4,083 matches
-
o mulțime de dificultăți: vicii conceptuale, inconsecvențe și imprecizii terminologice, taxonomii arbitrare etc. Fără a intra în complicate dispute teoretice, trebuie mai întâi să ne precizăm termenii de bază ai discuției și să ne punem câteva întrebări, acceptând premisa că jurnalismul este un alt tip de literatură. În acest caz, despre ce literatură vorbim? Există una sau mai multe literaturi? Ce anume ne permite, de pildă, să apropiem beletristica de literatura muzicală? Cât de reale și de funcționale sunt speciile și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
-o pentru opera de artă și pentru artist. Într-o încercare de-a dreptul eroică, Heinrich F. Plett (1983) a încercat să fundamenteze o „știință a textului”, plecând de la premisa că literatura are trei nivele constitutive: sintactic, semantic și pragmatic. Jurnalismul (alăturat în mod abuziv textului științific, anunțului, rețetei etc.) ar aparține nivelului pragmatic, prin pragmatism înțelegând: „studiul limbajului în contextul caracteristicilor utilizării sale: motivațiile psihosociale ale emițătorului, reacțiile interlocutorului, obiectul discursului, contextul social al discursului etc”. Mai clar spus, știința
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
este strâns legat de două mari exigențe: 1. Contează scopul actului de comunicare. 2. Contează funcțiile comunicative: îndemnul, anunțul, precizia situării în timp și spațiu. Rezultatele unei asemenea abordări analitice pot fi remarcabile, însă răspunsul la întrebarea noastră (Literatură sau jurnalism?) rămâne pe mai departe ermetic și greu de formulat. În lipsa unor definiții elementare ( Ce este o carte? Dar o broșură?) și a criteriilor de departajare între poezie, proză, teatru, reportaj, pamflet etc., nu ne rămâne decât să practicăm o maximă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
și despart în puncte deosebit de importante: gestionarea informației, absența unui continuum spațial, gradul de actualitate și saturarea contextuală, simplitatea, concizia, credibilitatea etc. Se mai despart într-un punct, asupra căruia nu vrem să mai insistăm: literatura caută efectul estetic, în timp ce jurnalismul vrea să comunice, să spună direct ce are de spus. Oricare ar fi calitățile sale, articolul nu are nici o altă rațiune să supraviețuiască misiunii sale [aceea de a informa, n. n.]. Am putea spune că articolul moare chiar în clipa în
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
eternitatea.” (Husson și Robert, 1990, p. 92) De aici poate să provină disprețul nerostit niciodată al scriitorului față de ziaristică și gelozia (de asemenea, nerostită vreodată) a jurnalistului față de scriitor. E vorba de prejudecăți bine fixate în mentalul colectiv (literatura creează, jurnalismul doar consemnează); e vorba mai ales de timpii cu care lucrează și unul, și altul: veșnicia pentru scriitor, ziua sau clipa pentru ziarist. Realitatea e mult mai complicată decât pare. Dincolo de resentimente și ignorări reciproce, fiecare își dorește tocmai ceea ce
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
fanteziei. Relatare de la fața locului, scriitura de presă se subsumează unor exigențe stilistice ultimative: clar, concis, credibil. În discuție, intervine un element extrem de important: gradul de libertate al autorului. Dacă în literatură această libertate pare sau chiar este maximă, în jurnalism, libertatea este limitată de multe rigori specifice: evenimentul trebuie să fie recent, real, verificabil, nou și să intereseze pe cât mai multă lume. Altfel spus, textului jurnalistic îi sunt greu accesibile sau de-a dreptul interzise mai toate categoriile estetice: bizarul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
articol, în ce fel vom răspunde la întrebările de bază ale unei contextualizări primare: cine?, ce?, unde?, când? Dacă într-un text literar răbdarea cititorului se consumă în primele 30 de rânduri sau 30 de pagini (în cazul romanului), în jurnalism, totul se decide în primele 30 de cuvinte; altfel spus, în primele trei rânduri, în primul paragraf. Consecințele acestei exigențe sunt nenumărate: un atac puternic, clar, incitativ și informativ în egală măsură, ca să nu mai vorbim despre numeroasele semne metapragmatice
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
