23,376 matches
-
și al adaptării politicilor monetariste, sectorul întreprinderilor publice nu mai apărea ca un vehicol potrivit obiectivelor guvernamentale" . De fapt, pînă la reforma serviciilor publice, inițiatită în anii '80 de guvernul Thatcher în Marea Britanie și Reagan în S.U.A., parte din contrarevoluția liberală declanșată atunci, întreprinderile publice funcționau ca veritabile monopoluri. Ulterior, au început să se vadă mai clar insuficiențele acestora și costurile hipertrofiate antrenate. Tot mai dezechilibrat, bugetul Statului a început să se retragă din economie, reorien-tîndu-se spre activități cu caracter preponderent
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
cerute. Cum acestea sunt de natură parțial sau total divizibilă, cererea potențială este puternică și pentru a o satisface, trebuie găsite indirect finanțările. Suntem deci în prezența unei reconsiderări, printr-un comportament individualist al utilizatorilor, a premiselor individualiste ale econo-miei liberale. Aceasta ne conduce la constatarea unei tipologii econo-mice pure a bunurilor, fondată pe caracterul divizibil sau nu al utilizării lor. Ea maschează o evidență: a dispune de un lucru gratuit este preferabil decît să trebuiască să plătești. Cu acest titlu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
se bazează pe instrumente directe de intervenție, cum ar fi: naționalizări sau privatizări; sprijinirea sectoarelor motor, sau a celor aflate în declin (prin acordarea de subvenții și/sau reduceri de sarcini fiscale și sociale). Al doilea tip, de inspirație mai liberală, vizează ameliorarea condițiilor generale de exercitare a activității productive prin: reglementarea sau dereglementarea activităților economi-ce vizînd creșterea ocupării, protecția mediului, legislație privind concurența, piețele publice ș.a. o anumită politică în materie de impozitare a capitalului și a muncii, o alta
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
ce poate obliga unele între-prinderi să renunțe la activitățile lor mai puțin rentabile, chiar dacă ele servesc interesul general (închiderea de linii feroviare secundare, de oficii poștale mai puțin rentabile ș.a.) Politicile de privatizare nu sunt simplul produs al unei viziuni liberale. Ele își pot avea sursa în evoluția tehnologiilor sau a produselor, ce pot repune în cauză chiar existența monopolurilor naturale (cazul telecomunicațiilor). În tot cazul, perioadele de privatizare/liberalizare și cele de naționalizare/etatizare par să se succeadă ciclic în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
și politici monetare restrictive. Iată cum se prezintă comparativ principalele elemente caracteristice ale celor două abordări majore ale politicii de dezvoltare regională: cea neoliberală și cea intervenționistă: Abordarea neoliberală Abordarea intervenționistă Fundamente teoretice și doctrinare Economics (teoria economică neoclasică); Capitalismul liberal și popular; Dereglementarea și privatizarea; Sector public redus; Cultură antreprenorială. Macroeconomia keynesiană reconstruită (teoria dezvoltării economice); Susținerea ofertei în industrie și comerț; Intervenția Statului. Cauzele disparităților economice regionale Ineficiența în problema regională este dată de rigiditățile pieței; Lipsa de cultură
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
decela o deficiență globală, și nu doar locală, a pieței. Mai întîi, în ce privește șomajul și piața muncii, el s-a opus ideii dominante în epocă, după care scăderea salariilor era singurul mijloc de a resorbi șomajul. Într-adevăr, în perspectiva liberală, salariul este prețul muncii. Aceasta este oferită de candidații la ocupare și cerută de antreprenori. Din acest punct de vedere, dacă se dorește creșterea ocupării, trebuie redus prețul muncii. Acestui raționament, Keynes îi răspunde mai întîi în termenii pieței muncii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
