3,668 matches
-
R. Joseph Hoffmann a radicalizat și mai mult poziția lui Harnack 60: Marcion ar fi ajuns la concluzia că Vechiul și Noul Testament sînt incompatibile și ar fi propovăduit doi dumnezei diferiți, prin intermediul utilizării stricte a două principii hermeneutice - raționalismul și liberalismul 61. Astfel nu se mai face necesară intervenția nici unui factor extern În explicarea lui Marcion. O altă tradiție de studii, reprezentată de E.C. Blackman 62, F.M. Braun 63, Ugo Bianchi 64, Barbara Aland 65, E. Muehlenberg 66 și alții, preferă
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
specialitate. Problemele nu sunt doar de ordin terminologic, ci se referă la concepții și orientări diferite, purtând amprenta gândirii care a dominat cele două școli economice din ultimele două secole: școala clasică și școala economică modernă. Școala clasică, dominată de liberalismul pur, promovează principiul „laissez-faire, laissez-passer”, potrivit căruia economia trebuie lăsată să 4 I. Văcărel și colab., op. cit., p. 31. Finanțe publice 12 12 funcționeze de la sine, ea reușind să-și asigure echilibrul prin automatismele pieței. Este contraindicată orice intervenție a
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
curente, deoarece deficitul bugetar obligă statul să apeleze la emisiunea monetară sau să contracteze împrumuturi care servesc unor scopuri neproductive, ceea ce ar genera dezechilibre macroeconomice de mare amploare. Această doctrină a fost abordată în epoca statului-jandarm, în care prevala doctrina liberalismului economic, iar conceptul despre finanțe avea un caracter juridic pronunțat. Preocuparea specialiștilor în aceea perioadă era orientată cu precădere spre: procurarea resurselor necesare statului și utilizarea lor cu spirit de economie; repartizarea sarcinilor fiscale pe categorii de plătitori; 5 D.
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
este analiza factorială?" Analiza factorială este numele unei colecții de metode statistice multivariate, al căror scop principal este identificarea structurii latente a unui set de date care descriu un concept ori un fenomen sau care caracterizează o populație de obiecte. Liberalismul, evaluarea performanței guvernului, satisfacția față de muncă, percepția corupției, toate acestea sunt concepte și fenomene imposibil de surprins într-o singură variabilă (nu sunt observabile empiric). În schimb, putem avea la dispoziție mai multe variabile observabile, care măsoară diferite aspecte ale
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
mai multe variabile observabile, care măsoară diferite aspecte ale conceptului sau fenomenului studiat. Analiza factorială ne ajută să înțelegem cum se structurează aceste variabile într-un concept sau fenomen și ne indică dimensiunile sale. De exemplu, situarea pe o axă liberalism - conservatorism este revelată de convingerile legate de importanța individului ca persoană privată în raport cu comunitatea, intervenția statului în economie, natura moralității, raportul libertate/autoritate, limitele guvernământului și modul în care acestea sunt consacrate. Aceste convingeri pot fi redate prin autosituarea persoanelor
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
proporțională a minorităților în locurile de muncă existente”, „Guvernul ar trebui să încurajeze angajarea tinerilor”, „Biserica ar trebui să se implice mai mult în conducerea treburilor publice” etc. (variabile observabile, care dau, toate, o măsură a câte unui aspect al liberalismului). Analiza factorială ne arată cum se grupează aceste opinii, atitudini și luări de poziții în dimensiuni ale liberalismului și care este structura conceptului de liberalism. Să mai dăm un exemplu. Avem la dispoziție un set de date care caracterizează poziția
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
să se implice mai mult în conducerea treburilor publice” etc. (variabile observabile, care dau, toate, o măsură a câte unui aspect al liberalismului). Analiza factorială ne arată cum se grupează aceste opinii, atitudini și luări de poziții în dimensiuni ale liberalismului și care este structura conceptului de liberalism. Să mai dăm un exemplu. Avem la dispoziție un set de date care caracterizează poziția partidelor dintr-un sistem politic față de o serie de probleme (variabile observabile, ce caracterizează populația de partide). Dorim
