KorAP: Find »[drukola/base=legiune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...63 64 65 ...171 >

4,253 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

10 august 1934, în care a fost prevăzut că M. S. Regele și miniștrii care se deplasează în județele țării se află și în securitatea legiunilor de jandarmi locale. La 5 aprilie 1935 I.G.J. a transmis către inspectoratele regionale și legiuni Ordinul Circular Secret nr. 38, care a analizat modul de acțiune al jandarmilor aflați în patrularea căilor de comunicații. Ordinul a menționat expres că „niciodată și la nimeni” militarii să nu prezinte onorul, nici măcar regelui, ci să-și vadă de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
variind între 1-5 ani închisoare și amenzi cuprinse între 10.000-500.000 lei. O schimbare importantă a survenit la 20 iunie 1938, când regele Carol al II-lea a semnat Legea pentru trecerea poliției urbane din județe sub conducerea comandantului legiunii de jandarmi. Decizia a avut la bază raportul ministrului de Interne care a arătat că manifestările politico-sociale subversive sunt conduse din orașe, însă „câmpul de execuție” se află în mediul rural, iar coeziunea atât de necesară între Poliția urbană și

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
necesară între Poliția urbană și cea rurală nu funcționează din cauza „unor moravuri învechite” și a lipsei de unitate în conducere. O dată cu numirea prefecților din rândul militarilor s-a constatat că aceștia s-au adaptat rapid la solicitările funcției, iar comandanții Legiunilor de Jandarmi, deoarece „nu se pot dispensa” de legăturile informative cu mediul urban, cunoșteau foarte bine situația din întreg județul. În plus, ofițerii de jandarmi și-au exercitat mandatul pe teritoriul rural, mai întins și mai complex din punct de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
mai întins și mai complex din punct de vedere polițienesc față de poliția urbană. Obiectivul acestei unificări a fost acela de spontaneitate, simultaneitate și omogenitate în derularea măsurilor informative/contrainformatie, controlul execuției și răspunderea unică în rezultatul acțiunilor întreprinse. Comandanții de legiuni au fost subordonați comandamentelor militare pe raza cărora se aflau, iar cu D.G.P. raporturile au rămas de colaborare. Excepții de la aceste norme au făcut Prefectura de Poliție a Municipiului București și Polițiile din Sinaia și Oltenița, care au rămas subordonate

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Ștefănescu-Goangă, a dispus execuția liderului legionar. Acesta se afla în închisoarea Râmnicu-Sărat, împreună cu asasinii lui I. G. Duca („nicadorii”) și Mihai Stelescu („decemvirii”). Pentru punerea planului în aplicare au fost selectați 14 subofițeri jandarmi, conduși de maiorul Iosif Dinulescu, comandantul Legiunii de Jandarmi Ilfov, care i-au asasinat pe cei 14 legionari în noaptea de 29/30 noiembrie 1938, în timpul transferului de la penitenciarul Râmnicu-Sărat la Jilava, sub pretextul fugii de sub escortă. În perioada iunie 1938-martie 1939 la nivel județean, Poliția și

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
cei 14 legionari în noaptea de 29/30 noiembrie 1938, în timpul transferului de la penitenciarul Râmnicu-Sărat la Jilava, sub pretextul fugii de sub escortă. În perioada iunie 1938-martie 1939 la nivel județean, Poliția și Jandarmeria au fost unificate sub conducerea comandanților de legiuni de jandarmi. Cauzele, care au condus la o asemenea decizie, au fost promptitudinea și operativitatea manifestată în decursul anilor, complexitatea misiunilor aflate în responsabilitate și, probabil, o mai mare seriozitate și profesionalismul în conducerea unor operații polițienești. A fost o