în continuare. 6.1.1.3. De la reglare economică la reglare societală O primă propunere keynesiană, avant la lettre, a fost făcută în 1931 de suedezul G. Myrdal, a propos de egalitatea dintre economii și investiții. Într-adevăr, în logica liberală, orice deficit constituie o prelevare asupra unei producții private, care se face în detrimentul unei cereri private. Contracția acesteia se traduce deci printr-o economisire crescută. Cum presupunea Ricardo meditînd la deficitele finanțelor publice britanice pe timpul războaielor napoleoniene, orice supraconsum public
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
unei acțiuni directe, în general mînată de dorința de stabilizare, deci avînd în spate un proiect de societate. În acest din urmă curent se înscrie și Școala Reglării care, așa cum o indică și numele, se străduiește să gîndească funcționarea economiilor liberale într-un cadru cuprinzător, ținînd seama de aspecte economice, dar și sociale și istorice. 6.1.2.1. Două reglări capitaliste majore Robert Boyer, unul dintre autorii cei mai importanți ai acestei școli, definește reglarea ca pe o "conjuncție a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
progres al nivelului de viață al populației. Obiectivul creșterii zero, la care visau cîțiva în anii 1970 era un mit foarte costisitor. El ar fi obligat fie la constrîngeri foarte puternice în privința redistribuirilor, punînd în cauză fundamentele democratice ale societăților liberale, fie, ca în societățile feudale, la agravarea disparităților actuale în termini de repartiție a veniturilor. Creșterea, chiar modestă, are din contra avantajul de a oferi marje de manevră în materie de repartiție, lăsînd mai multe grade de libertate indivizilor. Dar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
a acestor angajați împiedică o remunerare mai bună. Iată de ce, pentru a dezvolta ocuparea, unii preconizează adoptarea modelului anglo-saxon de multiplicare a locurilor de muncă din proximitatea sectorului terțiar, concomitent cu abandonarea, implicită sau explicită, a venitului minim garantat. Logica liberală a pieței muncii integrează deci o nouă formă de solidaritate: împărțirea muncii, ce tinde să înlocuiască forma tradițională de împărțire a veniturilor. Este mai bine, deci, să ne abandonăm pieței? Răspunsul nu poate fi cu totul afirmativ, deoarece această formă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
nevoia evoluției, conservatorul preferă schimbările graduale și încetinite. Pentru el, comunitatea este o totalitate organică crescută în timp, căreia nu-i poți transplanta formele unei alte societăți. Formele fără fond, clasica expresie maioresciană, rezumă rezerva conservatoare față de aplicarea formelor progresului liberal. Toate nuanțele acestea sunt urmărite de Ioan Stanomir de-a lungul celor trei generații de conservatori români. "Bătrîni și tineri deopotrivă, conservatorii sunt definiți de atașamentul față de un set de valori și principii. Gradualismul este, încă de la debuturi, o dominantă
Stigmatul conservator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8066_a_9391]
-
Inspecția Judiciară cu privire la încălcările flagrante de procedură ale procurorului, nu cu privire la jurnaliștii care au comentat acest subiect, a declarat pentru europarlamentarul PNL Renate Weber. Modul în care acționează CSM este și rezultatul numirii unui procuror în fruntea Consiliului, mai spune liberala, care crede că raportul celor două caste, procurori și judecători, ar trebui reglementat în revizuirea Constituției. Weber a precizat că va continua să-i scrie Comisiei Europene pe tema CSM, pentru a o informa cu privire la formatorii de opinie din România
Renate Weber: Credeam că CSM va cere anchetarea magistraților care au încălcat procedurile, nu a ziariștilor by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/78578_a_79903]
-
insistențele jurnaliștilor prezenți, reprezentanții INS au dezvăluit de ce baze de date s-au ajutat: - Registre ANAF - informațiile lunare și periodice, în special declarația 112 - Baze de date de mai mic volum - cei care sunt Persoane Fizice Autorizate și practică meserii liberale - „pentru a extinde gradul de acoperire” - Registrele Slariale - aflate în coordonarea ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstince - Registrele Casei Naționale de Pensii - Registrele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate - Registrele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă - Registrele
