2,103 matches
-
de aplicare. Instanța supremă, invocând vicii de tehnică legislativă - nerespectarea prevederilor Legii nr. 24/2000 - sau vicii de neconstituționalitate - încălcarea normelor privind delegarea legislativă -, a repus în vigoare norme care își încetaseră aplicarea, fiind abrogate prin acte normative ale autorității legiuitoare. Însă, o atare operație juridică nu poate fi realizată decât de autoritatea legiuitoare (Parlament sau Guvern, după caz), unica abilitată să dispună cu privire la soluțiile ce se impun în această materie. Curtea Constituțională a constatat și cu alte ocazii neconstituționalitatea unor
DECIZIE nr. 838 din 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]
-
24/2000 - sau vicii de neconstituționalitate - încălcarea normelor privind delegarea legislativă -, a repus în vigoare norme care își încetaseră aplicarea, fiind abrogate prin acte normative ale autorității legiuitoare. Însă, o atare operație juridică nu poate fi realizată decât de autoritatea legiuitoare (Parlament sau Guvern, după caz), unica abilitată să dispună cu privire la soluțiile ce se impun în această materie. Curtea Constituțională a constatat și cu alte ocazii neconstituționalitatea unor prevederi legale susceptibile de a genera depășirea competențelor instanțelor judecătorești în detrimentul autorității legiuitoare
DECIZIE nr. 838 din 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]
-
legiuitoare (Parlament sau Guvern, după caz), unica abilitată să dispună cu privire la soluțiile ce se impun în această materie. Curtea Constituțională a constatat și cu alte ocazii neconstituționalitatea unor prevederi legale susceptibile de a genera depășirea competențelor instanțelor judecătorești în detrimentul autorității legiuitoare. Este cazul Deciziei nr. 818 din 3 iulie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 16 iulie 2008, prin care au fost declarate neconstituționale, printre altele, dispozițiile art. 27 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr.
DECIZIE nr. 838 din 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]
-
sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative, este evident neconstituțional, întrucât încalcă principiul separației puterilor, consacrat în art. 1 alin. (4) din Constituție, precum și prevederile art. 61 alin. (1), în conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării. În virtutea textelor constituționale menționate, Parlamentul și, prin delegare legislativă, în condițiile art. 115 din Constituție, Guvernul au competența de a institui, modifica și abroga norme juridice de aplicare generală. Instanțele judecătorești nu au o asemenea competență, misiunea lor
DECIZIE nr. 838 din 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]
-
subrogarea în atribuțiile altei autorități publice. Prin urmare, Înalta Curte de Casație și Justiție nu poate să instituie, să modifice sau să abroge norme juridice cu putere de lege ori să efectueze controlul de constituționalitate a acestora. Referitor la autoritatea legiuitoare, Parlament sau Guvern, după caz, în acord cu jurisprudența constantă a Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, aceasta are obligația de a edicta norme care să respecte anumite trăsături: claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate. Curtea observă că
DECIZIE nr. 838 din 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]
-
alin. (3) și art. 82 alin. (1) și (2) din Legea nr. 51/1995 încalcă separația și echilibrul puterilor în stat, neretroactivitatea legii, egalitatea în drepturi a cetățenilor, accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, întrucât puterea legiuitoare desființează hotărârile judecătorești de încuviințare a activităților de consultanță, reprezentare sau asistență juridică contrare prevederilor Legii nr. 51/1995 , precum și actele de constituire și de înregistrare ale barourilor care funcționează în afara Uniunii Naționale a Barourilor din România, acționând astfel în favoarea
DECIZIE nr. 736 din 12 mai 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 281 din Codul penal, ale art. 278^1 alin. 8 lit. b) din Codul de procedură penală, precum şi ale art. 1 alin. (3) şi art. 82 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213061_a_214390]
-
