1,665 matches
-
fi dublat suprafața țării, au fost abandonate în cele din urmă. Însă numeroși germani care trăiau în Olanda de multă vreme, au fost declarați "cetățeni ostili" și au fost închiși într-un lagăr de concentrare, în cadrul unei operații cunoscute ca "Laleaua Neagră". În cele din urmă, 3691 de etnici germani au fost deportați. Războiul a dus, de asemenea, la creșterea intensității mișcărilor de independență în coloniile africane, asiatice și americane ale puterilor europene, cele mai multe dintre aceste teritorii dependente câștigându-și independența
Al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296817_a_298146]
-
albe“, par „vulturi de cleștar“; în seara „roză“, luceferii, ca „păunii“, îi ciugulesc poetului din mâini. El e prin excelență seniorul acestui domeniu feeric: „Radu, cneazul gândacilor cerești“, „Gyr - prințul trist și leneș, domnind prin busuioc“, „vătaf peste lăcuste și lalele și logofăt pe crinii de gheață și topaz“. La sentimentul chtonic ne conduc adevărate orgii horticole.» ("ibid.," p. 163). O primă etapă resurecțional-baladescă daco-românească din secolul al XX-lea, mai precis, dintre anii 1927 și 1943, este cea „programatic-gândiristă“. Radu
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
întinderea sa cu ornamente sculptate în lemn, la fel și piesele de legătura care alcătuiesc baza porumbarului. Plecând de la baza stâlpilor, aceste ornamente, vopsite de obicei în roșu, verde și albastru, reprezintă stilizat lujere, frunze de trifoi și de palmier, lalele, crini, ciorchini de struguri aranjate pe așa numitul "Pom al Vieții" "(Életfa)", iar în spațiile de sus apar soarele, semiluna, stele (elemente ale stemei secuiesti) și blazone de familie. Anumite elemente ce compun aceste decorațiuni sunt vădit de origine asiatică
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
independent. Țara a rămas relativ stabilă în anii 1990, deși a devenit din ce în ce mai autocratică și autoritară în ultimii ani ai regimului lui Askar Akaev. În 2005, situația politică a devenit instabilă și țara a trecut printr-o revoluție rapidă (Revoluția Lalelelor), care a dus la demiterea președintelui Akaiev (24 martie 2005, iar locul acestuia este luat de Kurmanbek Bakiev, în 10 iulie 2005, în urma alegerilor prezidențiale. Însă în primăvara lui 2010, situația din Kârgâzstan se deteriorează, culminând cu demisia lui Bakiev
Kârgâzstan () [Corola-website/Science/298114_a_299443]
-
a aderat la Comunitatea Statelor Independente. Kirghiztan a obținut independența deplină în 25 decembrie 1991. A doua zi, pe 26 decembrie 1991, Uniunea Sovietică a încetat să mai existe. În 1992, Kirghiztan a aderat la ONU și la OSCE. „Revoluția Lalelelor”, de după alegerile parlamentare din martie 2005, l-a obligat pe președintele Akaev să demisioneze la 4 aprilie 2005. Liderii opoziției au format o coaliție și un nou guvern condus de președintele Kurmanbek Bakiev și de primul ministru Feliks Kulov. Stabilitatea
Kârgâzstan () [Corola-website/Science/298114_a_299443]
-
în acoladă. Ancadramentul său este decorat pe ambele părți. Pe exterior de la bază pornesc împletituri de opturi, cu inelele rotunde, care se împreunează în vârful acoladei. Pe interior, pornesc de la bază vrejuri sinuoase, punctate la intervale egale de boboci de lalea stilizați. Pronaosul (6.30x9.00 m) are o formă poligonală în partea de vest, cu o fereastră în axă. Între pronaos și naos se află un perete marcat printr-o arcadă susținută de două coloane profilate. Naosul este dreptunghiular și