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
în localitate. În ziua respectivă, D.G.P. a anunțat telefonic sosirea la Snagov și cazarea la vila Teodoride a soților Beck și Sokolovski, aceștia neavând voie a părăsi localitatea „fără autorizația Ministerului”. Corpul de Jandarmi a transferat răspunderea preluării refugiaților polonezi Legiunii de Jandarmi Ilfov, iar maiorul Moldoveanu a fost însărcinat „cu luarea în primire a celui în cauză, care l-a și primit cu proces-verbal” [sic!]. Paza a fost compusă din locotenent (r) Vasile Mihăilescu și 6 agenți acoperiți, detașați la

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
că, din ordinul Ministerului de Interne, „s-a fixat domiciliu obligatoriu la Curtea de Argeș d-lui. col. Beck Joseph împreună cu familia, personalul de serviciu, un șofer și un valet de cameră”. A doua zi, 16 iulie 1940, locotenent-colonel Alexandru Ionescu, comandantul Legiunii de Jandarmi Ilfov a răspuns că fostul ministru este „bolnav de colită”, fiind imobilizat la pat, și „roagă” să i se trimită un medic. Căpitanul medic Alexandru Vișan l-a vizitat și a constatat că pacientul suferă de „bronșită cronică

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
avut efectul scontat și, la 27 iulie 1940, ministerul de Interne a interzis „complet orice deplasare din Snagov, vila Teodoride”, fostului demnitar de la Varșovia. Mai mult, începând din 22 iulie 1940, Serviciul Jandarmeriei a cerut Regimentului 2 Jandarmi „Bucegi” și Legiunii de Jandarmi Ilfov să raporteze telefonic, „în fiecare seară, până la orele 21,00” activitatea zilnică a celui supravegheat. Următoarele două săptămâni, monitorizarea activităților zilnice desfășurate de colonelul Beck nu a evidențiat nimic deosebit. Acesta a făcut plimbări cu barca pe

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Jandarmeriei a fost restructurat și pus pe baze care trebuiau să-l ridice „la un nivel superior” față de organizațiile antistatale care acționau în România. Dispozitivul informativ a fost întărit cu elemente capabile și bine pregătite, iar la dispoziția regimentelor și legiunilor de jandarmi au fost puse mijloace materiale care să permită dezvoltarea unei rețele informative eficiente, compuse din agenți permanenți sau agenți ocazionali. În ordine, vigilența organelor abilitate trebuia focalizată către următoarele obiective: - mișcarea comunistă, care trebuia urmărită, iar membrii activi

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
pentru a împiedica răspândirea acestuia în mediul rural. La jumătatea lunii noiembrie 1938, încă mai erau semnalate apariții ale unor manifeste legionare, cu caracter „incendiar”, dar și tentative de a da foc a unor întreprinderi forestiere. Chestura de Poliție și Legiunea de Jandarmi au luat măsuri eficiente și au colaborat la paza stabilimentelor industriale, la identificarea și arestarea celor care au difuzat manifestele legionare în zonă. În plus, a fost constatată o revigorare a propagandei revizioniste prin posturile clandestine de emisie

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și ceva mai simplu. Conform memoriilor lui Horia Sima, asasinarea lui Armand Călinescu putea surveni oricând de-a lungul anului 1939, iar Miti Dumitrescu „n-a fost în serviciul nici unei puteri străine, ci și-a făcut datoria față de Neam și Legiune pedepsind pe ucigașul lui Corneliu Codreanu”, într-un război care se purta între mișcarea legionară și regimul regelui Carol al II-lea. Asasinarea lui Armand Călinescu a condus la o represiune severă a autorităților. Cei nouă asasini au fost aduși

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
executați și unii dintre legionarii reținuți și aflați în diverse închisori sau lagăre - Râmnicu-Sărat (13), Miercurea-Ciuc (44), Vaslui (32) și Spitalul Militar Brașov (13) - ceea ce a totalizat peste 250 de victime din rândul membrilor Gărzii de Fier, denumirea ulterioară a Legiunii Arhanghelului Mihail. Colaborarea structurilor de securitate s-a desfășurat în bune condiții și la deschiderea Lunii Bucureștiului din 1940. Cu acest prilej, suveranul a avut un traseu alternativ, a mers cu vaporașul pe lacul Floreasca, a vizitat pavilioanele expoziționale, a