seamă la înaintare și la pensiune. El are drept să opteze între salariul său de primar și acela al funcțiunii ce avea. Primarul nu poate fi ministrul unui cult. Primarii sau președinții comisiilor interimare din municipii sunt eligibili în Corpurile legiuitoare. Articolul 32 Rezultatul votului asupra alegerilor prevăzute în articolele 30 și 31 pentru reședințele de județe se aduce la cunoștința ministrului de interne, și acela privitor la celelalte comune la cunoștința prefectului. Articolul 33 Ministrul de interne și prefectul, fiecare
LEGE nr. 95 din 13 iunie 1925 pentru Unificarea Administrativă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212555_a_213884]
-
deliberat în chestiuni cari ar putea primejdui ordinea și siguranța Statului. Consilieri găsiți astfel vinovați, pot fi pedepsiți cu închisoare dela o lună până la doi ani, declarați excluși din consiliu și neeligibili în consiliile comunale și județene și în Corpurile legiuitoare timp de 4 ani, socotit din ziua condamnării. În contra sentinței tribunalului cei interesați au dreptul de apel în termenele și la instanțele prevăzute de procedura penală. Actele făcute sau hotărârile luate într'o asemenea adunare sunt nule și neexistente. Articolul
LEGE nr. 95 din 13 iunie 1925 pentru Unificarea Administrativă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212555_a_213884]
-
arătați în art. 156, alin. II și III. Articolul 160 Alegătorilor și aleșilor dela comună și județ le sunt aplicabile cazurile de incapacitate, nedemnitate și incompatibilitate prevăzute atât în legea de față, cât și în legea electorală pentru alegerile Corpurilor legiuitoare. Articolul 161 Nu pot fi aleși consilieri: militarii activi, debitanții de băuturi spirtoase în comunele rurale, monahii, arendașii proprietăților comunei sau județului, antreprenorii direcți sau prin persoane interpuse ai diferitelor lucrări sau furnituri ale comunei sau județului, funcționarii retribuiți de
LEGE nr. 95 din 13 iunie 1925 pentru Unificarea Administrativă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212555_a_213884]
-
Ministrul se pronunță definitiv în termenul și cu formele mai sus arătate. Articolul 201 Toate actele de orice natură privitoare la înscrieri în listele electorale, alegeri sau contestațiuni, sunt scutite de timbre. Articolul 202 Penalitățile din legea electorală pentru Corpurile legiuitoare și dispozițiunile luate prin acea lege pentru a asigura secretul votului, a preveni și pedepsi fraudele electorale sunt aplicabile și la alegerile administrative. Capitolul II Validitatea deliberărilor consiliilor comunale și județene și ale delegațiunilor permanente Articolul 203 Deliberările consiliilor comunale
LEGE nr. 95 din 13 iunie 1925 pentru Unificarea Administrativă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212555_a_213884]
-
din îmbunătățirea executată. Odată încuviințate de majoritatea celor interesați, cotizațiunile devin obligatorii pentru toți, și se înscriu în rolurile de percepție. Articolul 248 Impozitele directe și indirecte nu se pot percepe decât în cadrul legilor generale de impunere votate de Corpurile legiuitoare. Sub nici un motiv nu se pot adăuga materiilor și veniturilor impozabile impuse de Stat alte impozite, cote sau zecimi adiționale decât în cadrul acestor legi. Se pot însă reduce cotele maxime stabilite de lege. Articolul 249 Evaluările înscrise în rolurile Statului
LEGE nr. 95 din 13 iunie 1925 pentru Unificarea Administrativă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212555_a_213884]
-
avizul consiliului superior administrativ. Pentru municipii se cere confirmarea prin decret regal. Articolul 322 Reședința unui județ nu se poate schimba decât cu votul consiliului județean, luat cu două treimi din numărul membrilor care-l compun și cu aprobarea Corpurilor legiuitoare. Articolul 323 Numele unei comune nu se poate schimba decât cu votul consiliului comunal, aprobat de Ministerul de Interne. Această aprobare trebuie întărită prin decret regal pentru comunele urbane. Articolul 324 O comună rurală nu se poate transforma în comună
LEGE nr. 95 din 13 iunie 1925 pentru Unificarea Administrativă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212555_a_213884]
-