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
treburilor publice” etc. (variabile observabile, care dau, toate, o măsură a câte unui aspect al liberalismului). Analiza factorială ne arată cum se grupează aceste opinii, atitudini și luări de poziții în dimensiuni ale liberalismului și care este structura conceptului de liberalism. Să mai dăm un exemplu. Avem la dispoziție un set de date care caracterizează poziția partidelor dintr-un sistem politic față de o serie de probleme (variabile observabile, ce caracterizează populația de partide). Dorim să reducem variabilele la un număr mai
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
pot fi utilizate în prelucrări ulterioare, obținem o reducere a dimensionalității datelor la numărul de factori identificat. Revenind la primul exemplu de mai sus, analiza factorială a setului de date ce surprind atitudinile politice ale indivizilor ar putea arăta că liberalismul nu este un concept unidimensional, ci se structurează pe trei dimensiuni distincte: economică, socială, culturală. Astfel, întrebarea „Statul trebuie să asigure locuri de muncă pentru toți cei care vor să muncească?” ar aparține dimensiunii liberalismului social, pe când cea formulată astfel
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
indivizilor ar putea arăta că liberalismul nu este un concept unidimensional, ci se structurează pe trei dimensiuni distincte: economică, socială, culturală. Astfel, întrebarea „Statul trebuie să asigure locuri de muncă pentru toți cei care vor să muncească?” ar aparține dimensiunii liberalismului social, pe când cea formulată astfel: „Guvernul ar trebui să cheltuiască mai mulți bani pentru reducerea șomajului” ar aparține dimensiunii liberalismului economic. Variabile de tipul „Guvernular trebui să asigure o reprezentare proporțională a minorităților în locurile de muncă existente” aparțin dimensiunii
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
culturală. Astfel, întrebarea „Statul trebuie să asigure locuri de muncă pentru toți cei care vor să muncească?” ar aparține dimensiunii liberalismului social, pe când cea formulată astfel: „Guvernul ar trebui să cheltuiască mai mulți bani pentru reducerea șomajului” ar aparține dimensiunii liberalismului economic. Variabile de tipul „Guvernular trebui să asigure o reprezentare proporțională a minorităților în locurile de muncă existente” aparțin dimensiunii liberalismului cultural. Analiza factorială poate fi utilizată atât într-un demers exploratoriu, cât și într-unul confirmativ. Primul dintre acestea
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
social, pe când cea formulată astfel: „Guvernul ar trebui să cheltuiască mai mulți bani pentru reducerea șomajului” ar aparține dimensiunii liberalismului economic. Variabile de tipul „Guvernular trebui să asigure o reprezentare proporțională a minorităților în locurile de muncă existente” aparțin dimensiunii liberalismului cultural. Analiza factorială poate fi utilizată atât într-un demers exploratoriu, cât și într-unul confirmativ. Primul dintre acestea este cel mai des întâlnit în cercetarea empirică - analiza factorială ne clarifică, structurează și simplifică înțelegerea felului în care datele covariază
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
mai des întâlnit în cercetarea empirică - analiza factorială ne clarifică, structurează și simplifică înțelegerea felului în care datele covariază. De multe ori însă, analiza factorială este folosită și în scop confirmativ, ca mijloc de testare a unor ipoteze. Exemplul privind liberalismul dat mai sus este o ilustrare a abordării exploratorii. Un alt mod de utilizare în scop exploratoriu a analizei factoriale este acela de validare a scalei de măsură pentru un concept abstract unidimensional, alcătuită dintr-o serie de itemi, fiecare
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
