1,983 matches
-
2001 din partea formațiunii anticomuniste "Akcja Wyborcza Solidarność", continuatoarea politică a Solidarității. Între 14 iulie 2009 - 17 ianuarie 2012 a deținut funcția de președinte al Parlamentului European (PE). În iunie 2004 a fost ales membru al Parlamentului European din partea Poloniei pentru legislatura 2004-2009, cu un număr record de voturi. La alegerile din 2009 pentru Parlamentul European a obținut un nou mandat. La data de 14 iulie 2009 a fost ales în funcția de președinte al Parlamentului European cu 555 de voturi "pentru
Jerzy Buzek () [Corola-website/Science/309145_a_310474]
-
2009 a fost ales în funcția de președinte al Parlamentului European cu 555 de voturi "pentru" din cele 713 exprimate, fiind susținut de creștin-democrați, de social-democrați și de liberali. Creștin-democrații și social-democrații au convenit ca în a doua jumătate a legislaturii să-l aleagă în funcția de președinte al PE pe eurodeputatul german social-democrat Martin Schulz, înțelegere dusă la îndeplinire în data de 17 ianuarie 2012. a fost primul european din fostele țări comuniste care a deținut președinția Parlamentului European. Este
Jerzy Buzek () [Corola-website/Science/309145_a_310474]
-
cel mai mare Grup Parlamentar - Grupul PPE - cu 271 parlamentari europeni prezidat de europarlamentarul francez Joseph Daul. La fiecare alegeri europene, candidații aleși pe listele partidelor membre PPE sunt obligați să se alăture Grupului PPE din Parlamentul European. În actuala legislatura, PPE este singurul partid european care are un grup parlamentar care corespunde pe deplin. După ce a prezidat Parlamentul European prin polonezul Jerzy Buzek în prima parte a legislaturii 2009-2014, în a doua parte, Grupul PPE, deține șapte din cele patrusprezece
Partidul Popular European () [Corola-website/Science/309144_a_310473]
-
sunt obligați să se alăture Grupului PPE din Parlamentul European. În actuala legislatura, PPE este singurul partid european care are un grup parlamentar care corespunde pe deplin. După ce a prezidat Parlamentul European prin polonezul Jerzy Buzek în prima parte a legislaturii 2009-2014, în a doua parte, Grupul PPE, deține șapte din cele patrusprezece vicepreședinții ai Camerei Europene. Prin intermediul partidelor asociate și observatoare, PPE deține cinci șefi de stat și de guvern în Europa în țări non-UE, inclusiv actualul conducător al președinției
Partidul Popular European () [Corola-website/Science/309144_a_310473]
-
Andrei Steriu () este un politician român, deputat în Parlamentul României, ales inițial în 2008 pe listele PSD și trecut în 2009 la Uniunea Națională pentru Progresul României (UNPR), partid din partea căruia a fost ales din nou în 2012. Anterior, în legislatura 2004-2008, fusese senator de Olt pe listele PSD. În 2012, a fost ales deputat în circumscripția electorală nr.12 CĂLĂRAȘI, colegiul uninominal nr.2 și îndeplinește funcția de Chestor al Camerei Deputaților, din septembrie 2016. Deputatul este în prezent președinte
Valeriu-Andrei Steriu () [Corola-website/Science/310517_a_311846]
-
români vor fi repatriați, tot prin Vladivostok, în 1920. Voicu Nițescu a fost francmason, unul dintre venerabilii Lojei „Dreptatea”, care s-a înființat, în 1923 la Brașov, sub obediența Marii Loji Naționale din România. A fost deputat în mai multe legislaturi, ministru de stat (1928-1939), secretar de stat la Ministerul Justiției (1930), ministrul Lucrărilor Publice și Comunicațiilor (1930), ministrul Agriculturii și Domeniilor (1933) și ministrul Muncii în (1938). În 1933, în calitatea sa de ministru al Agriculturii și Domeniilor, Voicu Nițescu
Voicu Nițescu () [Corola-website/Science/308849_a_310178]
-
