1,874 matches
-
Ioan Sdrobiș, care atenționa că fostul său elev "muștește de talent, numai că nu știe să stea în teren". Când m-a văzut Sdrobiș la Petroșani în prima zi cu părul lung, a început să țipe: "Băi! Mi-ați adus lăutari la echipă! Mi l-ați adus pe Pepe!" spune Badea. Eram la Jiul prin 2000 sau 2001, nu mai țin minte exact, și a venit la mine un prieten foarte bun și mi-a zis că e un băiat talentat
Valentin Badea () [Corola-website/Science/303711_a_305040]
-
sufla peste ei, dându-le viață. Viața lor de o clipă. Îl vedem pe Livadaru, care făcea păpuși și "stele", pe Ratz-tapițerul, pe Zwenger-cherestegiul și pe mulți, mulți alții. Reconstituie minunea cu facerea viorii de către Brâncuși; încercarea ei de către vestitul lăutar Mihalache, dând glas poemei Călugărul din vechiul schit a lui Traian, fiul lui Demetrescu Gambeta, de față fiind toate "obrazele" puterii. Consilierul județean Grecescu și "Dom’ Badea", slujbașul Prefecturii, care-i rostuiește clasele primare, sunt cei care îi schimbă destinul
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
au desfăcut. Miercuri o roată de lut au călcat. Joi ei casă au înălțat. Vineri tot la ea au lucrat. Sâmbată s-au cununat și la nuntă au jucat și au avut: "...nuntași brazi și păltinași, preoți munții mari, păsări - lăutari...". și abia Duminică s-au odihnit în voie. Auzind de traiul lor fericit, tinerii din satele vecine au prins a se așeza pe această vatră binecuvântată, spunându-le părinților și neamurilor, că se duc la Cimiș si Lia : Cimișlia. De
Cimișlia () [Corola-website/Science/304420_a_305749]
-
în 1976), interpretând roluri în mai multe filme. Debutul său ca actor de film a avut loc în filmul " Poienele roșii", regizat de Emil Loteanu. Rolurile sale cele mai cunoscute sunt Sava Milciu din "Poienele roșii" (1966), Radu Negostin din "Lăutarii" (1971) și Luiku Zobar din "Șatra" (1975). Referitor la interpretarea sa din filmul "Șatra", povestea următoarele: "Ca să joc în "Șatra", maestrul Loteanu m-a obligat să trăiesc într-o casă cu țigani, unde seara începea cu cântece și se încheia
Grigore Grigoriu () [Corola-website/Science/312646_a_313975]
-
voia să pună și el mâna pe bijuterii. În servietă se aflau doar pietre, iar Duma îl obligă pe Peter să sară în mare, deși acesta din urmă nu știa să înoate. Morgan este salvat de la moarte de un țigan lăutar pe nume Elvis Celentano (Jean Constantin), poreclit de bulibașă „Limbă 2” după tatăl său care murise în închisoare ca deținut politic. Întors la hotelul din București, Morgan este răpit de oamenii lui Duma și torturat pentru a spune unde sunt
Punctul zero () [Corola-website/Science/312748_a_314077]
-
fiind compoziția neterminată „Boierii surprinși la ospăț de trimișii lui Vlad Țepeș”. Pictorul fascinat de stilul de viață al bucureștenilor, pictează petrecerile date în atelierul său, realizând o adevărată cronică mondenă pictată. Exemple de astfel de picturi sunt:„Petrecere cu lăutari”, „Bal mascat în atelier”, „Serată”, „Dama cu câinele”, „La fereastra atelierului cel mic”. Viața la țară este o altă temă abordată de pictor, realizând lucrări de mici dimensiuni în care personajele sunt plasate în mijlocul peisajului căpătând prospețime datorită libertății pensulației
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
i-a avizat înregistrările tocmai pentru că piesele făceau parte din repertoriul lui Fănică Luca. Acest incident l-a ambiționat atât de mult încât a plecat în căutarea pieselor, care mai târziu aveau să îi aducă aprecierea. Acesta merge la un lăutar din Argeș, nea Diță (pe numele real Militaru Andrei), care îi încredințează niște piese. În timp acesta și-a făcut repertoriul în care se regăseau și piesele vechi precum "Spune, spune, moș bătrân" sau "De la primărie-n sus". Apoi, după