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
vesiculosa"), dedițelul ("Pulsatilla patens"), precum și un mușchi din specia "Dicranum viride". Acestea vegetează alături de alte rarități floristice; printre care: "Cnidium dubium" - o specie de plantă perenă bienală din familia Apiaceae, drețe ("Callitriche palustris"), verdeața-iernii ("Chimaphila umbellata"), piperul apelor ("Elatine alsinastrum"), laleaua pestriță ("Fritillaria meleagris"), sânzâiene ("Galium uliginosum"), siminoc ("Helichrysum arenarium"), "Hottonia palustris" - o plantă acvatică din familia Primulaceae, iarba broaștelor ("Hydrocharis morsus-ranae"), nufăr alb ("Nymphaea alba"), mătreață ("Peplis portula"), sisinei (din speciile: "Pulsatilla montana" și "Pulsatilla patens ssp. patens"), piciorul cocoșului
Mestecănișul de la Reci () [Corola-website/Science/319549_a_320878]
-
1978. Simpozionul pe teme de floricultura și spații verzi a durat numai primele două zile, iar expoziția a fot deschisă pe parcursul celor 4 zile. Au fost prezentate 18 comunicări științifice din domeniul floriculturii, botanicii și spațiilor verzi. Logo-ul Simfoniei lalelelor a fost creat de designerul piteștean Dan Pavel. Creat în 2007 a făcut obiectul unei secțiuni a proiectului de masterat din cadrul Catedrei de design de la Universitatea Națională de Arte din București fiind prezentat Primăriei municipiului Pitești ca propunere pentru simbolul
Simfonia Lalelelor () [Corola-website/Science/319157_a_320486]
-
2007 a făcut obiectul unei secțiuni a proiectului de masterat din cadrul Catedrei de design de la Universitatea Națională de Arte din București fiind prezentat Primăriei municipiului Pitești ca propunere pentru simbolul orașului. Realizarea să constituie efortul unei documentari aprofundate care evaluează laleaua în contextul legăturii ei cu zona și gradul de recunoaștere a locuitorilor. Practic s-a realizat o statistică a tuturor valorilor care au relevanță în percepția opiniei publice piteștene și a legăturii acesteia cu emblemă actuala a municipiului înainte de a
Simfonia Lalelelor () [Corola-website/Science/319157_a_320486]
-
poartă simbolul lui Nicolae Dobrin și a echipei de fotbal F.C.Arges chiar dacă are un background de câteva decenii. Atestarea documentara a Piteștiului de la 20 mai 1388 nu s-a regăsit decât în opțiunile a 2% dintre subiecții chestionați, iar laleaua a devenit simbol pe emblemă heraldica a municipiului alături de frunză de stejar (Pădurea Trivale) și vulturul (Simbol împrumutat de la vechea sigla a orașului din perioada interbelică). O altă curiozitate este prezentă Caduceului (cei doi șerpi încolăciți de sub simbolul vulturului aflat
Simfonia Lalelelor () [Corola-website/Science/319157_a_320486]
-
intenția de a determina autoritățile centrale să nlocuiasca stemele localităților pentru că ele să reprezinte mai bine realitățile și istoricul locurilor pe care le reprezintă. În anul 2008 s-a aflat inscripționat pe tricourile a 5000 de tineri cu ocazia Simfoniei lalelelor pentru omologarea unui record în Guiness Book.