un om politic, matematician și inginer român, care a îndeplinit funcția de ministru al Industriei și Comerțului în Guvernul Ion I.C. Brătianu (6) (30 octombrie 1923 - 29 martie 1926). A fost membru în conducerea P.N.L., deputat și senator, în câteva legislaturi, director general al CFR, Secretar general la Ministerul Comerțului și Industriei, apoi ministru (1923-1926). Pe baza prevederilor Constituției țării, din 1923, în 1924, a fost adoptată Legea minelor, cunoscută sub denumirea de „Legea ”. Politica minieră, concretizată în această lege, a
Tancred Constantinescu () [Corola-website/Science/308850_a_310179]
-
Asociației de Prietenie "„L'Espoir Bertea-Louvigny”" , pentru că, printre altele, a contribuit la înfrățirea localității franceze Louvigny cu comuna românească Bertea. În 1991, invitat de Ministerul Culturii din Luxemburg, conferențiază în câteva licee din această țară. Va fi consilier comunal o legislatură. Ultimii ani ai vieții scriitorului vor fi întunecați de o boală nemiloasă și va deceda la Bertea, la 17 ianuarie 2001, exact în luna, ziua și ora când s-a sfârșit din viață bunul său prieten Sorin Titel, coincidență care
Nicolae Mihai () [Corola-website/Science/308962_a_310291]
-
francezi, care l-au citat în lucrările lor. A practicat multă vreme și avocatura, obținând succese frumoase, datorită perfectei cunoașteri a finețurilor legislației civile, precum și talentului său oratoric. A intrat în politică în cadrul Partidului Național Țărănist. A fost deputat în legislatura 1928 și senator în legislatura 1931. „Contactul cu Maître Coro este pentru mine unul reconfortant: îmi dă prilejul să prețuiesc tot mai mult un spirit ales și un caracter franc. În copilărie a sburdat sub soarele generos și la umbra
Nicolae Corodeanu () [Corola-website/Science/309774_a_311103]
-
în lucrările lor. A practicat multă vreme și avocatura, obținând succese frumoase, datorită perfectei cunoașteri a finețurilor legislației civile, precum și talentului său oratoric. A intrat în politică în cadrul Partidului Național Țărănist. A fost deputat în legislatura 1928 și senator în legislatura 1931. „Contactul cu Maître Coro este pentru mine unul reconfortant: îmi dă prilejul să prețuiesc tot mai mult un spirit ales și un caracter franc. În copilărie a sburdat sub soarele generos și la umbra butucilor de la Nicorești. Seva bogată
Nicolae Corodeanu () [Corola-website/Science/309774_a_311103]
-
Amit s-a alăturat Partidului Shinui de factură liberală laică. Doi ani mai târziu, a părăsit Partidul Shinui și a devenit membru al Partidului Laburist. Mandatul de parlamentar al lui Amit a încetat la 30 iunie 1981, odată cu finalizarea activității legislaturii a 9-a a Knesset-ului.
Meir Amit () [Corola-website/Science/309874_a_311203]
-
supleant al CC al PCUS, aflându-se în această înaltă demnitate până în anul 1990. De asemenea, a fost membru al Biroului Politic al Partidului Comunist din RSSM. A îndeplinit și funcția de deputat în Sovietul Suprem al URSS în cinci legislaturi (1962-1966, 1970-1989). În iulie 1976 este transferat ca prim-vicepreședinte al Comitetului de Stat al Planificării din URSS, cu sediul la Moscova. În martie 1988, devine vicepreședinte al Comitetului de Stat al Planificării din URSS și director al Secției de
Petru Pascari () [Corola-website/Science/309960_a_311289]
-
acasă, la Trappe. S-a stabilit în New Hanover, practicând apoi că pastor în Oley și New Goshenhoppen până în august august 1779. Muhlenberg a fost unul din membrii Continental Congress în anii 1779 și1780, respectiv a servit că reprezentativ al legislaturii statului său natal, Pennsylvania, în Pennsylvania State House of Representatives între 1780 - 1783 fiind ales Purtător de cuvânt (în original, "Speaker") la 3 noiembrie 1780. a fost delegat și președinte al Convenției constituționale din partea Pennsylvaniei la "Convenția Constituțională a Statelor Unite ale Americii