Radu Simion () [Corola-website/Science/312211_a_313540]
-
Tomița a avut ocazia, până acum, să cânte pe scenă alături de Maria Ciobanu, Ionuț Dolănescu, Cornel Borza, Veta Biriș, Mariana Ionescu, Laura Lavric, Steliana Sima, Mariana Anghel, Nelu Bălășoiu și mulți alții. 2009 - Albumul " Norocu-i floare aleasă"- realizat cu Orchestra Lăutarii, din Chișinău, dirijor maestrul Nicolae Botgros Alte inregistrări ""Când te desprinzi de automatismele care tind să îți spună că muzica populară este o prezentare anostă de costume curățele și interpreți țepeni și de prejudecata că sonoritățile contemporane abia reușesc să
Izabela Tomița () [Corola-website/Science/311516_a_312845]
-
o lume a satului oltenesc. "Un maestru al sonorităților măiestrite, vrăjitor al aranjamentelor orchestrale, maestrul Nicolae Botgros a contribuit din plin la reușita înregistrărilor de pe CD-ul Izabelei Tomița, prin stilul plin de nuanțe infinitezimale al acompaniamentului oferit de orchestra „Lăutarii”, pe care o conduce. Piesele atinse de inspirația sa sunt în mod surprinzător și definitiv îmbogățite de viziunea sonoră în care le reconstruiește. Se cuvine totodată să aducem laude Casei de Producție „IJAC MUSIC PRODUCTION” pentru că promovează tinerele talente și
Izabela Tomița () [Corola-website/Science/311516_a_312845]
-
pămînt (fapt pe care îl confirmă și o scrisoare adresată acestuia la 23.XII.1893), asigurându-i și studiile liceale din Iași, și pe cele de la facultatea de drept din Paris. A sprijinit și promovat oamenii de cultură: pe vestitul lăutar Jean Gulescu care, împreuna cu celebrul scripcar Pădureanu, a cîntat de nenumărate ori în saloanele mondene ale Sankt Petersburg-ului, în fața marilor duci și înalților demnitari ruși. A reparat, pe cheltuiala sa, vechea biserică de lemn din satul Chișcăreni, construită mult
Nicolae Casso () [Corola-website/Science/311703_a_313032]
-
Fanfare Ciocârlia este o formație cunoscută de muzică balcanică formată din 12 lăutari de origine romă din satul Zece Prăjini, nord-estul României. Membrii Fanfarei Ciocârlia sunt considerați pionieri ai genurilor Balkan Brass (Alama balcanilor) și Balkan Beats (Beat-uri balcanice). Rapiditatea, dinamica, inteligența, vioiciunea, precum și tonul estic unic ce caracterizează muzica Fanfarei Ciocârlia
Fanfare Ciocărlia () [Corola-website/Science/311048_a_312377]
-
show-urile sale de la radio BBC, incluzând-o pe compilația sa dublu CD World 2006 (Rhino). În 2005, Fanfara Ciocârlia a apărut pe coperta cărții lui Garth Cartwright, Princes Amongst Men: Journeys With Gypsy Musicians (Prinți printre oameni - Călătorii cu lăutari romi; Serpents Tail). Cartea conține interviuri cu Ernst, Ivancea și membri ai Fanfarei Ciocârlia. Ioan Ivancea a fost diagnosticat cu cancer în 2005 și, după o boală scurtă, a murit în octombrie 2005. După o perioadă de doliu, Fanfara Ciocârlia
Fanfare Ciocărlia () [Corola-website/Science/311048_a_312377]
-
și ocazional Mitsou sau Ljiljana Butler. După ce au petrecut mai mult de doi ani în turneul Gypsy Queens & Kings, Fanfara Ciocârlia și-a acordat un an de odihnă, întorcându-se acasă, în România, în timp ce turneul a continuat cu formația de lăutari romi din București Mahala Rai Banda, aceasta acompaniindu-i pe vocaliști în a doua jumătate a anului 2009 și mare parte din 2010. Formația a câștigat premiul World Music Award pentru Europa acordat de BBC Radio 3 în 2006. Asphalt