Simfonia Lalelelor () [Corola-website/Science/319157_a_320486]
-
o intervenție ulterioară. Interiorul, în prezent simplu, tencuit, probabil a fost inițial pictat. Se mai găsește o singură icoană, Învierea, a cărei pictură este deteriorată, dar care prezintă un chenar sculptat deosebit de bogat, constituit din funie răsucită, elemente florale imitând laleaua, rozete și un coronament cu volute și elemente vegetale numeroase. Este un ancadrament tipic pentru icoanele întâlnite la bisericile de pe valea Someșului sau a Șieului. Aflată aproape de colapsul total biserica ortodoxă de lemn din Păltineasa a fost prinsă de către Institutul
Biserica de lemn din Păltineasa () [Corola-website/Science/316669_a_317998]
-
în același decor de arcade, în centru cu Iisus Hristos pe jilț. În spațiul de jos, dincolo de intrări: glastre cu flori, Sf. Dumitru și Sf. Gheorghe. Ușile împărătești, cu reprezentarea Bunei Vestiri, au, în partea superioară, sculptată o floare de lalea și profilul unui șarpe. Bolta altarului reprezintă Sfânta Treime (datată 1782), iar pe fâșiile curbe Maria pe tron cu pruncul, arhanghelii Mihail și Gavril, heruvimii, medalioane cu prooroci, între ele cu decor floral, la registrul de naștere. Pictura pereților este
Biserica de lemn din Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/316778_a_318107]
-
a fost arborat un drapel străin deasupra Parlamentului canadian. Armata I Canadiană a fost cea care a asigurat eliberarea celei mai mari părți a teritoriului Olandei. . Poporul olandez recunoscător a trimis în 1945 în Canada 100.000 de bulbi de lalele, în onoarea soldaților canadieni care au participat la eliberarea țării. Lalele au fost plantate pe Dealul Parlamentului din capitala canadiană. Prințesa Juliana a fost încântată de atenția acordată de canadieni darului olandez și în 1946 a trimis în nume propriu
Istoria militară a Canadei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/316234_a_317563]
-
Canadiană a fost cea care a asigurat eliberarea celei mai mari părți a teritoriului Olandei. . Poporul olandez recunoscător a trimis în 1945 în Canada 100.000 de bulbi de lalele, în onoarea soldaților canadieni care au participat la eliberarea țării. Lalele au fost plantate pe Dealul Parlamentului din capitala canadiană. Prințesa Juliana a fost încântată de atenția acordată de canadieni darului olandez și în 1946 a trimis în nume propriu un dar format din 20.000 de bulbi de lalele, ca
Istoria militară a Canadei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/316234_a_317563]
-
țării. Lalele au fost plantate pe Dealul Parlamentului din capitala canadiană. Prințesa Juliana a fost încântată de atenția acordată de canadieni darului olandez și în 1946 a trimis în nume propriu un dar format din 20.000 de bulbi de lalele, ca expresie a recunoștinței sale pentru ospitalitatea de care a avut parte în Ottawa. Începând din acea perioadă, lalele au devenit un simbol al păcii, libertății și prieteniei între popoare. Capitala Canadei primește anual un dar din partea familiei regale olandeze
Istoria militară a Canadei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/316234_a_317563]
-
de canadieni darului olandez și în 1946 a trimis în nume propriu un dar format din 20.000 de bulbi de lalele, ca expresie a recunoștinței sale pentru ospitalitatea de care a avut parte în Ottawa. Începând din acea perioadă, lalele au devenit un simbol al păcii, libertății și prieteniei între popoare. Capitala Canadei primește anual un dar din partea familiei regale olandeze format din 10.000 de bulbi de lalele. Una dintre cele mai importante contribuții ale Canadei la efortul de
Istoria militară a Canadei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/316234_a_317563]
-
de care a avut parte în Ottawa. Începând din acea perioadă, lalele au devenit un simbol al păcii, libertății și prieteniei între popoare. Capitala Canadei primește anual un dar din partea familiei regale olandeze format din 10.000 de bulbi de lalele. Una dintre cele mai importante contribuții ale Canadei la efortul de război al aliaților a fost „Planul de pregătire aeriană al Commonwealthului”, cel mai mare program de pregătire al militarilor forțelor aeriene din istorie. Peste 167.000 de membri ai
Istoria militară a Canadei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/316234_a_317563]
-
