KorAP: Find »[drukola/base=jurnalistic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...63 64 65 ...124 >

3,080 matches

Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651

de construcție Conținut Formă Credibilitatea Obiectivitate Raționalitate Seducția Interes Atractivitate Vom analiza pe rând aceste caracteristici ale textului jurnalistic. II.2.1. Credibilitatea Prin credibilitate înțelegem calitatea enunțurilor unei persoane de a fi veridice, însușire care trimite, în cazul discursului jurnalistic, la gradul de competență și de încredere pe care audiența îl atribuie jurnalistului și instituției media. Această încredere se obține în timp și presupune, pentru actorii implicați, echilibru, echidistanță, spirit critic, limbaj adecvat. Vom analiza mecanismele apte de a crea

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
de științificitate mult mai sobre, cum e cazul fizicii cuantice. Ce șanse avem noi, în domeniul științelor umaniste, să vorbim în mod pertinent de obiectivitate? În al doilea rând, cum putem decide în situații concrete de lectură a unui discurs jurnalistic, dacă este sau nu obiectiv? Altfel spus, cum se obiectivează obiectivitatea? Vom încerca să depășim astfel de inhibiții, încercând să operaționalizăm acest concept în trăsături clare și concrete, multe dintre ele prinse în codurile regulatorii ale jurnaliștilor. II.2.1

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
promovat de teoria cuantică nu se obține prin detașarea obiectului de subiect, ci prin precizarea intervenției subiectului cunoscător în observarea obiectului cunoașterii. Obiectul este analizat astfel mult mai amănunțit, apoi reconstruit mental prin mijloacele de care dispune subiectul. În discursul jurnalistic sensul obiectivității nu poate să fie atât de strict precum în știință. Deși există elemente comune centrarea pe noutate, pe cercetare a surselor, pe descrierea realității totuși diferențele sunt notabile din cauza constrângerilor specifice acestui tip de discurs. În primul rând

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
obiectivității nu poate să fie atât de strict precum în știință. Deși există elemente comune centrarea pe noutate, pe cercetare a surselor, pe descrierea realității totuși diferențele sunt notabile din cauza constrângerilor specifice acestui tip de discurs. În primul rând, discursul jurnalistic se realizează sub presiunea timpului, întrucât textele trebuie să ajungă la tipărit până la o anumită oră. O știre este valoroasă, din punct de vedere jurnalistic, dacă este oferită publicului imediat, cât mai aproape de momentul producerii. Prin contrast, pentru discursul științific

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
totuși diferențele sunt notabile din cauza constrângerilor specifice acestui tip de discurs. În primul rând, discursul jurnalistic se realizează sub presiunea timpului, întrucât textele trebuie să ajungă la tipărit până la o anumită oră. O știre este valoroasă, din punct de vedere jurnalistic, dacă este oferită publicului imediat, cât mai aproape de momentul producerii. Prin contrast, pentru discursul științific timpul, deși important, nu se măsoară în ore sau chiar minute. În al doilea rând, sursele de informații nu sunt de cea mai mare încredere

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
există alte mijloace de verificare. Uneori, sursele fie nu pot fi verificate, din cauza naturii informației (informații despre armată sau despre corupția unui funcționar), fie suportă un grad înalt de risc (cazul informațiilor furnizate de surse din serviciile secrete) Apoi, discursul jurnalistic se realizează într-un mediu conflictual, marcat de influențe politice și economice, fapt ce implică existența unor interese și a unor intruziuni privind publicarea sau nepublicarea unui material. Date fiind aceste constrângeri, problema nu este de a fixa un ideal

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
aceste constrângeri, problema nu este de a fixa un ideal maxim de obiectivitate, ci una de a delimita, mutatis mutandis, o minimă obiectivitate necesară și acceptată în genere în cadrul acestui tip de discurs. Astfel, pentru a-și păstra credibilitatea, discursul jurnalistic trebuie să prezinte întotdeauna evenimente care s-au petrecut în realitate. Opusul acestui comportament conduce la proferarea de minciuni și, în funcție de scopul acțiunii, la transformarea discursului jurnalistic într-unul ficțional. Dacă uzul minciunii este o practică puțin întâlnită, date fiind

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
genere în cadrul acestui tip de discurs. Astfel, pentru a-și păstra credibilitatea, discursul jurnalistic trebuie să prezinte întotdeauna evenimente care s-au petrecut în realitate. Opusul acestui comportament conduce la proferarea de minciuni și, în funcție de scopul acțiunii, la transformarea discursului jurnalistic într-unul ficțional. Dacă uzul minciunii este o practică puțin întâlnită, date fiind riscurile aferente, mult mai facilă este transformarea prin selecție și prin adăugarea de note pozitive sau negative la prezentarea unui eveniment care s-a petrecut în realitate

