru care aceștia jurau, mai apoi, în cadrul
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
defere părții adverse). În hrisovul de încuviințare a probei se menționa numărul jurătorilor, iar în unele cazuri erau încuviințați nominal (jurătorii pe răvașe). Jurătorii trebuiau să fie de o seamă cu cel pentru care jurau (aceeași categorie socială). Jurătorii depuneau jurământul într-un cadru solemn care presupunea îndeplinirea unor formalități juridice și religioase. Jurământul se depunea pe evanghelie în fața reprezentantului domnului însărcinat cu supravegherea efectuării probei. Conținutul și forma jurământului trebuiau să fie identice cu cele ale jurământului pronunțat de parte
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
iar în unele cazuri erau încuviințați nominal (jurătorii pe răvașe). Jurătorii trebuiau să fie de o seamă cu cel pentru care jurau (aceeași categorie socială). Jurătorii depuneau jurământul într-un cadru solemn care presupunea îndeplinirea unor formalități juridice și religioase. Jurământul se depunea pe evanghelie în fața reprezentantului domnului însărcinat cu supravegherea efectuării probei. Conținutul și forma jurământului trebuiau să fie identice cu cele ale jurământului pronunțat de parte. Schimbarea unor cuvinte ducea la anularea probei. Ca o particularitate a Legii Țării
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
seamă cu cel pentru care jurau (aceeași categorie socială). Jurătorii depuneau jurământul într-un cadru solemn care presupunea îndeplinirea unor formalități juridice și religioase. Jurământul se depunea pe evanghelie în fața reprezentantului domnului însărcinat cu supravegherea efectuării probei. Conținutul și forma jurământului trebuiau să fie identice cu cele ale jurământului pronunțat de parte. Schimbarea unor cuvinte ducea la anularea probei. Ca o particularitate a Legii Țării, în Transilvania, se admitea posibilitatea utilizării unor formulări echivalente și posibilitatea repetării cuvintelor folosite greșit. Dacă
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
socială). Jurătorii depuneau jurământul într-un cadru solemn care presupunea îndeplinirea unor formalități juridice și religioase. Jurământul se depunea pe evanghelie în fața reprezentantului domnului însărcinat cu supravegherea efectuării probei. Conținutul și forma jurământului trebuiau să fie identice cu cele ale jurământului pronunțat de parte. Schimbarea unor cuvinte ducea la anularea probei. Ca o particularitate a Legii Țării, în Transilvania, se admitea posibilitatea utilizării unor formulări echivalente și posibilitatea repetării cuvintelor folosite greșit. Dacă jurământul era depus cu respectarea formelor cerute de
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
trebuiau să fie identice cu cele ale jurământului pronunțat de parte. Schimbarea unor cuvinte ducea la anularea probei. Ca o particularitate a Legii Țării, în Transilvania, se admitea posibilitatea utilizării unor formulări echivalente și posibilitatea repetării cuvintelor folosite greșit. Dacă jurământul era depus cu respectarea formelor cerute de Legea Țării împuternicitul domnului consemna efectuarea probei într-o carte de jurământ care era semnată și pecetluită cu pecețile jurătorilor. Cartea de jurământ era înaintată domnului care hotăra asupra soluției pronunțate în proces
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
o particularitate a Legii Țării, în Transilvania, se admitea posibilitatea utilizării unor formulări echivalente și posibilitatea repetării cuvintelor folosite greșit. Dacă jurământul era depus cu respectarea formelor cerute de Legea Țării împuternicitul domnului consemna efectuarea probei într-o carte de jurământ care era semnată și pecetluită cu pecețile jurătorilor. Cartea de jurământ era înaintată domnului care hotăra asupra soluției pronunțate în proces, în sensul jurământului depus. Partea care administra proba câștiga procesul, ceea ce în Legea Țării se spunea că „s-a
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
unor formulări echivalente și posibilitatea repetării cuvintelor folosite greșit. Dacă jurământul era depus cu respectarea formelor cerute de Legea Țării împuternicitul domnului consemna efectuarea probei într-o carte de jurământ care era semnată și pecetluită cu pecețile jurătorilor. Cartea de jurământ era înaintată domnului care hotăra asupra soluției pronunțate în proces, în sensul jurământului depus. Partea care administra proba câștiga procesul, ceea ce în Legea Țării se spunea că „s-a apucat de lege/s-a directat”. Dacă proba cu jurători nu
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
cu respectarea formelor cerute de Legea Țării împuternicitul domnului consemna efectuarea probei într-o carte de jurământ care era semnată și pecetluită cu pecețile jurătorilor. Cartea de jurământ era înaintată domnului care hotăra asupra soluției pronunțate în proces, în sensul jurământului depus. Partea care administra proba câștiga procesul, ceea ce în Legea Țării se spunea că „s-a apucat de lege/s-a directat”. Dacă proba cu jurători nu putea fi administrată, partea căreia i s-a dat proba pierdea, ceea ce în
