4,444 matches
-
a acesteia. Vântul nu-și face simțită prezența, iar liniștea locului este atât de profundă, încât clipocitul unui pârâu îți dă senzația zgomotului scos de o cascadă. În ciuda acțiunii ce se complică tot mai mult, asemeni drumului parcurs într-un labirint, în ciuda apariției a tot felul de personaje stranii, rămân în centrul atenției în mod spectaculos două eroine, mamă și fiică: Victoria și Ana Lupu. Ambele sunt frumoase și sclipitor de deștepte, pasionale și expansive, exuberante, având o viață tumultuoasă și
ROMANUL DOREI ALINA ROMANESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374425_a_375754]
-
cel austriac; doar va pune vreunul o vorbă bună pe lângă împărat ca să-l primească în audiență: „Vreau să intervin pentru poporul meu, a cărui soartă ingrată se găsește în mâinile marilor puteri...!“», p. 13) - spre „a se elibera“ demn din „labirintul“ celor trei imperii - recurge la „soluția ultimă“, aceea de a-și trage o „rafală de gloanțe în cap“, cu carabina din „panoplia-i regală“, împroșcându-și «creierii domnești» (p. 20) pe pereții încăperii palatului său, aflat «nu departe de Paris
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
iarbă, păzit de licurici, Prăpastia cerească privesc înfiorat Ș-ncet îmi urcă gândul spre lumi de stele mici... Rostogolit prin raze de aur și de-argint, Mă pierd în veșnicia de nimburi siderale; Mi-s gândurile arse de astre-n labirint Ce se prefac în cioburi ș-n aripi abisale. Pribeag, prin crisalide de lumi în devenire, Prin curgerea lividă de fluxuri renăscând, Plutesc printre himere prin marea strălucire Consolidând tăcerea din aerul plăpând. Revin apoi în taină, sfârșndu-mi reveria: Un
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > FEREASTRA DINTRE NOI ȘI LUME Autor: Gheorghița Durlan Publicat în: Ediția nr. 1574 din 23 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului FEREASTRA DINTRE NOI ȘI LUME Când mă analizezi atât de bine Și-n labirintul meu dorești să fii, Simt că ai vrea să afli despre mine Tot ce știu eu și tu nu știi. Când mă privesc adânc sub geana ta, Ca-ntr-un oracol sacru-aș vrea să fiu Și despre mine eu
FEREASTRA DINTRE NOI ȘI LUME de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374600_a_375929]
-
bat -/ Dar nimeni nu le mai ascultă/ De vorbă multă, lume multă. (Privesc orașul - furnicar). Aș vrea să văd acuma natala mea vîlcioară/ Scăldată în cristalul pârâului de-argint,/ Să văd ce eu atîta iubeam odinioară:/ A codrului tenebră, poetic labirint;// Să mai salut o dată colibele din vale,/ Dorminde cu un aer de pace, liniștiri,/ Ce respirau în taină plăceri mai naturale,/ Visări misterioase, poetice șoptiri. (Din străinătate). Ne puteți povesti o amintire din copilărie ca v-a marcat întreaga viață
INTERVIU CU MIHAI EMINESCU de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374561_a_375890]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Poeme > Duiosie > CLAUDIA BOTA - LABIRINTUL INIMII (VERSURI) Autor: Claudia Bota Publicat în: Ediția nr. 2286 din 04 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului ÎMI ESTE DOR DE OMUL PE CARE-L IUBESC Străfulgerări de amintiri îmi dau năvală Prin sentimente care vin cu atâta iuțeală, Lumina
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
de amintiri îmi dau năvală Prin sentimente care vin cu atâta iuțeală, Lumina-i sclipitoare în mintea prea loială, Deși magia amorului apare a fi clipa ideală. Îmi este dor de omul pe care-n tihnă îl iubesc, Prin lacrimile labirintului durerea-mi hrănesc. Deși trecutu-i umbra în care cu greu o întrezăresc. Azi vreau din nou cu intesitate ca ieri să o retrăiesc. Soarele n-apune în zbor sufletele ce călătoresc. Deși depărtările ne despart, sufletul nu-l robesc