Frederick Muhlenberg () [Corola-website/Science/309958_a_311287]
-
ocuparea Odessei de către armatele româno-germane, Diordiță este numit director-adjunct al Băncii de economii din Orenburg. Revine în martie 1942 ca vicecomisar al poporului pentru finanțe al RSS Moldovenești. Este ales ca deputat al poporului în Sovietul Suprem al RSSM în legislaturile 1-2, 4-7, și ca membru al CC al PCM la Congresele II-VII, IX-XII ale PCM. În iulie 1946 este numit în funcția de ministru al finanțelor din RSS Moldovenească, apoi în februarie 1955 devine locțiitor al președintelui Sovietului de Miniștri
Alexandru Diordiță () [Corola-website/Science/309964_a_311293]
-
este numit în funcția de președinte al Sovietului Comisarilor Poporului al RSSA Moldovenești, pe care o va îndeplini în două rânduri (mai 1926 - 1928 și 7 aprilie 1932 - 1937). A fost deputat în Sovietul Suprem al URSS timp de cinci legislaturi. În perioada 1928-1932 a desfășurat o activitate econmică în orașul ucrainean Harkov. A fost delegat la cel de-al XVII-lea Congres al PCUS, precum și la cel de-al V-lea Congres al Cominternului. Cu prilejul celui de-al VIII
Grigore Borisov () [Corola-website/Science/309968_a_311297]
-
și membru al Biroului Politic al Partidului Comunist din RSS Moldovenească, având în subordonare Ministerele Industriei, Agriculturii și Muncii din RSS Moldovenească. De asemenea, a fost ales ca deputat al poporului în Sovietul Suprem al URSS și al RSSM în legislaturile 1, 2 și 3. A fost decorat cu Ordinul Lenin și cu Ordinul Drapelul Roșu de Muncă. La data de 28 martie 1951 a fost eliberat din toate funcțiile politice deținute și, în perioada 1951-1958, a lucrat la Ministerul Industriei
Fiodor Brovko () [Corola-website/Science/309966_a_311295]
-
Central al Partidului Comunist din RSS Moldovenească și membru al Biroului CC (iunie 1970 - septembrie 1976). La Congresele XI-XIII ale PCM a fost ales membru al CC, fiind de asemenea și deputat al poporului în Sovietul Suprem al RSSM în legislaturile 7 și 8. În perioada 1 septembrie 1976 - 31 decembrie 1980 a îndeplinit funcția de președinte al Sovietului de Miniștri din RSS Moldovenească și simultan și pe cea de ministru al afacerilor externe. În paralel, a fost ales și ca
Semion Grossu () [Corola-website/Science/309961_a_311290]
-
la data de 16 noiembrie 1989, fiind numit ca atașat pe probleme de agricultură la Ambasada URSS în Mexic. Din acest post a fost pensionat în septembrie 1991. A fost ales ca deputat în Sovietul Suprem al URSS în patru legislaturi (1966-1970, 1977-1989) și apoi ca deputat al poporului din URSS (1989-1991). A fost decorat cu două Ordine Lenin, cu două Ordine Drapelul Roșu al Muncii și cu Ordinul Revoluția din Octombrie. Începând din anul 1991, Semion Grossu este patron al
Semion Grossu () [Corola-website/Science/309961_a_311290]
-
Comisia Senatorială de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989 este numele purtat de două comisii înființate de Senatul României cu scopul aflării adevărului despre revoluția română din 1989. Prima comisie a activat în legislatura 1990-1992, sub conducerea senatorului FSN Sergiu Nicolaescu, iar a doua comisie în legislatura 1992-1996, avînd la conducere pentru un scurt timp pe senatorul PNȚCD Constantin Ticu Dumitrescu, iar după demisia acestuia, pe senatorul Valentin Gabrielescu. Imediat după revoluția din 1989
Comisia Senatorială de cercetare a evenimentelor din 1989 () [Corola-website/Science/309991_a_311320]
-