Recensământ 2011: Ce trebuie să știi înainte de publicarea rezultatelor oficiale by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/78632_a_79957]
-
și polarizării societății capitaliste nu s-a dovedit o prognoză corectă, aceea a riscurilor capitalismului financiar, urmaș al capitalismului industrial, pare confirmată, în opinia lui Rocard, de bancruta actuală a băncilor și de recesiunea care urmează. Pe de altă parte, liberalul Alain Madelin, tot într-un interviu recent, pune în cauză proasta reglementare financiară din S.U.A., și nu capitalismul financiar ca atare. Proastă reglementare, care ar fi condus, printr-o politică în fond socialistă și populistă de creditare ipotecară a populației
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7862_a_9187]
-
că democrația parlamentară se va instala pretutindeni în lume, că așadar modelul politic american e destinat răspîndirii implacabile. "Politologi improvizați ca Samuel Huntington văd globul zguduit de ciocnirea între civilizații eterne, reciproc ireconciliabile, sau descriu o extindere triumfală a democrației liberale, ca Francis Fukuyama. Primul pune accentul pe mentalități perene, al doilea pe instituții politice recente, care par a se răspîndi. Nici unul, nici celălalt n-au dreptate. Ariile de mentalități sunt altele decît cele identificate aiurea de Samuel Huntington, iar mentalitățile
Acvariul cu mentalități by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7884_a_9209]
-
ipostaza de diplomat și om politic - ca urmare a eforturilor sale, marile puteri au recunoscut dubla alegere a lui Cuza); Anton Alexandrescu (care a determinat fuzionarea unei fracțiuni din PN} cu Frontul Plugarilor); Alexandru cel Bun; Alexandru Lăpușneanu; Ștefan Andrei; liberalul Constantin Angelescu (deputat, senator, ministru în guvernul Brătianu, primul ministru plenipotențiar român la Washington, președinte al Consiliului de miniștri în perioada represiunii legionarilor, etc. ŤSub mandatul său au fost construite mii de școli și au fost formate cadrele didactice necesareť
Personalități românești, spirit european by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/6994_a_8319]
-
asasinat la Jilava de un comando legionar, după ce la rândul lui contribuise, ca președinte al Consiliului de Miniștri, la reprimarea legionarilor); Consantin Argetoianu (contestat mai ales pentru acceptarea cedării Basarabiei și Bucovinei); Constantin Aricescu; Anton Arion (ministru în guvernele Golescu); liberalul Constantin Arion; episcopul greco-catolic Petru Pavel Aron; Apostol Arsache (medic aromân cu activitate politică, de orientare conservatoare, și diplomatică); țarii vlaho-bulgari Asan (vreo trei); economistul și publicistul (din timpul lui Odobescu) Aurelian Petre S.; împăratul roman Aurelianus, mareșalul Averescu. O
Personalități românești, spirit european by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/6994_a_8319]
-
comunitate de tradiții. Efortul românilor în vederea dobândirii unei orientări culturale proprii continuă, iar oscilarea aceasta constituie, poate, un element statornic al realității românești. În țara aceasta, receptivă la vântul ce adie dinspre Franța, s-au închegat mai cu seamă ideile liberale care au animat lupta pentru independența greacă. Bucureștiul și Iașiul au fost, poate, cele mai importante leagăne ale Iluminismului neoelen. Aici și-au dus lupta lor Rigas Velestinlis, Ioannis Kapodistrias, Alexandros Ipsilantis, aici și-au desfășurat activitatea cărturari, precum Nikiforos
Georgios D. Poukamisas: Gânduri despre România și greci by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/7026_a_8351]
-