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
fiică nenuntită, Tu pururea prea fericită! Cuvântul fiindu-ți setea de a renaște din mișcătoarea ei plăcere, În straturile primăverii se răspândește tantra de-o blândă adiere. Lumina-ți prinde safirul în păru-ți straveziu, Durerile dispar prin farmec în labirintul argintiu. Nopțile noastre înaripate fiind vis de dor în culori, Atingeri de soare în zile luminate ale unei dulci primăveri, Purtându-ne pe aripi frânte de dor, pe căi neștiute, Privim la frumuseți negrăite prin fuga gândurilor neîmblânzite. Încălzeam cuvintele
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
cenaclul „Vama literară”, moderat de poetul Daniel Vorona. Publicații literare: Lumină lină (New York, SUA), Clipa (Anaheim, California, SUA), Jurnalul Bucureștiului, Singur (Târgoviște), ProLitera (Germania), Confluențe Literare (București), ș.a. (George Roca, Rexlibris Media Group, Sydney, 4 aprilie 2017) Referință Bibliografică: Claudia BOTA - LABIRINTUL INIMII (VERSURI) / Claudia Bota : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2286, Anul VII, 04 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Claudia Bota : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
miros Îmbătate cu lumină, neînvinsele Se înclină maiestuos. Un zîmbet și un tremor înfiorează Ca în trecutul îndepărtat grădina Același cântec se apropie, se depărtează Sporindu-ne lumina. Codrul e veșnic, dominant, magnific Ascunzând mistere ce umplu de spaime, În labirintul lui neegalat, mirific, E stăpânul pe taine. Timpul etern în curgerea ineluctabilă Face să se învîrtă în jur același soare Astrele, perpetua trecere implacabilă A esenței în floare. Poate și eu prin fii și fiii fiilor mei Curg paralel cu
GÂND DE PRIMĂVARĂ. de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373372_a_374701]
-
grele, Prinse cu cătușe grele, ruginițe și zgomotoase. Se lovesc de pereții camerei Și se sparg în fărâme de cioburi negre și ascuțite, Ce pot să mă rănească la o nouă atingere. Le adun cu grijă și le îngrop în labirintul uitării, Trag capacul greu, ce scârție înspăimântător și mă ridic ușurată. Mă rematerializez într-o ființă nouă, Imponderabila, ... Citește mai mult Noapte, atmosfera apăsătoare...Nările îmi sunt asaltate de un miros greoi de mucegăi,Păienjeni uriași invadează cameraTarand după ei
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
dureri grele,Prinse cu cătușe grele, ruginițe și zgomotoase.Se lovesc de pereții camereiSi se sparg în fărâme de cioburi negre și ascuțite,Ce pot să mă rănească la o nouă atingere.Le adun cu grijă și le îngrop în labirintul uitării,Trag capacul greu, ce scârție înspăimântător și mă ridic usurata.Ma rematerializez într-o ființă nouă,Imponderabila,... XXII. LA VAMĂ, de Eleonora Stoicescu , publicat în Ediția nr. 1626 din 14 iunie 2015. Îmi fac bagajul de cala Arunc tricouri
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
stea fără rază. În cărți pun a sufletului hrană, Din vremelnic destin de viețuire. Las posterității să discearnă, De-i important să-mi acorde citire. Singurătate regească Când nu mai pot duce singurătate, Pe-o idee pornesc după iubire. Prin labirintul vieții de-a străbate, Din năzuință să fac fericire. Dorință mă poartă prin tainic mister, Cu spirit firav din trup neputincios. Pe cuvinte urc de la pământ la cer, Când scară îmi înalț din gândul frumos. În cer mă-ntâmpină împărăteasă
