27,002 matches
-
exigenței constituționale referitoare la aprobarea procedurii de urgență, s-a încălcat în mod direct exigența art. 75 din Constituție referitoare la desfășurarea procedurii parlamentare potrivit regulilor și termenelor generale aplicabile în procesul de legiferare. ... 73. Totodată, Curtea constată că principiul legalității, prevăzut de dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, interpretat în coroborare cu celelalte principii subsumate statului de drept, reglementat de art. 1 alin. (3) din Constituție, impune ca atât exigențele de ordin procedural, cât și cele de ordin substanțial
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
s-a mai pronunțat, de exemplu, prin Decizia nr. 128 din 6 martie 2019, precitată, când a reținut că „în ansamblul normelor constituționale, dispozițiile care cuprind reguli cu caracter procedural incidente în materia legiferării se corelează și sunt subsumate principiului legalității, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție, la rândul său acest principiu stând la temelia statului de drept, consacrat expres prin dispozițiile art. 1 alin. (3) din Constituție. De altfel, și Comisia de la Veneția, în raportul intitulat Rule
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
din Constituție. De altfel, și Comisia de la Veneția, în raportul intitulat Rule of law checklist, adoptat la cea de-a 106-a sesiune plenară (Veneția, 11-12 martie 2016), reține că procedura de adoptare a legilor reprezintă un criteriu în aprecierea legalității, care constituie prima dintre valorile de referință ale statului de drept (pct. IIA5). Sub acest aspect sunt relevante, între altele, potrivit aceluiași document, existența unor reguli constituționale clare în privința procedurii legislative, dezbaterile publice ale proiectelor de legi, justificarea lor
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
nu mai nesocotească valorile sociale ocrotite de lege. ... 17. Curtea subliniază faptul că norma juridică apără anumite valori sociale, precum și relațiile sociale generate de acestea, iar, în cazul încălcării lor, societatea, reprezentată de stat, este interesată să asigure restabilirea legalității. În dreptul contravențional, interesul statului de a aplica sancțiuni în vederea restabilirii ordinii de drept coincide cu interesul persoanei, ca membru al societății, de a fi păstrată ordinea de drept. În conținutul raportului juridic de drept contravențional intră în principal
DECIZIA nr. 141 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256767]
-
legislativ arată că prin această modificare, constând în introducerea nejustificată a unui criteriu temporal nou, se creează o stare de insecuritate juridică în rândul destinatarilor Legii nr. 42/1990 și, respectiv, celor ai Legii nr. 341/2004, de natură a contraveni principiului legalității și principiului securității juridice, deoarece, după 25 de ani de la producerea unor evenimente, statul impune destinatarilor unor norme juridice, care beneficiau de gratitudine din partea acestuia, dovada îndeplinirii unei condiții suplimentare pentru a putea beneficia în continuare de aceeași
DECIZIA nr. 220 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256773]
-
implică limitarea marjei de apreciere a legiuitorului în impunerea unor condiții pentru acordarea certificatelor în temeiul Legii nr. 341/2004, prin raportare la importanța contribuției fiecărui participant la Revoluția din Decembrie 1989. “ Instanța susține că dispozițiile legale criticate nu încalcă principiul legalității și certitudinii, având în vedere conținutul concret al acestora, și nici principiul egalității de tratament, în condițiile în care, deși participanții au desfășurat activități la Revoluție, totuși importanța și efectul acestor acțiuni urmează a fi verificate în contextul analizării fiecărei
DECIZIA nr. 220 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256773]
-
Timișoara, Comitetul Central și comitetele județene sau municipale ale partidului, Televiziunea Română și Radiodifuziunea Română și altele asemenea;“. ... ... ... 16. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, aceste dispoziții de lege contravin normelor constituționale ale art. 1 alin. (3) care consacră principiul legalității și al securității juridice, alin. (4) referitor la principiul separației puterilor în stat și alin. (5) în componenta privind calitatea legilor, ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, precum și celor ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la
DECIZIA nr. 220 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256773]
-
Biosferei „Delta Dunării“, republicată, cu modificările și completările ulterioare, vă solicit plata decontului aferent perioadei ..................., pentru un număr de ............. CLC/POD, în sumă totală de ................ lei. Plata se efectuează în contul ............................................, deschis la unitatea bancară ........... Certificăm în privința realității, regularității și legalității. Bun de plată pentru suma de ................ lei Numele și prenumele administratorului/reprezentantului legal (în clar) .................. Semnătura .............................. Data ........................................ ^1 Se va trece numărul autorizării în baza căreia societatea este abilitată să furnizeze serviciul corespunzător: energie termică/energie electrică/gaze naturale. ^2 Se va trece