Bogdan C. Enache Scrierile filosofului liberal și economistului francez Frédéric Bastiat (Bayonne 1801 - Roma 1850) nu au fost traduse la noi - o lipsă considerabilă date fiind importanța autorului, stilul lui memorabil, cît și recenta lui revalorificare. Bogdan C. Enache, absolvent de Științe Politice și jurnalist, a
Frédéric Bastiat - Statul by Bogdan C. Enache () [Corola-journal/Journalistic/7395_a_8720]
-
al personalității intelec-tua-le a Monicăi Lovinescu este prilejuit de apariția antologiei de eseuri Etica neuitării, publicată de Vladimir Tismăneanu în excelenta colecție Zeitgeist, pe care o coordonează în cadrul Editurii Humanitas. Volumul poate fi citit și ca o istorie a ideilor liberale - mai cu seamă din perspectiva disputelor cu ideologiile totalitare - din ultima jumătate de secol. Cu siguranță o asemenea carte cântărește mai greu în mintea și sufletele celor care au trăit în România anii de disperare, umilință și speranță ai războiului
Reîntoarcere în lumea terțului exclus by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7407_a_8732]
-
are efectiv capacitatea să selecteze ideile de mare impact din fiecare operă analizată și să le pună în valoare prin comentarii inteligente, menite să îi dea de gândit cititorului. Toate comentariile Monicăi Lovinescu sunt pledoarii în favoarea unei democrații de tip liberal, luări de poziție în sprijinul demnității și libertății individului în fața oricărui tip de represiune. Pentru că, așa cum foarte bine notează Vladimir Tismăneanu, "etica revoltei, pentru Monica Lovinescu, nu poate fi separată de aceea a solidarității cu cei supuși dominației totalitare. Nu
Reîntoarcere în lumea terțului exclus by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7407_a_8732]
-
Traian Băsescu în vizită la o școală. - Cine este tatăl tău, îl întreabă Băsescu pe un elev? - Traian Băsescu este tatăl meu, răspunde băiatul. - Și cine este mama ta? - Partidul Democrat Liberal. - Foarte bine. Acum, spune-mi, ce-ai vrea să devii când crești mare? - Orfan! -Cum bate criza la ușă? -Boc, boc, boc! O babă surdă se urcă în tramvai iar la un moment dat vine controlorul - Biletul la control va
BANCUL ZILEI: Cum bate criza la uşă? () [Corola-journal/Journalistic/68468_a_69793]
-
îngrijit de Simona Cioculescu, apărut la Editura Muzeului Național al Literaturii Române. Așa cum se precizează în prefață, cronicile teatrale au fost publicate în ziarul Semnalul, între 20 septembrie 1945 și 3 noiembrie 1946, iar una singură, și ultima, în ziarul Liberalul din ianuarie 1947. Pentru a nuanța și amplifica viziunea lui Șerban Cioculescu asupra teatrului, Simona Cioculescu a reprodus, în final, alte trei scrieri ale sale, și anume Amintiri teatrale, din volumul Amintiri, O simplă întrebare. Criza teatrului nostru, publicată în
Șerban Cioculescu – cronicar dramatic by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/6847_a_8172]
-
minimalist, plin de bun gust. Jobs a legat o prietenie cu Murdoch după ce l-a convins pe mogului media să creeze conținut pentru iPad. Conducătorul Apple îl invita în mod frecvent pe Murdoch la masă - spre disperarea multora dintre prietenii liberali ai lui Jobs. Totusi, Steve nu era un simpatizant al dreptei (s-a oferit să îi facă clipurile publicitare lui Barack Obama, în cadrul campaniei de realegere) și îl trăgea la răspundere pe Murdoch pentru ceea ce el considera “caracterul distructiv” al
Omul Steve Jobs: Detalii neobişnuite din cea mai bine vândută biografie - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/68490_a_69815]
-
și istorică. Un segment semnificativ din caracterul britanic se regăsește în semiotica elaborată a Coroanei. Nu ai cum să separi identitatea genuină, de profunzime, a Angliei de tradiția sa conservatoare, aristocratică și, nu în ultimul rînd, regală. Pentru mulți dintre liberalii stîngiști ai prezentului, somptuozitatea ritualurilor din această zonă (a se vedea numai ritualul schimbării gărzii, desfășurat, cu precizie metronomică, în fiecare zi, la 11.30 a.m., cînd tunicile roșii - semețe și aparent intangibile - intră, pedestru și călare, în sunet de
România - o perspectivă londoneză by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6875_a_8200]