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
care pierduse putea cere și obține de la domn contraprobă cu un număr dublu de jurători „lege peste lege”. Dacă contraproba putea fi efectuată soluția inițiala era anulată și se dădea o nouă soluție. Primii jurători se considerau că au depus jurământ fals și erau globiți (amendați). Faptul că această probă e o creație originală a poporului român rezultă din împrejurarea că în dreptul slav nu există un număr maxim de jurători, astfel încât se putea ajunge și la 300, dar Legea Țării stabilea
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
se vede obligat să încheie un tratat de alianță cu principele Transilvaniei. Mihai trimite la Sigismund Bathory pe Radu clucerul Buzescu și la Aron Voda pe Stroe stolnicul Buzescu. Rezultatul a fost o înțelegere deplină, cei trei stăpânitori hotărând-cu jurămintele cuvenite ca să fie nedespărțiți unii cu altii (1595).Optiunea lui Mihai a fost definitivă.Cu drept cuvânt va scrie mai târziu împăratului Rudolf: În țara mea aș fi putut să rămân liniștit și sigur, fără nicio teamă, dacă nu m-
NE-AM UITAT EROII ACESTEI GLII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340716_a_342045]
-
vor vinde, să scrie în hrisov, după cum au fost iertați de răposatul Radu voievod, cănd au fost leatul 6723 (1215). Așa se scrie și pe Crucea de piatră existentă și astăzi în piața orașului Câmpulung, cunoscută sub numele de Crucea Jurământului". Avem aici dovada sigură că la Câmpulung se cunoștea scrierea, desigur în limba slavonă, încă din primul sfert al secolului al XIII-lea. Din secolul al XIV-lea avem în această zonă și alte mărturii ale cunoașterii scrisului și ale
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
Bunget Publicat în: Ediția nr. 262 din 19 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Nu mai jurați cu Biblia sub mână Că țara apărați și sfântul ei pământ. Sunteți ridicoli... în doar o săptămână Ați și uitat ce-ați spus la jurământ. "Jur că priceperea mea toată S-o pun în slujba țării", la nevoi. Purtarea voastră... altceva arată, Popor și țară, sunteți numai voi. Pe voi nu țara vă doare cel mai tare. Nu mai vorbesc de noi, că nici atât. Voi
NU MAI JURAŢI... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340844_a_342173]
-
sau nu, pe 29 iulie a fost Ziua Imnului Național. În condițiile date, sărbătorirea imnului „DEȘTEAPTĂ-TE ROMÂNE” se amână! Sine die. Ungurii au făcut, din nou, jocurile în România! O complicitate între un român bișnițar, care și-a încălcat jurământul depus, și un ungur pragmatic. De aceea, binemerită Transilvania! Gurul Brucan a greșit. L-am dezavuat atunci. O fac și acum. Bunicul meu împușcat la canal de bestii râzătoare ca Băsescu, fără scrupule și pic de onoare, nu cred că
TABLETA DE WEEKEND (12): DEMOCRAŢIA VIOLATĂ ŞI LUATĂ DE NEVASTĂ ... CU FORŢA ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340890_a_342219]
-
vise amintiri și-n zborul zilei către mâine, n-am vrut să-l uit pe ieri învăluindu-mă-n suspine... Am crezut că aripi am să pot zbura printre cuvinte, dar, m-am agățat d-un ram ascuns de multe jurăminte. Atunci am pus la gânduri aripi să zboare către zări senine, însă, vântul rece ușor risipi tot zborul meu către mâine Marea, aș fi chemat-o azi să-mi înnece din durere, dar m-am rătăcit pe străzi și am
ZBORUL MEU... de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340965_a_342294]
-
cu zboruri care pier? Se-adună nemiloase pădurile să-și piară Toți arborii desculți, pe-o strună de vioară... Și cântecul străpunge covorul de tăceri Al blândelor ispite, din nopțile de ieri; Mi te-așezai în vise cu dor și jurăminte Azi bântuie minciuna și toamna prin cuvinte... Și doar îți dăruisem o lacrimă albastră Acolo în vitraliul ciobit din joaca noastră; Ai lăcrimat parșiv și lacom de-aventură Când eu îți așezasem doar flori și dor pe gură... Se-aude-n noaptea
ALBASTRU FRÂNT de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341275_a_342604]
-
E iarba o ninsoare-n toiul verii Și-n palmă o așez. Iar talpa grea Strivește notele ascunse-ale tăcerii Din clipele când maci n-om mai avea. Primește-i seva-n tine să te-nvețe Cum să culegi din soare jurământ. Și lasă firul ierbii să-ți răsfețe Sărutul,când l-atingi pe sub pământ. E-acolo-n așteptare și durere Un vis de-al meu în care tu mă prinzi În fiecare briză de plăcere Când firul ierbii-n brațe îl
EU ÎNVERZESC TIMID de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341297_a_342626]
-
sufletul să nu fie din cauza unei vrăjitoare care trăiește undeva prin apropiere în munți. Vreau să știu unde este! - Măria Ta, eu unul... - Nu-i nevoie să mă însoțești sau să-mi divulgi locul. Te înțeleg, ai făcut probabil un jurământ pe care nu-l încalci. Ai fost un aliat fidel fratelui meu și acest lucru mă bucură, căci mai rar sunt oameni ca tine. Am s-o caut singur. - Să nu vă rătăciți. Locurile sunt sălbatice și bântuite atât de
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]