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
este considerată baza ordinii publice și siguranței statului având ca linii directoare documentarea, organizarea și acțiunea pe teren. Elementelor umane angrenate în Serviciul Jandarmeriei li s-a cerut „numai” voință, perseverență, pasiune și conștiință în îndeplinirea sarcinilor profesionale. Inspectoratele și legiunile au primit ordin să reevalueze problemele din aria de responsabilitate și să întocmească noi planuri de activitate informativă/ contrainformativă. Analiza acțiunii informative a constatat că planurile de informații nu au mai fost completate sau refăcute din 1938. Șefii structurilor informative

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
conducerii statului. La 29 mai 1941, I.G.J. a primit ordinul Marelui Stat Major nr. 124.700 care a prevăzut mobilizarea tuturor efectivelor militare până la 10 iunie 1941. Jandarmeria teritorială era compusă din opt inspectorate regionale alcătuite la rândul lor din legiuni, câte una pe fiecare județ, acestea fiind subîmpărțite în sectoare, secții și posturi. Cele opt inspectorate regionale erau: Alba, Timișoara, Craiova, București, Galați, Constanța, Iași și Suceava. I.G.J. mai avea la dispoziție 12 batalioane de jandarmi, o Legiune de Jandarmi

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
lor din legiuni, câte una pe fiecare județ, acestea fiind subîmpărțite în sectoare, secții și posturi. Cele opt inspectorate regionale erau: Alba, Timișoara, Craiova, București, Galați, Constanța, Iași și Suceava. I.G.J. mai avea la dispoziție 12 batalioane de jandarmi, o Legiune de Jandarmi C.F.R. și Regimentul de Jandarmi Pedeștri din București. Această ultimă unitate avea un efectiv de circa 3000 militari și din el s-au constituit Detașamentul Special Pază Zona Petrolieră, Detașamentul Special Pază Pod Cernavodă, iar un pluton, ulterior

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
constituit Detașamentul Special Pază Zona Petrolieră, Detașamentul Special Pază Pod Cernavodă, iar un pluton, ulterior companie, a fost detașat la Predeal și însărcinat cu paza Conducătorului Statului. După eliberarea Bucovinei de nord și a Basarabiei au fost înființate încă 12 legiuni de jandarmi: Cahul, Chilia, Bălți, Soroca, Lăpușna, Orhei, Tighina, Cetatea Albă și Ismail (grupate în Inspectoratul de Jandarmi Chișinău) și Cernăuți, Storojineț, Hotin (grupate în Inspectoratul de Jandarmi Cernăuți împreună cu legiunile Rădăuți, Suceava și Câmpulung). În noiembrie 1941 a fost

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
nord și a Basarabiei au fost înființate încă 12 legiuni de jandarmi: Cahul, Chilia, Bălți, Soroca, Lăpușna, Orhei, Tighina, Cetatea Albă și Ismail (grupate în Inspectoratul de Jandarmi Chișinău) și Cernăuți, Storojineț, Hotin (grupate în Inspectoratul de Jandarmi Cernăuți împreună cu legiunile Rădăuți, Suceava și Câmpulung). În noiembrie 1941 a fost înființat Inspectoratul de Jandarmi Transnistria cu reședința la Tiraspol și compus din 13 legiuni. Ulterior, acest inspectorat s-a împărțit în Inspectoratul de Jandarmi Odessa, format din șapte legiuni, și Inspectoratul

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
grupate în Inspectoratul de Jandarmi Chișinău) și Cernăuți, Storojineț, Hotin (grupate în Inspectoratul de Jandarmi Cernăuți împreună cu legiunile Rădăuți, Suceava și Câmpulung). În noiembrie 1941 a fost înființat Inspectoratul de Jandarmi Transnistria cu reședința la Tiraspol și compus din 13 legiuni. Ulterior, acest inspectorat s-a împărțit în Inspectoratul de Jandarmi Odessa, format din șapte legiuni, și Inspectoratul de Jandarmi Balta, compus din șase legiuni. Cele 13 legiuni erau formate din batalioanele operative de jandarmi 4, 5, 8 și 11. Jandarmeria