în primele trei rânduri, în primul paragraf. Consecințele acestei exigențe sunt nenumărate: un atac puternic, clar, incitativ și informativ în egală măsură, ca să nu mai vorbim despre numeroasele semne metapragmatice (elemente de titrare sau de ilustrare iconică), ce diferențiază hotărâtor jurnalismul de alte tipuri de texte. Criteriul de alegere a vocabularului nu va fi în acest caz nici lingvistic și nici semantic, ci comunicațional: a atrage atenția, a conchide prin reluarea mesajului principal, a convinge. În ciuda unor aspecte încă neclare și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
unei subiectivități mai mult sau mai puțin apăsate. „Încă 50 000 de apartamente pentru tineri”, va titra un ziar pro-guvernamental. „Doar 50 000 de apartamente pentru tineri”, va scrie un ziar antiguvernamental. Jean Ricardou (1980) merge mai departe, răpindu-i jurnalismului și ultima iluzie de obiectivitate: „Nu există limbaj neutru. Nu există un paradis inocent al scriiturii”. Sociologic vorbind, orice comunicare prezintă un dublu aspect: reprezentațional (exprimă personalitatea, stările sufletești, cultura și ideologia autorului) și instrumental (mijloc de influențare a receptorului
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de obiectivitate? Și dacă da, unde o plasăm? Câtă vreme avem un emițător în carne și oase, cu propriile prejudecăți și opinii, nu putem vorbi sub nici un motiv de obiectivitatea mesajului. Orice dicționar definește obiectivitatea drept „suprema valoare profesional-etică a jurnalismului de informare”. Realitatea, însă, spune altceva: presa doar mimează obiectivitatea, nu o și practică. Analizând modul în care se reflectă problema minorităților în presa americană, Berelson și Salter remarcau duplicitatea ziarelor: pe de o parte, militează pentru egalitatea rasială, în timp ce
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
cu faptele și ideile altora. Paradoxal cumva, în informație, cititorul nu caută neapărat noutatea, ci gradul de implicare umană, socială, politică, emoțională. Fiecare om se interesează în primul rând de ceea ce îi este mai apropiat, mai familiar. Este ceea ce în jurnalism se numește „legea proximității”, sintetizată astfel de Michel Voirol (1992, p. 24): a) Proximitatea temporală. Orice eveniment prezent câștigă în interes și intensitate dacă este legat de viitorul imediat (o primejdie posibilă) sau de trecutul apropiat (nu este prima dată
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
sănătate, sexualitate, droguri, accidente, catastrofe, violență, fericire, bogăție, evaziune, vis etc.). Toate aceste teme le regăsim cu prisosință în presa de tip magazin, dar nici cotidienele nu rămân mai prejos, cultivând - câteodată, în exces - conflictul și faptul divers. Manualele de jurnalism oferă drept pildă următorul dialog fictiv. Cineva citește ziarul și spune: „Știi, mamă, un vas a naufragiat”. „Unde?”, întreabă mama speriată. „În Japonia.” Ascunzându-și dezamăgirea, mama insistă: „Și au fost morți?”. „Nu, mamă. Din fericire, toți membrii echipajului au
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Văd că ai fost la farmacie. Ești bolnav? Ai pățit ceva?”. „Nu am nimic”, i-a răspuns scriitorul. „Dacă mă vedeai ieșind din cimitir, ai fi zis că am murit?” f) Insolitul (raritatea). Este binecunoscut exemplul oferit de profesorii de jurnalism: un câine care mușcă o femeie nu este un fapt de presă. Abia când o femeie mușcă un câine putem vorbi despre un bun subiect de știre. Omul este fascinat de insolit. El vrea să fie mereu luat prin surprindere
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
cea inventată (construită pe logica lui s-ar putea, există temerea că... etc.). În această privință, George Bernard Shaw observa cu mult umor: „Ziarele sunt incapabile să discearnă între un accident de bicicletă și colapsul civilizației”. (4) 1.2.2. Jurnalismul și lectura nonșalantă Vrând să fie ceea ce este, jurnalismul provoacă involuntar tentația unor reformulări teoretice. Dezvoltarea textelor informative și documentare (mai ales științifice) și, de altă parte, creșterea tot mai mare a volumului lecturii sau (în epoca noastră) inserția scrisului
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
există temerea că... etc.). În această privință, George Bernard Shaw observa cu mult umor: „Ziarele sunt incapabile să discearnă între un accident de bicicletă și colapsul civilizației”. (4) 1.2.2. Jurnalismul și lectura nonșalantă Vrând să fie ceea ce este, jurnalismul provoacă involuntar tentația unor reformulări teoretice. Dezvoltarea textelor informative și documentare (mai ales științifice) și, de altă parte, creșterea tot mai mare a volumului lecturii sau (în epoca noastră) inserția scrisului în rețele media ridică problema redefinirii operei literare. (R.