aprobare trebuie întărită prin decret regal pentru comunele urbane. Articolul 324 O comună rurală nu se poate transforma în comună urbană decât cu votul consiliului respectiv, aprobat de consiliul județean și de consiliul superior administrativ și confirmat de votul Corpurilor legiuitoare. Articolul 325 Oricare interesat are dreptul să facă întâmpinări la Ministerul de Interne în termen de 10 zile dela data încheierilor consiliului județean, privitoare la modificările prevăzute în acest capitol. Ministrul de interne se pronunță cu avizul consiliului superior administrativ
LEGE nr. 95 din 13 iunie 1925 pentru Unificarea Administrativă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212555_a_213884]
-
putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului. Modificarea conținutului unei norme juridice este atributul exclusiv al legiuitorului, în temeiul dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora: "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării." Cu privire la critica potrivit căreia prevederile art. 2 alin. (1) lit. a) și h) din Legea nr. 10/2001 sunt contrare și dispozițiilor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la
DECIZIE nr. 447 din 31 martie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. a) şi h) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211188_a_212517]
-
prevederile Legii nr. 47/1992 , constată că sesizarea este întemeiată, urmând să fie admisă pentru considerentele ce se vor arăta în continuare: 1. Potrivit art. 61 din Constituția României, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, iar structura sa este bicamerală, fiind alcătuit din Camera Deputaților și Senat. Principiul bicameralismului, astfel consacrat, se reflectă în procedura legislativă prin diviziunea de competențe prevăzută de art. 75 din Legea fundamentală, în cadrul căreia fiecare dintre cele două
DECIZIE nr. 1.029 din 8 octombrie 2008 asupra sesizării de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea art. 54 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203878_a_205207]
-
a supremației sale și a legilor este obligatorie."; - Art. 16 alin. (1): "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări."; - Art. 61: "(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. (2) Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaților și Senat."; ... - Art. 138 alin. (2) și (5): "(2) Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat și pe cel al asigurărilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprobării Parlamentului
DECIZIE nr. 1.093 din 15 octombrie 2008 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203656_a_204985]
-
de politică legislativă în domeniul salarizării personalului din învățământ, legiuitorul fiind competent să stabilească condițiile și criteriile de acordare a acestora, deoarece potrivit art. 61 alin. (1) din Constituție "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării". Faptul că Guvernul nu a susținut adoptarea amendamentelor la proiectul de lege criticat nu este un motiv de neconstituționalitate, deoarece legea a fost adoptată de Parlament pentru aprobarea unei ordonanțe a Guvernului, ordonanță adoptată în baza unei legi
DECIZIE nr. 1.093 din 15 octombrie 2008 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203656_a_204985]
-
Instituind reguli privind puterea obligatorie a contractelor civile, legiuitorul a avut în vedere asigurarea securității și stabilității raporturilor juridice dintre părțile contractante. Totodată, apreciază că nu se poate susține că principiul libertății actelor juridice ar încălca rolul de unică autoritate legiuitoare a Parlamentului. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de
DECIZIE nr. 1.347 din 9 decembrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 969, art. 1020 şi art. 1021 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206734_a_208063]
-
anume rezoluțiunea sau rezilierea contractului (art. 1020 și art. 1021). Analizând motivele de neconstituționalitate invocate de autor, Curtea reține că acestea nu pot fi primite, textele de lege criticate nefiind contrare principiului garantării proprietății private și rolului de unică autoritate legiuitoare a Parlamentului, pentru următoarele considerente: Încheierea unui contract fiind guvernată de principiul libertății contractuale, părțile pot să determine, prin voința lor, clauzele contractuale și efectele pe care acestea urmează să le producă, conform unei cauze morale și licite. Totodată, prin