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
prin selecție și prin adăugarea de note pozitive sau negative la prezentarea unui eveniment care s-a petrecut în realitate. Rezultă că descrierea trebuie să fie în concordanță cu evenimentul produs și, în plus, să acopere acea realitate. Totuși, discursul jurnalistic nu este doar descriptiv. El are și rolul de a comenta spațiul public. Legat de acest obiectiv al său, discursul jurnalistic trebuie să fie unul argumentativ, și, corelativ, să fie acceptabil. Prezentarea unor evenimente existente în realitate Discursul jurnalistic nu

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
că descrierea trebuie să fie în concordanță cu evenimentul produs și, în plus, să acopere acea realitate. Totuși, discursul jurnalistic nu este doar descriptiv. El are și rolul de a comenta spațiul public. Legat de acest obiectiv al său, discursul jurnalistic trebuie să fie unul argumentativ, și, corelativ, să fie acceptabil. Prezentarea unor evenimente existente în realitate Discursul jurnalistic nu este unul ficțional. El pornește de la un eveniment real pe care îl descrie și, eventual, îl interpretează, astfel încât informația să ajungă

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
discursul jurnalistic nu este doar descriptiv. El are și rolul de a comenta spațiul public. Legat de acest obiectiv al său, discursul jurnalistic trebuie să fie unul argumentativ, și, corelativ, să fie acceptabil. Prezentarea unor evenimente existente în realitate Discursul jurnalistic nu este unul ficțional. El pornește de la un eveniment real pe care îl descrie și, eventual, îl interpretează, astfel încât informația să ajungă la public într-un mod accesibil. Cum se poate însă ca această prezentare să fie cât mai obiectivă

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
pornește de la un eveniment real pe care îl descrie și, eventual, îl interpretează, astfel încât informația să ajungă la public într-un mod accesibil. Cum se poate însă ca această prezentare să fie cât mai obiectivă posibil? Considerăm că un discurs jurnalistic este obiectiv dacă prezintă doar ceea ce s-a petrecut în realitate. Articolele nu pot să conțină informații false sau presupuse, întrucât s-ar deschide, astfel, calea manipulării receptorilor. Totuși, evenimentul jurnalistic nu este asemenea unui obiect pe care îl contempli

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
fie cât mai obiectivă posibil? Considerăm că un discurs jurnalistic este obiectiv dacă prezintă doar ceea ce s-a petrecut în realitate. Articolele nu pot să conțină informații false sau presupuse, întrucât s-ar deschide, astfel, calea manipulării receptorilor. Totuși, evenimentul jurnalistic nu este asemenea unui obiect pe care îl contempli și apoi îl descrii, la care poți să revii de câte ori apare o confuzie. Evenimentul jurnalistic este irepetabil, iar, la momentul prezentării, de multe ori el este în desfășurare, astfel încât descrierea suportă

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
să conțină informații false sau presupuse, întrucât s-ar deschide, astfel, calea manipulării receptorilor. Totuși, evenimentul jurnalistic nu este asemenea unui obiect pe care îl contempli și apoi îl descrii, la care poți să revii de câte ori apare o confuzie. Evenimentul jurnalistic este irepetabil, iar, la momentul prezentării, de multe ori el este în desfășurare, astfel încât descrierea suportă inerente constrângeri și parțialități. Dacă în discursul științific regula desemna acordul intersubiectiv testabil al membrilor comunității științifice și eventual, al tuturor celor interesați și

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
la momentul prezentării, de multe ori el este în desfășurare, astfel încât descrierea suportă inerente constrângeri și parțialități. Dacă în discursul științific regula desemna acordul intersubiectiv testabil al membrilor comunității științifice și eventual, al tuturor celor interesați și capabili, în discursul jurnalistic norma acceptată pentru o prezentare obiectivă este aceea a existenței unui minim de trei surse de informare și verificare. Dacă trei surse diferite prezintă în consonanță un eveniment, atunci, cu o mare probabilitate, acel eveniment s-a petrecut așa cum e

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
nu multe dintre acestea sunt relevante. Didactic, la școlile de jurnalism calitatea de a prezenta fiecare eveniment complet, astfel încât informațiile relevante să ajungă la receptor, trimite la șase întrebări: cine? ce? de ce? unde? când? cum? Astfel, această condiție a obiectivității jurnalistice vizează necesitatea de a nu omite aspecte importante ale evenimentului. Mai jos, oferim un exemplu de știre care respectă condiția amintită: "Banca Națională a României (BNR) nu are intenția să intervină pe piața valutară pentru a stopa aprecierea leului, a declarat, ieri, viceguvernatorul

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
în care nu există un acord asupra a ceea ce s-a petrecut sau în care perspectivele participanților sunt contradictorii. Este cazul majorității evenimentelor unde părțile nu ajung la un acord, sfârșind într-un conflict deschis. În astfel de circumstanțe, discursul jurnalistic trebuie să prezinte perspectivele părților implicate, dând dovadă de echidistanță. În exemplul următor, prezentarea este obiectivă, întrucât supoziția influențelor asupra justiției pe care premierul Tăriceanu le-ar fi făcut a fost tratată echidistant. Sunt prezentate, astfel, perspectivele ambilor actori politici