POEZII DE COAUTOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373530_a_374859]
-
al comunei Birchiș, Aurel Vodiceanu, Ed. Nagrad, Lugoj, 2010 Carina, A., Babă, Proiectul - șansă copiilor de a fi creativi, p. 12-14, în vol. Învățarea prin proiecte. Exemplu de bună practică, Ed. Tempus, Ploiești, 2014 Carina A. Babă, Despre prietenie, Prin labirintul cărților, în vol. Perspective, Ed. Sf. Ierarh Nicolae, Brăila, 2014 Carina A. Babă, Lucian Babă, VASILE ALECSANDRI, poet al libertății și dreptății românilor , în vol. Epoca unirii principatelor și a domniei lui Al. I. Cuza, Ed. CD-ROM, ISBN 978-973-0-18282-8, 2015
CARINA ANCA IENĂȘEL de CARINA ANCA IENĂȘEL în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373540_a_374869]
-
cărții, Ăn ÎI, nr. 4, p. 11, Ed. Gutenberg, Arad, 2010 Carina A. Ienășel, Nostalgica (exersez dreptul de a trage pe sfoară nostalgia), în rev. Gutenberg - Universul cărții, Ăn III, nr. 1, Ed. Gutenberg, Arad, 2011 Carina A. Ienășel, Prin labirintul cărților, în rev. Gutenberg - Universul cărții, Ăn III, nr. 2, Ed. Gutenberg, Arad, 2011 Carina A. Ienășel, Lucian Blaga, poetul de la Curțile Dorului, în rev. Arca, nr. 7-8-9, p. 200-202, Arad, 2011 Carina A. Ienășel, Nostalgica, În spirit de haiku
CARINA ANCA IENĂȘEL de CARINA ANCA IENĂȘEL în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373540_a_374869]
-
p. 200-202, Arad, 2011 Carina A. Ienășel, Nostalgica, În spirit de haiku, în Lipovanul, Ăn I, nr. 2, Arad, 2011 Carina A. Ienășel, Editorial, în rev. În căutarea jocului sfârșit, nr.2, p. 6, Arad, 2011 Carina A. Ienășel, Prin labirintul cărților, în rev. În căutarea jocului sfârșit, nr.2, p. 45-46, Arad, 2011 Carina A. Babă, Modele umane și perspectiva cristica în românele scriitorului F. M. Dostoievski (partea I), în rev. Gutenberg - Universul cărții, Ăn IV, nr. 19, p. 13, Ed.
CARINA ANCA IENĂȘEL de CARINA ANCA IENĂȘEL în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373540_a_374869]
-
PĂCATE Autor: Marioara Nedea Publicat în: Ediția nr. 2100 din 30 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Am omorât în glumă niște fluturi ce-mi aminteau de tine-n asfințit, Cum îmi striveai sub verzile-ți săruturi, Toți iambii evadați din labirint. Am mai ucis apoi cu sânge rece, Cativa brotaci ce-mi acompaniau, Furnicile din creierul feroce și din genunchii ce mi se-nmuiau. Pe tine-ncerc să te ucid în gând prin nopțile pierdute-n insomnii. Dar cred că-ți
PACATE de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371403_a_372732]
-
mama lui, însoțiți de bursuc și de cârtiță părăsiră galeriile cunoscute pentru a căuta acea peșteră în care curgea Râul Adâncului. Împărăteasa îi spuse fiului său că peștera își schimba locul odată pe an și că galeriile ei formau un labirint din care nu puteai să mai ieși dacă nu aveai inima curată. Prințul nu se temea de o astfel de peșteră, pentru că nu dușmănea pe nimeni, nici măcar pe tatăl său care îl alungase sau pe frații săi care îi doreau
URÂTUL PĂMÂNTULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371422_a_372751]
-
în genunchi plângând amarnic. - De ce plângi, mamă? Întrebă Azur. - Nu mai știu nici eu! - E așa de frumos aici! Am să înot puțin. Se scufundă în apa curată și se lăsă purtat de curentul cald pe sub pereții strălucitori ai unui labirint de galerii inundate. La tot pasul, râul scânteia de lumina nestematelor împrăștiate ca un covor multicolor pe fundul lui. Apa îl purtă dintr-o parte în alta mult timp și, tocmai pe când se gândea să se întoarcă, fu împins cu
URÂTUL PĂMÂNTULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371422_a_372751]