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Cernăuți împreună cu legiunile Rădăuți, Suceava și Câmpulung). În noiembrie 1941 a fost înființat Inspectoratul de Jandarmi Transnistria cu reședința la Tiraspol și compus din 13 legiuni. Ulterior, acest inspectorat s-a împărțit în Inspectoratul de Jandarmi Odessa, format din șapte legiuni, și Inspectoratul de Jandarmi Balta, compus din șase legiuni. Cele 13 legiuni erau formate din batalioanele operative de jandarmi 4, 5, 8 și 11. Jandarmeria teritorială a cuprins, printre altele și o supraveghere continuă a elementelor subversive din interiorul țării

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
1941 a fost înființat Inspectoratul de Jandarmi Transnistria cu reședința la Tiraspol și compus din 13 legiuni. Ulterior, acest inspectorat s-a împărțit în Inspectoratul de Jandarmi Odessa, format din șapte legiuni, și Inspectoratul de Jandarmi Balta, compus din șase legiuni. Cele 13 legiuni erau formate din batalioanele operative de jandarmi 4, 5, 8 și 11. Jandarmeria teritorială a cuprins, printre altele și o supraveghere continuă a elementelor subversive din interiorul țării care puteau distruge poduri, căi ferate, lucrări de artă

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
înființat Inspectoratul de Jandarmi Transnistria cu reședința la Tiraspol și compus din 13 legiuni. Ulterior, acest inspectorat s-a împărțit în Inspectoratul de Jandarmi Odessa, format din șapte legiuni, și Inspectoratul de Jandarmi Balta, compus din șase legiuni. Cele 13 legiuni erau formate din batalioanele operative de jandarmi 4, 5, 8 și 11. Jandarmeria teritorială a cuprins, printre altele și o supraveghere continuă a elementelor subversive din interiorul țării care puteau distruge poduri, căi ferate, lucrări de artă, transporturi pentru armată

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
destinație), a informat că ,,evreii sunt echipați în uniformă germană” și au acte de identitate germană, astfel că dovedirea lor „ar fi imposibilă pe timpul transportului sau la punctul de trecere” peste Nistru. Pe 6 februarie 1942, locotenent M. Cristache din Legiunea de Jandarmi Moghilău a reușit s-o depisteze pe evreica Jenny Șapiro, din Suceava, însoțită de doi funcționari vamali germani, care o trecuseră clandestin peste Nistru și se îndreptau spre Cernăuți. La 2 mai 1942, plutonierul D. Vasile din Legiunea

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Legiunea de Jandarmi Moghilău a reușit s-o depisteze pe evreica Jenny Șapiro, din Suceava, însoțită de doi funcționari vamali germani, care o trecuseră clandestin peste Nistru și se îndreptau spre Cernăuți. La 2 mai 1942, plutonierul D. Vasile din Legiunea Golta a fost surprins în timp ce încerca să treacă în țară cu o evreică, pe care o dădea drept soție, asupra lor găsindu-se aur, bijuterii și dinți de aur. Nici colonelul Marcel Petala, adjunctul comandantului Inspectoratului Transnistria nu a scăpat

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
bine și barem acum să aibă puțin respect și decență”, și au cerut autorităților să li se interzică accesul la ștrand, pe considerentul ca „atât semn de respect să le impună autoritatea locală la Jidani”. I.G.J. a comunicat Inspectoratelor și Legiunilor, la 8 august 1942, categoriile de evrei ce trebuie evacuați în Transnistria, eliminând din start generalizarea acestei probleme: ,,a) evrei comuniști identificați și aflați liberi pe teritoriul țării; b) evrei care, după invazia Basarabiei și Bucovinei din iunie 1940 de către

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]