relevante pentru dezvoltarea expertizei autentice în viitorii absolvenți. Olanda are o lungă tradiție în agricultură, comerțul cu produse alimentare și o activă implicare în gestiunea apei și a naturii. Simboluri ale acestei istorii au devenit simboluri olandeze: pantofi din lemn, lalele, diguri, poldere, brânză și mori de vânt. Astăzi, Olanda rămâne una dintre principalele națiuni ale lumii producătoare de alimente. O suprafață totală de 41526 kilometri pătrați nu poate fi prea impresionant, însă realizările sale în tehnici de cercetare și producție
CAH Dronten () [Corola-website/Science/322402_a_323731]
-
împrejmuitoare a acestuia. Lacul este înconjurat de suprafețe împădurite cu arboret predominant de molid ("Picea abies") și adăpostește o gamă diversă de floră protejată la nivel european prin "Directiva CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (bulbuc de munte, lalea pestriță, crețușcă, cupa-vacii, darie, poroinic, roua cerului) și faună cu specii aflate pe lista roșie a IUCN (jder, nevăstuică, pisică sălbatică, ivorașul-cu-burta-galbenă, tritonul cu creastă, salamandra carpatică, brotacul-verde-de-copac, broasca-roșie-de-munte, broasca-roșie-de-pădure). Reportaje
Tăul Zânelor () [Corola-website/Science/325374_a_326703]
-
tenuifolius"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), buruiana vântului ("Seseli rigidum"), gențiană (din specia "Gentiana clusii"), poroinic ("Orchis militaris"), angelică ("Angelica archangelica"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), gălbinele ("Lysimachia punctata"), mlăștiniță ("Epipactis palustris"), năpraznică ("Geranium robertianum"), rușuliță ("Hieradum aurantiacum"), fierea pământului ("Marchantia polymorpha"), lalea de munte ("Fritillaria montana"), colțișor ("Dentaria bulbifera"), talpa ursului ("Heracleum palmatum"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens"), măzăriche ("Anthyllis montana"), păștiță ("Anemone nemorosa"), oiță ("Anemone narcissiflora"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"). Fauna parcului este una diversificată și bine reprezentată de mai multe specii de
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
Consiliului European" (anexa I-a); astfel: ligularia ("Ligularia siberica"), ciucurași ("Adenophora liliifolia") și moșișoare ("Liparis loeselii"). Acestea vegetează alături de: stânjenel mic de munte "(Iris ruthenica"), firuță ("Poa pratensis"), iarba-viperei ("Scorzonera humilis"), ochii-broaștei ("Primula farinosa"), coada-iepurelui (rogoz din specia "Sesleria caerulea"), laleaua pestriță ("Fritillaria meleagris"), armeria ("Armeria maritima"), darie ("Pedicularis sceptrum-carolinum") iar în zona de mlaștină plante rare precum: jimla ("Armeria barcensis"), roua cerului ("Drosera angelica"), sau foaie-grasă ("Pinguicula vulgaris"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective turistice (monumente istorice
Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer () [Corola-website/Science/324069_a_325398]
-
Perioada Lalelei (21 iulie 1718 - 28 septembrie 1730) (în limbile turca otomană: لاله دورى, turca modernă Lâle Devri) este o perioadă din istoria Imperiului Otoman cuprinsă între momentul semnării Tratatului de la Passarowitz și revolta condusă de Patrona Halil. Această perioadă a fost
Perioada Lalelei în Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/324313_a_325642]
-
Tratatului de la Passarowitz și revolta condusă de Patrona Halil. Această perioadă a fost una lipsită de mari conflicte, în timpul căreia Imperiul Otoman a început să se orienteze treptat spre valorile europene. Numele acestei perioade a fost dată de moda folosirii lalelelor în societatea otomană. Cultivarea acestui simbol cultural a devenit o practică foarte apreciată în acea perioadă. Perioada Lalelei a fost ilustrarea conflictelor generate de noua cultură a consumului și principalul simbol al acesteia din urmă. În această perioadă, înalta societate
Perioada Lalelei în Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/324313_a_325642]
-
în timpul căreia Imperiul Otoman a început să se orienteze treptat spre valorile europene. Numele acestei perioade a fost dată de moda folosirii lalelelor în societatea otomană. Cultivarea acestui simbol cultural a devenit o practică foarte apreciată în acea perioadă. Perioada Lalelei a fost ilustrarea conflictelor generate de noua cultură a consumului și principalul simbol al acesteia din urmă. În această perioadă, înalta societate otomană a dezvoltat un apetit uriaș pentru lalele, care erau folosite practic în toate ocaziile. Laleaua ajunsese să
Perioada Lalelei în Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/324313_a_325642]