-
eu cu tine, hotărî Garofița. - Și eu, zise împărăteasa. Se pregătiră deci cu toții de drum. În față pășea Cățelul Pământului alături de bătrâna cârtiță, îl urmau cei doi tineri, apoi împărăteasa, iar la urmă, bursucul înarmat până în dinți. Abia ieșiră din labirintul de galerii al Peșterii Râului Adâncului, când fură atacați de un stol de lilieci. Bătrâna cârtiță le strigă să treacă mai departe și, ea singură, scurmând grăbită pe sub galeria prin care trecuseră prințul și însoțitorii săi, reuși să prăvălească la
URÂTUL PĂMÂNTULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371422_a_372751]
-
palatul său unde își pedepsi ceilalți fii, alungându-i pe amândoi într-o peșteră adâncă din care să nu mai iasă decât atunci când se vor împăca, așa încât să poată conduce împreună ținutul de sub pământ. Uneori, temutul împărat al adâncurilor străbătea labirintul de galerii până la peștera Râului Adâncului unde o întâlnea pe prima lui împărăteasă și, împreună cu ea, se lăsau purtați la suprafață pentru a se bucura de soare, de flori și de nepoții care se zbenguiau năzdrăvani prin preajma Palatului Florilor unde
URÂTUL PĂMÂNTULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371422_a_372751]
-
Astăzi iubesc prin emailuri. @ Ai toată viața înainte Ai toată viața înainte, centaure rănit, Găsește piatra filosofală, iubirea, Piticul roșu o ascunde, el nu cunoaște iubirea, Cutia neagră ce a rămas pe fundul mării Ne va spune cândva adevărul. Din labirintul înghețat iese regina, Bătrânul gringo vine s-o salute, Deși nu-l lasă măscăricii, Soarele-i gol, spune domnișoara Dory, Ea ne va dărui sărutul morții, cine știe? Barbare insecte vor cuceri Capadocia, Candizii dorm printre corbi și visează Prea
COMPENDIU TWO de BORIS MEHR în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371552_a_372881]
-
iertării, dincolo de cuprinderea umană, dincolo de înțelegere, ca o avalanșă. Toate pălesc în fața puterii sale de purificare: Cum? / Nici măcar nu mă cerți? / E-adevărat că poți să mă ierți? Îngădui spovedanie / Chiar pentru-o dihanie? (Apa morților). Apa morților este Palatul Labirintului, Devenirea, proba tuturor căilor, dobândirea unui trup nou și a unei vieți noi până la planul chemător al nunții. Devenirea de la credințe în incantații, invocații, imprecații, întrebări, ritualuri magice, căutare, cârtire, nemăsură, panteism, ghioc, îndoială, vrăji până la izbăvire, la credință și
ESEU DE LORINCZI FRANCISC-MIHAI de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371603_a_372932]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > TE-AȘ IUBI... Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Te-aș plămădi din lut, așa cum ești Ascuns în labirintul minții mele, În brațe să te țin, să-ți spun povești, Iar tu să-mi alungi gândurile rele... Ți-aș dărui apoi un suflet cald, Ca roua de pe flori în miezul verii, Te-aș înveli cu ochii de smarald, Cum
TE-AȘ IUBI... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371630_a_372959]
-
Adevărul este iubire. Iubirile nu mor, se transformă. Poți cunoaște un om în câteva minute sau niciodată. Ura se hrănește din orice, chiar din ea însăși. Femeia și bărbatul au aceleași drepturi, dar fiecare le înțelege altfel. Nu există un labirint mai greu de străbătut decât sufletul femeii, dar merită. Cavalerii, cu legile de acum, ar fi fost toți la închisoare,pentru omor calificat. Adevărul nu este urât, urâți putem fi noi, uneori. E bine să ascultăm femeile, dar apoi să
SCURT, CONCIS ȘI MULT PROFUND de BORIS MEHR în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374872_a_376201]