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
și pe cea a lui Tăriceanu ("afirmațiile președintelui sunt o minciună și că nu i-a cerut niciodată să facă intervenții în justiție"). Astfel, cititorul poate să își formeze o opinie proprie cu privire la realitatea pusă în dezbatere. În concluzie, textul jurnalistic este în corespondență cu realitatea atunci când, în urma selecției, fiecare eveniment este prezentat complet, astfel încât informațiile relevante să ajungă la receptor, și când, în situații conflictuale, prezintă perspectivele părților implicate. Asigurarea unui caracter de argumentabilitate în discursul jurnalistic Textul jurnalistic nu

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
În concluzie, textul jurnalistic este în corespondență cu realitatea atunci când, în urma selecției, fiecare eveniment este prezentat complet, astfel încât informațiile relevante să ajungă la receptor, și când, în situații conflictuale, prezintă perspectivele părților implicate. Asigurarea unui caracter de argumentabilitate în discursul jurnalistic Textul jurnalistic nu se mărginește doar la prezentarea unor fapte reale, în corespondență cu acea realitate, ci are și rolul de a comenta evenimentele din spațiul public, oferind explicații și interpretări. Acest lucru este legitim. Însă pentru ca textul jurnalistic să

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
textul jurnalistic este în corespondență cu realitatea atunci când, în urma selecției, fiecare eveniment este prezentat complet, astfel încât informațiile relevante să ajungă la receptor, și când, în situații conflictuale, prezintă perspectivele părților implicate. Asigurarea unui caracter de argumentabilitate în discursul jurnalistic Textul jurnalistic nu se mărginește doar la prezentarea unor fapte reale, în corespondență cu acea realitate, ci are și rolul de a comenta evenimentele din spațiul public, oferind explicații și interpretări. Acest lucru este legitim. Însă pentru ca textul jurnalistic să fie unul

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
discursul jurnalistic Textul jurnalistic nu se mărginește doar la prezentarea unor fapte reale, în corespondență cu acea realitate, ci are și rolul de a comenta evenimentele din spațiul public, oferind explicații și interpretări. Acest lucru este legitim. Însă pentru ca textul jurnalistic să fie unul obiectiv, este necesar ca partea de prezentare a evenimentului să fie separată de cea interpretativă, astfel încât receptorul să nu confunde informația cu interpretarea acesteia. Interpretarea deschide calea orientării știrii în favoarea cuiva. Jurnalistul are dreptul la opinie și

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
și în Retorica, construiește criteriile pe baza cărora va împărți argumentele utilizate în raționamentele dialectice și demonstrative. Alte încercări au mai avut, în contemporaneitate, Perelman și Olbrechts-Tyteca54, Pierre Oléron55. Însă, ca mod de organizare și ca adecvare la specificul discursului jurnalistic, utilizăm clasificarea tipurilor de argumente realizată de către Constantin Sălăvăstru: argumente bazate pe fapte, pe exemple și pe autoritate 56. Prin fapt se înțelege un ansamblu de date susceptibile de a fi observate, care sunt prezentate direct, prin documente sau prin

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
Laura Stoica și regizorul Cristian Nemescu. Argumentarea este una bazată pe fapte și susținută de fotografiile celor trei și a mașinilor accidentate în care și-au găsit sfârșitul. Prezentarea acestora, în ansamblu, face din articol un material convingător. În discursul jurnalistic, faptul are un rol esențial. Tot ceea ce se susține este imediat argumentat, fie cu citate din declarații, fie cu imagini. Cea de a doua categorie este a argumentelor bazate pe exemple. Prin exemplu înțelegem "faptul singular care este pus să

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
Voiculescu, liderul în exercițiu al formațiunii, care a impus candidatul propriu. În sfârșit, argumentele bazate pe autoritate trimit la posibilitatea ca o persoană competentă, o valoare recunoscută social sau o lege în vigoare să justifice o anumită teză. În discursul jurnalistic se iau în calcul aceste autorități, atât în ceea ce privește construcția discursului în sine (care nu poate avea loc în lipsa valorii acceptate a libertăților de informare și de expresie), cât și ceea ce privește raportarea lui la normele morale, la legi, la deontologii

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
se aplică pentru faptele săvârșite anterior momentului intrării ei în vigoare. În plus, textul se bazează și pe necesitatea respectării cutumelor europene de către statul român, cutume instanțiate în recomandările Comisiei pentru Democrație prin Drept de sub egida Consiliului Europei. Așadar, textul jurnalistic, în general, și genurile în care se exprimă opinii, în special, trebuie să utilizeze argumente, întrucât, în lipsa acestora, orice teză prezentată nu se poate susține, iar discursul și-ar pierde obiectivitatea. Asigurarea acceptabilității discursului jurnalistic În planul conținutului, prin acceptabilitate

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]