din decembrie 1989 este numele purtat de două comisii înființate de Senatul României cu scopul aflării adevărului despre revoluția română din 1989. Prima comisie a activat în legislatura 1990-1992, sub conducerea senatorului FSN Sergiu Nicolaescu, iar a doua comisie în legislatura 1992-1996, avînd la conducere pentru un scurt timp pe senatorul PNȚCD Constantin Ticu Dumitrescu, iar după demisia acestuia, pe senatorul Valentin Gabrielescu. Imediat după revoluția din 1989 au apărut zvonuri că puterea nou instalată are anumite lucruri de ascuns referitor
Comisia Senatorială de cercetare a evenimentelor din 1989 () [Corola-website/Science/309991_a_311320]
-
revoluție, iar unul din deputații partidului de guvernămînt, Claudiu Iordache, a ajuns să fie fugărit pe stradă de mulțime. În acest context senatorul FSN Sergiu Nicolaescu a propus înființarea unei comisii senatoriale care să cerceteze evenimentele din perioada revoluției. În legislatura 1990-1992 comisia l-a avut ca președinte pe senatorul și regizorul Sergiu Nicolaescu. În legislatura 1992-1996 componența comisiei a fost: Președinte: Constantin Ticu Dumitrescu, demisionat după scurt timp și înlocuit cu Valentin Gabrielescu; membri: Sergiu Nicolaescu (FDSN), Zoltan Hoszu (UDMR
Comisia Senatorială de cercetare a evenimentelor din 1989 () [Corola-website/Science/309991_a_311320]
-
pe stradă de mulțime. În acest context senatorul FSN Sergiu Nicolaescu a propus înființarea unei comisii senatoriale care să cerceteze evenimentele din perioada revoluției. În legislatura 1990-1992 comisia l-a avut ca președinte pe senatorul și regizorul Sergiu Nicolaescu. În legislatura 1992-1996 componența comisiei a fost: Președinte: Constantin Ticu Dumitrescu, demisionat după scurt timp și înlocuit cu Valentin Gabrielescu; membri: Sergiu Nicolaescu (FDSN), Zoltan Hoszu (UDMR), Ionel Aichimoaie (PD), Șerban Săndulescu (PNȚCD), Mircea Vâlcu (PUNR), Gheorghe Răboacă (PSM), Sabin Ivan (PNL
Comisia Senatorială de cercetare a evenimentelor din 1989 () [Corola-website/Science/309991_a_311320]
-
mai multe ziare, la care s-a adăugat problema considerării generalului Vasile Milea drept erou și pretinsa existență a 16 militari uciși la București în noaptea de 21/22 decembrie, Sergiu Nicolaescu a dat un răspuns, în care explica: În legislatura 1992-1996 s-a format o nouă comisie, care să continuea munca celei vechi, care nu apucase să emită un raport oficial. Președinte al acesteia a fost numit senatorul PNȚCD Constantin Ticu Dumitrescu, înlocuit după demisia acestuia cu alt senator PNȚCD
Comisia Senatorială de cercetare a evenimentelor din 1989 () [Corola-website/Science/309991_a_311320]
-
și doctrine economice a Academiei de Studii Economice a Republicii Moldova (ASEM). 1966-1970 Membru Supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist al R.Moldova. 1976-1990 Membru Plenipotențiar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Moldova. 1976-1980 Deputat al Sovietului Suprem de legislatura a IX al R.Moldova din partea circumscripției electorale Hancăuți, r-nul Edineț; 1980-1985 Deputat al Sovietului Suprem de legislaturta a X-a a R.Moldova din partea circumscripției electorale Trifeștu, r-nul Rezina; 1985-1990 Deputat al Sovietului Suprem de legislatura a XI-a
Ion Ustian () [Corola-website/Science/309962_a_311291]
-
Sovietului Suprem de legislatura a IX al R.Moldova din partea circumscripției electorale Hancăuți, r-nul Edineț; 1980-1985 Deputat al Sovietului Suprem de legislaturta a X-a a R.Moldova din partea circumscripției electorale Trifeștu, r-nul Rezina; 1985-1990 Deputat al Sovietului Suprem de legislatura a XI-a a R.Moldova din partea circumscripției electorale Soroca, r-nul Soroca; 1981-1984 Deputat al Sovietului Suprem al URSS de legislatura a X din partea circumscripției electorale Anenii-Noi, r-nul Anenii-Noi; 1984-1989 Deputat al Sovietului Suprem al URSS de legislatura a XI
Ion Ustian () [Corola-website/Science/309962_a_311291]