Fanfare Ciocărlia () [Corola-website/Science/311048_a_312377]
-
DVD fiind inclus ca parte a pachetului) și Best of Gypsy Brass, un album vinil compilație cu înregistrările Fanfarei Ciocârlia. Fanfara Ciocârlia s-a întors în studio la începutul anului 2011, cu Ernst producând pentru sesiunea Balkan Brass Battle (bătălia lăutarilor din Balcani). Aceste sesiuni - și concertele ce au urmat - au reprezentat așa-zise confruntări între Fanfara Ciocârlia și fanfara țigănească din Serbia, Boban & Marco Markovic Orkestar. Alăturarea celor mai importante fanfare din Balcani s-a dovedit populară, cele două mergând
Fanfare Ciocărlia () [Corola-website/Science/311048_a_312377]
-
achitat) de moartea lordului Darnley Regele Henric al IV-lea l-a evocat pe David Rizzio: ironizând pretenția lui Iacob al VI-lea al Scoției de a fi "Solomon al Scoției", a spus "sper că nu este fiul lui David, lăutarul" făcând aluzie la posibilitatea că tatăl lui Iacob era poate David Rizzio, nu lordul Darnley. S-a spus că David a fost înmormântat la Canongate Kirkyard, ceea ce este puțin probabil, deoarece se trata de reînhumarea unui catolic într-un cimitir
David Rizzio () [Corola-website/Science/312324_a_313653]
-
Dumitru Caraciobanu a debutat în anul 1961 ca actor de film la studioul cinematografic "Moldova-film" în filmul "Omul merge după soare". A avut parte de roluri principale cum ar fi: Fane Felinar ("Așteptați-ne în zori"), Turculete ("Poienele roșii"), Preda ("Lăutarii"), Mahmud-bei ("La porțile satanei") ș.a. A fost un actor foarte popular în anii '60-'70 datorită rolurilor interpretate în filme. Dumitru Caraciobanu a trăit o poveste de dragoste cu actrița moldoveancă Ecaterina Malcoci , dar nu s-a căsătorit cu ea
Dumitru Caraciobanu () [Corola-website/Science/312886_a_314215]
-
decenii.”" (Prof. Dr. Octavian Lazăr Cosma: Cuvânt înainte la CD- ul „Strada Speranței”, EDC 442). "„Artist al melodiei, Vasile Veselovski preferă linia mare a cântecului, poezia și vibrația interioară, în locul ritmului exagerat și stridențelor (...)" Vreau sa exist pentru tine, Despărțirea, Lăutarii"se înscriu printre paginile muzicale care se rețin de auditori.”" . (Viorel Cosma: „Boema, slăbiciunea mea” de Mihai Maximilian si Vasile Veselovski în „Teatrul”, București, 9.09.1980). "„(Vasile Veselovski)...autorul unor melodii antologice, străbătute de un discret parfum românesc, în
Vasile Veselovski () [Corola-website/Science/310946_a_312275]
-
1976), versuri Mihai Maximilian "STOP, STOP" (1977), versuri Mihai Maximilian "BRÂUL ALBASTRU" (1978), versuri Tiberiu Utan "INDIFERENȚA" (1980), versuri Mihai Maximilian "LUMEA BASMELOR DANSEAZĂ", versuri Mihai Maximilian, solist Margareta Pâslaru "BUNĂ SEARA ȚARA MEA" (1981), versuri Mihai Maximilian "CÂNTĂ-MI LĂUTAR" (1981), versuri Cezarina Moldoveanu "DACĂ TU MĂ MINȚI" (1981), versuri Mihai Maximilian "NU SUNT UN NE-NȚELES" (1981), versuri Mihai Maximilian, solist Cătălin Crișan "ROMANTICII" (1981), versuri Mihai Maximilian, solist Angela Similea "NOPȚI" (1982), versuri Mihai Maximilian, solist Marina Voica
Vasile Veselovski () [Corola-website/Science/310946_a_312275]
-
română și romani și a început să învețe limba romani exact după aceeași metodă prin care Jean Champollion a descifrat hieroglifele. Dacă avea dubii cu privire la o formă a unui cuvânt, apela la rromii simpli de pe stradă, la florărese și la lăutari. A participat drept cursant la cursurile de vară de: Ulterior, devine și profesor la cursurile de vară de limba romani (Beeskow (Germania), 1998). A participat la numeroase conferințe și simpozioane naționale și internaționale, prezentând expuneri despre limba romani. Gheorghe Sarău