ORDIN nr. 1.009/935/572/321/1.335/2022 () [Corola-llms4eu/Law/256406]
-
și localități a cuantumului reducerii totale de tarif aplicate pentru luna .................. pentru ..................................^2 Furnizorul (CUI/CIF) Județul Localitatea Nr. CLC/POD clienți casnici pentru care se aplică compensarea^3 Valoarea totală a reducerii de tarif (lei) TOTAL Certificăm în privința realității, regularității și legalității. Bun de plată pentru suma de ........... lei Numele și prenumele administratorului/reprezentantului legal (în clar) .......... Semnătura .................. Data ............... ^1 Se va trece numărul autorizării în baza căreia societatea este abilitată să furnizeze serviciul corespunzător: energie termică/energie electrică/gaze naturale. ^2 În situația în
ORDIN nr. 1.009/935/572/321/1.335/2022 () [Corola-llms4eu/Law/256406]
-
14. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 11 referitor la dreptul internațional și dreptul intern, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 23 alin. (12) referitor la legalitatea pedepsei și art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană, precum și celor ale art. 7 - Nicio pedeapsă fără lege din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autorul acesteia critică
DECIZIA nr. 656 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256428]
-
drept de opțiune între penalitățile de întârziere stabilite de O.U.G. nr. 54/2016 și dobânda legală penalizatoare reglementată de dreptul comun, în raportul dintre cele două categorii de norme urmând a se aplica regula specialia generalibus derogant“. ... 52. Având a cenzura legalitatea acestei soluții, prin prisma motivelor de apel (în care s-a arătat că dreptul comun nu este înlăturat de la aplicare și că dobânzile penalizatoare se solicită, în mod specific materiei răspunderii civile delictuale, de la data săvârșirii faptei ilicite
DECIZIA nr. 25 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255992]
-
459 din 16 septembrie 2014, paragrafele 38 și 42-44, Curtea a statuat că „marja de apreciere a Președintelui României, a Senatului și a Camerei Deputaților în exercitarea atribuției de a numi judecătorii constituționali nu este limitată la verificarea aspectelor de legalitate pe care le presupune îndeplinirea condițiilor obiective, cuantificabile (legea stabilind în ceea ce privește rangul studiilor și al vechimii juridice nivelul minimal al condițiilor pe care persoana numită trebuie să le respecte), ci vizează și aspecte de oportunitate, autoritățile competente
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
decizii, opțiunea fiecărui for decident este asumată în plan instituțional și politic, răspunderea pentru alegerea realizată fiind circumscrisă acestui cadru. O interpretare contrară ar însemna că, analizând condiția subiectivă a «înaltei competențe profesionale», instanțele judecătorești, învestite cu exercitarea controlului de legalitate a decretului Președintelui, sau Curtea Constituțională, învestită cu controlul de constituționalitate al hotărârilor Parlamentului, s-ar substitui prerogativelor constituționale ale Președintelui României, Senatului sau Camerei Deputaților, după caz, în ceea ce privește numirea unor persoane în funcțiile de demnitate publică
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
fraza a doua din Codul de procedură penală încalcă principiul constituțional al egalității în fața legii, fără privilegii și fără discriminări. În acest sens, arată că, potrivit prevederilor art. 318 alin. (15) din Codul de procedură penală, judecătorul care verifică legalitatea și temeinicia soluției de renunțare la urmărirea penală are la dispoziție două variante de respingere a cererii de confirmare și de desființare a soluției de renunțare la urmărirea penală: una prin care trimite cauza la procuror pentru începerea sau completarea
DECIZIA nr. 20 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256488]
-
și vizează dezbaterile propriu-zise ale procesului (Hotărârea din 26 septembrie 1995, pronunțată în Cauza Diennet împotriva Franței, paragraful 33). Totodată, instanța europeană a reținut că procedurile ce pot fi derulate în apel, precum și procedurile ce implică doar aspecte de legalitate sunt în concordanță cu cerințele art. 6 din Convenție, deși apelantului nu i s-a dat posibilitatea de a fi ascultat personal de către instanța de apel (Hotărârea din 29 octombrie 1991, pronunțată în Cauza Jan Ake Andersson împotriva Suediei
DECIZIA nr. 93 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256420]
-
procedura de fond a camerei preliminare, prin aceasta fiind respectate drepturile și interesele legitime ale persoanelor implicate în această procedură, lipsa de diligență a acestora, atitudinea lor pasivă concretizată în neinvocarea vreunei excepții ori formularea vreunei cereri cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală neputând fi convertită într-un fine de neconstituționalitate a normei procesual penale criticate. ... 20. Tot astfel, prin Decizia nr. 803 din 5 decembrie 2017, precitată
DECIZIA nr. 93 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256420]
-