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
etc.), din terminologia militară (bătălie, mobilizare generală, canonadă etc). Cum remarcă și A. Kientz, conflictul este pivotul oricărei informații. Plecând de la o premisă corectă, dar oricând amendabilă (nu există limbaj neutru), putem ajunge la o concluzie îndoielnică și defel originală (jurnalismul este o literatură derivată sau specializată). Doar abordarea pragmatică pune în evidență câteva dintre trăsăturile distinctive ale textului jurnalistic: criteriul de alegere a cuvintelor nu este nici lingvistic, nici semantic, ci comunicațional: atragerea atenției, întrebări la care alții trebuie să
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
gradul zero al scriiturii”. Miza și implicațiile teoretice ale acestui concept sunt uriașe. Este limpede că nimic nu poate fi definit în sine: poezia, nuvela, articolul de ziar. Avem nevoie de un element de raportare și de contrast. În cazul jurnalismului, acest element ar fi poezia. Din păcate, rezultatele unui asemenea demers analitic sunt cu totul descurajante. Dincolo de câteva diferențe formale (prezența sau absența versificației, a ritmului metric, a blancurilor etc.), jurnalismul pare a se apropia până la identificare de literatură, folosind
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
un element de raportare și de contrast. În cazul jurnalismului, acest element ar fi poezia. Din păcate, rezultatele unui asemenea demers analitic sunt cu totul descurajante. Dincolo de câteva diferențe formale (prezența sau absența versificației, a ritmului metric, a blancurilor etc.), jurnalismul pare a se apropia până la identificare de literatură, folosind - în manieră proprie - aceeași recuzită stilistică: metafore, metonimii, personificări, epitete ornante etc. Dacă acceptăm teoria formalistă conform căreia expresivitatea literară este abatere de la norma limbii, vom observa că această normă este
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
impas nu ne scoate nici varianta scriiturii albe - o scriitură eliberată de orice servitute față de ordinea marcată de limbaj. Scriitura zero este de fapt o scriitură la indicativ. Ar fi just să se spună că este o formă jurnalistică, dacă jurnalismul nu ar fi dezvoltat tocmai forme optative sau imperative - patetice, adică (Roland Barthes, 1964). Ne aflăm pe un teren extrem de alunecos și generator de confuzii. Dacă jurnalismul se opune poeziei, ar trebui să stabilim măcar ce este poezia. Ar fi
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
indicativ. Ar fi just să se spună că este o formă jurnalistică, dacă jurnalismul nu ar fi dezvoltat tocmai forme optative sau imperative - patetice, adică (Roland Barthes, 1964). Ne aflăm pe un teren extrem de alunecos și generator de confuzii. Dacă jurnalismul se opune poeziei, ar trebui să stabilim măcar ce este poezia. Ar fi prea simplu să acceptăm ideea că poezia este un limbaj creat cu scopul de a obține un efect estetic. Nici abaterea de la normele de gramaticalitate a limbii
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
sută la oră s-a năpustit Într-un platan Cei patru ocupanți ai săi au fost Uciși. Întrebarea care se ridică în acest punct este dacă aceeași opoziție funcționează doar în raport cu poezia. Altcumva, riscăm să ajungem la naiva concluzie că jurnalismul este o altă ipostază a prozei. Structuraliștii au rezolvat această dilemă, tratând limbajul poetic în sens de literatură, nedespărțită în genuri. Ipoteza noastră este că facem o comparație între două texte scrise în aceeași limbă și formate din aceleași lexeme
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
texte scrise în aceeași limbă și formate din aceleași lexeme și din aceleași construcții sintactice. Singura deosebire dintre ele constă în aceea că unul este parte a unei structuri artistice, iar celălalt nu. (I.M. Lotman, 1970, p. 83) Diferența între jurnalism și literatură stă în intenționalitate și în scop (a informa, a comunica vs a emoționa, a crea efect estetic), dar și în structură, așa cum arată exemplul lui Lotman: „Tatăl citește ziarul”. În acest caz (neutru, constatativ), semnificația semnelor apare treptat
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
foarte simplu: aflat la început de drum, ziaristul manifestă o adâncă suspiciune față de tot ceea ce i se pare a fi literar: fraze ample, figuri de stil, expresivitate sporită etc. Din diferite motive - inclusiv o slabă instrucție teoretică - el identifică excesiv jurnalismul cu simplitatea cvasișcolărească și obiectivitatea cu factualul cel mai banal. Este o gândire greșită, care duce invariabil la autolimitare și stupide locuri comune, chiar și atunci (sau mai ales) când apelează la figuri de stil: alegerile au intrat în linie
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
limbii, raportarea se face până la urmă la context. La un inexistent, dar și la un presupus „grad zero” al scriiturii. 1.3.3. Imagine și iconicitate Ne putem întreba în mod firesc ce legătură au toate aceste nuanțări teoretice cu jurnalismul. Aparent, ne îndreptăm spre confirmarea premisei deja enunțate: prin folosirea figurilor stilistice, limbajul jurnalistic aparține literaturii. E foarte greu să demonstrăm contrariul, dacă nu acceptăm că, în jurnalism, figura (în sens general) încetează să mai fie element poetic definitoriu și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
întreba în mod firesc ce legătură au toate aceste nuanțări teoretice cu jurnalismul. Aparent, ne îndreptăm spre confirmarea premisei deja enunțate: prin folosirea figurilor stilistice, limbajul jurnalistic aparține literaturii. E foarte greu să demonstrăm contrariul, dacă nu acceptăm că, în jurnalism, figura (în sens general) încetează să mai fie element poetic definitoriu și subtil vehicul semantic. Figura se impune printr-o altă funcție, esențială în limbajul jurnalistic: aceea de mijloc de accentuare a mesajului (O. Ducrot, 1996, p. 377). Altfel spus
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]