DECIZIE nr. 1.347 din 9 decembrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 969, art. 1020 şi art. 1021 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206734_a_208063]
-
acestui text la art. 61 din același cod cu scopul constatării contrarietății lor, Curtea reține că acestea constituie aspecte de legiferare, care nu intră în competența Curții Constituționale, condițiile impuse de conținutul normei juridice fiind reglementate de Parlament, unica autoritate legiuitoare a țării, conform art. 61 alin. (1) din Constituție. În legătură cu celelalte critici, Curtea reține că prin Decizia nr. 319 din 29 martie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 292 din 3 mai 2007, dar și prin
DECIZIE nr. 87 din 5 februarie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 268 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195504_a_196833]
-
alin. (1) ��i (2), al căror cuprins este următorul: - Art. 1 alin. (5): "În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie."; - Art. 61 alin. (1): "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării."; - Art. 138 alin. (5): "Nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare."; - Art. 53: "(1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după
DECIZIE nr. 1.657 din 28 decembrie 2010 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii bugetului de stat pe anul 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228931_a_230260]
-
În aceste condiții, Curtea nu poate reține înfrângerea art. 61 alin. (1) din Constituție privind rolul Parlamentului, deoarece Guvernul are numai atribuția de a elabora și de a prezenta Parlamentului proiectul legii bugetului de stat, iar acesta, ca unică autoritate legiuitoare a țării, îl dezbate și îl aprobă prin vot. Potrivit alin. (2) al art. 138 din Constituție, bugetul se elaboreaz�� anual, acest principiu aplicându-se atât actului denumit buget, cât și componentelor sale, care, însumate, nu pot fi diferite de
DECIZIE nr. 1.657 din 28 decembrie 2010 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii bugetului de stat pe anul 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228931_a_230260]
-
rațiunilor ce au stat la baza edictării dispozițiilor art. 114 din Constituție". Se mai arată că "acceptarea ideii potrivit căreia Guvernul își poate angaja răspunderea asupra unui proiect de lege în mod discreționar ar semnifica transformarea acestei autorități în putere legiuitoare, interferând cu atribuțiile de legiferare ale Parlamentului". II. Cu referire la criticile de constituționalitate intrinsecă, se arată că legea criticată "încalcă definițiile fundamentale" prevăzute de art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, întrucât derogă "de la principiile constituționale și de la
DECIZIE nr. 1.655 din 28 decembrie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 1 din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229089_a_230418]
-
neîntemeiată. În privința criticilor de neconstituționalitate extrinseci, sunt invocate considerentele de principiu care au stat la baza Deciziei Curții Constituționale nr. 1.525 din 24 noiembrie 2010 , apreciindu-se în final că "Guvernul nu este și nu poate fi o "putere legiuitoare"". În privința criticilor de neconstituționalitate intrinsecă, se arată, în esență, că legea criticată are un caracter temporar, aplicându-se pentru anul 2011, astfel încât Decizia Curții Constituționale nr. 872 din 25 iunie 2010 este întru totul respectată. Guvernul a transmis Curții Constituționale
DECIZIE nr. 1.655 din 28 decembrie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 1 din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229089_a_230418]
-
unor informări din partea Guvernului. Cu privire la art. 148 alin. (2) din Constituție, instanța apreciază că o dispoziție de recomandare cuprinsă în Tratatul de la Maastricht nu este de natură să atragă imposibilitatea ca Parlamentul României să își exercite rolul de unică autoritate legiuitoare a țării în calitatea sa de organ reprezentativ suprem al poporului. În ceea ce privește încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție, instanța apreciază ca este încălcat principiul egalității, în condițiile în care o lege sau o dispoziție dintr-o
DECIZIE nr. 1.467*) din 9 noiembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228563_a_229892]