a camerei preliminare, prin aceasta fiind respectate drepturile și interesele legitime ale persoanelor implicate în această procedură, lipsa de diligență a acestora, atitudinea lor pasivă concretizată în neinvocarea vreunei excepții ori formularea vreunei cereri cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală neputând fi convertită într-un fine de neconstituționalitate a normei procesual penale criticate. ... 20. Tot astfel, prin Decizia nr. 803 din 5 decembrie 2017, precitată, paragrafele 18 și
DECIZIA nr. 93 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256420]
-
cu următorul cuprins: rr) declarație de conformitate - document prin care se certifică de către coordonatorii de reforme și/sau investiții, responsabilii de implementare a investițiilor specifice locale, agențiile/structurile de implementare, după caz, în urma verificărilor efectuate potrivit atribuțiilor ce le revin, legalitatea, realitatea și conformitatea cheltuielilor raportate/incluse în solicitările de fonduri. ... ... 7. La articolul 3, după litera o) se introduce o nouă literă, litera p), cu următorul cuprins: p) Comisia Națională de Strategie și Prognoză în calitate de instituție responsabilă cu realizarea
LEGE nr. 178 din 9 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256404]
-
atribuții prevăzute de lege (Decizia nr. 302 din 4 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 17 iulie 2017, paragraful 43). ... 20. Reglementarea competenței organelor judiciare reprezintă un element esențial ce decurge din principiul legalității, principiu ce se constituie într-o componentă a statului de drept. Aceasta deoarece o regulă esențială a statului de drept este aceea că atribuțiile/competențele autorităților sunt definite prin lege. Principiul legalității presupune, în principal, că organele judiciare acționează în baza
DECIZIA nr. 95 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256459]
-
judiciare reprezintă un element esențial ce decurge din principiul legalității, principiu ce se constituie într-o componentă a statului de drept. Aceasta deoarece o regulă esențială a statului de drept este aceea că atribuțiile/competențele autorităților sunt definite prin lege. Principiul legalității presupune, în principal, că organele judiciare acționează în baza competenței pe care legiuitorul le-a conferit-o, iar, subsecvent, presupune că acestea trebuie să respecte atât dispozițiile de drept substanțial, cât și pe cele de drept procedural incidente, inclusiv normele
DECIZIA nr. 95 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256459]
-
îndată, prin ordonanță, declinarea de competență, fie trimite de îndată cauza procurorului care exercită supravegherea, în vederea sesizării organului competent (paragraful 55 din Decizia nr. 302 din 4 mai 2017). Pe de altă parte, în ceea ce privește legiuitorul, principiul legalității - componentă a statului de drept - îl obligă pe acesta să reglementeze în mod clar competența organelor judiciare. În acest sens, Curtea a statuat că legea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere
DECIZIA nr. 95 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256459]
-
au fost citate anterior, Curtea - reținând că, prin eliminarea din categoria nulităților absolute a nerespectării dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, legiuitorul nu și-a îndeplinit obligația ce decurge din respectarea principiului legalității, aspect ce contravine art. 1 alin. (3) și (5) și art. 21 alin. (3) din Constituție - a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în dispozițiile art. 281 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură
DECIZIA nr. 95 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256459]
-
1) lit. b) din Codul de procedură penală, astfel cum au fost interpretate prin Decizia Curții Constituționale nr. 302 din 4 mai 2017, și dispozițiile art. 282 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale, în măsura în care legalitatea actelor de urmărire penală și legalitatea administrării probatoriului se raportează nu doar la legea procesual penală în vigoare la momentul efectuării acestora, ci și la condiții de valabilitate stabilite ulterior prin lege sau printr-o decizie a Curții Constituționale. Arată
DECIZIA nr. 100 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256125]
-
procedură penală, astfel cum au fost interpretate prin Decizia Curții Constituționale nr. 302 din 4 mai 2017, și dispozițiile art. 282 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale, în măsura în care legalitatea actelor de urmărire penală și legalitatea administrării probatoriului se raportează nu doar la legea procesual penală în vigoare la momentul efectuării acestora, ci și la condiții de valabilitate stabilite ulterior prin lege sau printr-o decizie a Curții Constituționale. Arată că, în cauza penală în care
DECIZIA nr. 100 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256125]
-
281 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, astfel cum au fost interpretate prin Decizia Curții Constituționale nr. 302 din 4 mai 2017, și ale art. 282 alin. (1) din Codul de procedură penală, în măsura în care legalitatea actelor de urmărire penală și legalitatea administrării probatoriului se raportează nu doar la legea procesual penală în vigoare la momentul efectuării acestora, ci și la condiții de valabilitate stabilite ulterior prin lege sau printr-o decizie a Curții Constituționale. Având
DECIZIA nr. 100 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256125]