Gheorghe Sarău () [Corola-website/Science/309044_a_310373]
-
unor «pardaillani» valahi, mușchetari în ițari și justițiari pe cont propriu, care «iau de la bogați ca să dea la săraci», bagă spaima în împilatori și apoi se retrag în codri, lăsând în urmă legende, ochi plânși de femeie, ecourile chefurilor cu lăutari și filozofia lor din vreme de popas: «toată lumea să trăiască, numai noi să nu murim!»”". Călin Căliman considera că acest serial cu haiduci a avut o „intrigă atractivă și bine articulată”, motive folclorice și personaje pitorești. El a prilejuit câteva
Răpirea fecioarelor () [Corola-website/Science/309267_a_310596]
-
Transilvania (pe atunci parte a Imperiului Austro-Ungar), dacă un rom vorbea limba romani (țigănească) primea douăzeci și cinci de lovituri cu biciul. Hainele lor tradiționale au fost interzise de asemenea în Transilvania. Mulți au fost meșteșugari de lemn, vânzători de cai, și lăutari. Romii au fost cunoscuți mai ales pentru talentul lor muzical. Se poate vedea și astăzi cum mulți își mai țin de ocupațiile lor din vremea când erau înrobiți. Conform "Neueste Erdbeschreibung und Staatenkunde. Zweiter Band. von Dr. F.H.Ungewitter. (Dresden
Romii din România () [Corola-website/Science/309364_a_310693]
-
amatori, iar din februarie 1959 - în capela corală „Doina”. În perioada 1961-1965 a făcut parte din ansamblul de tineret al Filarmonicii chișinăuniene. Din 1965 este solist al orchestrei de muzică populară moldovenească „Fluieraș”, iar din 1970 devine solist al ansamblului „Lăutarii”. Vasile Zamfir - virtuosul viorist autodidact Vasile a lui Ion Zamfir s-a născut la Sadâc în 1910. Grație auzului muzical cu care e dotat, el a fost inițiat în domeniu de mic copil. De la vîrsta de 8 ani a cîntat
Sadîc, Cantemir () [Corola-website/Science/305147_a_306476]
-
copil, Ciprian Tudorache, a încercat mai întâi să cânte la vioară însă în cele din urmă a invatat contrabasul. Al treilea fiu, Marian Tudorache, a făcut pianul și țambalul, insă pasiunea lui astăzi este gastronomia. Ionel Tudorache rămâne un veritabil lăutar de modă veche, la care se adaugă cea mai frumoasă varianta interpretativa a unuia din marile cântece populare lăutărești: La Chilia-n port. Anul lansării: 2000, "Casă de discuri: Electrecord" 1. Inimioara, inimioara 2. Trei lamai și trei gutui 3
Ionel Tudorache () [Corola-website/Science/305534_a_306863]
-
la Calafat. La întoarcerea lui Iancu Jianu, a fost mare sărbătoare în Craiova. Iancu Jianu a fost primit ca un erou. Potrivit tradiției populare, cîntecul: "M-a făcut mama oltean" "a fost compus, în acea seară, pentru Iancu Jianu de lăutarul Niță Băloi din Ișalnița, căruia vodă îi tăiase în 1802 degetele de la mîna dreaptă ca să nu mai răscoale norodul prin cîntecele sale, dar el nu înceta să cînte". Cu toate încercările prin care a trecut orașul, creșterea demografică a Craiovei
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
Moldova-film" în anul 1967, semnând muzica pentru comedia " Se caută un paznic". A scris muzică la peste 200 de filme: "Nunta la palat", "Singur în fața dragostei", "Zece ierni pe o vară", " Explozie cu efect întârziat", "Durata zilei", "Casă pentru Serafim", "Lăutarii", "Șatra", "Gingașa și tandra mea fiară", "Anna Pavlova", "Patul lui Procust" etc. Este semnificativă contribuția sa la dezvoltarea filmului de animație din republică, realizând coloana sonoră a peliculelor "Capra cu trei iezi", "Maria Mirabela" , serialul "Guguță" ș.a. A semnat muzica
Eugen Doga () [Corola-website/Science/306334_a_307663]