cu problematică, interese politice și retorică diferite. Dimensiunea 2 reprezintă axa ideologiei politice, dar, cum aceasta are mai multe componente, descrierea sa în termeni simpli este mai dificilă. În orice caz, la un capăt se află PNL, care afirmă principiile liberalismului economic, majoritatea celorlalte se situează în centrul axei, iar la celălalt capăt se află PRM, care este un partid de extremă dreaptă din punct de vedere cultural și de ideologie socialistă din punct de vedere economic. Realizarea unei analize de
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
capitalismului. În această direcție, discursul celor doi se poate aborda din perspectiva îngrijorării existențiale în legătură cu colonizarea subiectivității de către un „stat al capitalismului despotic” al cărui prim cetățean este „corpul fără organe”. Demersul ideologic al celor doi filosofi capătă imaginea unui „liberalism tehnologic” populat de „corpuri fără organe”, iar mașinăria socială a producției dezirante devine o expresie hedonistă a practicilor consumeriste. Schizoanaliza, continuată de către Guattari (1989Ă în contextul mai apropiat al electronizării ontologic-sociale, poate converge de asemenea, în mod paradoxal, la critica
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și sustenabilitatea acțiunii politice colective asumată în această nouă ordine politică. De la crearea Comunității Economice, în 1950, și până la jumătatea deceniului nouă al secolului trecut, atenția teoreticienilor a fost concentrată pe explicarea procesului de integrare europeană. Alternativele cadrului teoretic, neofuncționalismul, liberalismul interguvernamental și istoricul instituționalismului care au fost dezvoltate, în special pe parcursul acelor ani (în particular în SUA) au fost strâns legate de dezbaterile din domeniul relațiilor internaționale. Procesul de construcție instituțională a UE a fost interpretat ca un exemplu avansat
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
în care aceasta se numea Adunarea Comună a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, liberalii s-au constituit ca grup în 1976 (Gruparea Liberală și Democrată). Odată cu părăsirea lui de către Aripa Dreaptă Italiană (1972) și pătrunderea unor elemente noi de liberalism înclinat spre centru și centru-stânga, prin includerea unor partide din Marea Britanie și Danemarca, grupul începe să migreze dinspre dreapta extinsă spre stânga spectrului politic. În urma afilierii Partidului Social-Democrat Portughez (1984) și-a schimbat denumirea în Gruparea Partidului Liberal, Democrat și
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
de a construi "un tip de societate care să favorizeze dezvoltarea omului și care să-i per-mită să-și asume libertatea în cea mai mare măsură posibilă": "De aceea refuzăm un anumit tip de societate de consum, la care conduc liberalismul economic și în egală măsură societatea materialistă propusă de modelul sovietic așa cum funcționează el în U.R.S.S., căci și unul și celălalt din aceste tipuri de societate au drept consecință alienarea anumitor valori pe care le considerăm necesare pentru ca omul
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
se regăsește în acest curent. B.C. Anumite modele de viață artificială dezvoltate în Institutul de la Santa Fe par destul de tulburătoare. Un model în care domină competitivitatea și selecția, în care se regăsesc cele mai rele excese ale capitalismului și ale liberalismului nu e deloc simpatic. De altfel, din ce în ce mai mulți cercetători din domeniile vieții artificiale și realității virtuale se raportează la science-fiction pentru a-și crea "lumile artificiale". Cum vă plasați dumneavoastră prin raportare la aceste lucrări? J. de R. Cred că
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
economice care ni se prezintă ca universale se bazează pe o concepție despre lume și despre relația oamenilor cu această lume. Lucrurile evoluează, perspectiva noastră asupra lumii se schimbă la lumina cunoștințelor noastre. Perspectiva echilibrului ar putea părea că justifică liberalismul economic. Cea a distrugerii creatoare cere intervenția armonizantă a puterii publice. Întrebarea pusă lumii se schimbă și ea odată cu timpul. Cu paradigmele mecaniciste (Newton), sau termodinamica (în sensul pe care îl are la Carnot), universul, viața sînt asimilate unor mașini
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
concurență. Jacques Robin și Henri Laborit doreau să aducă "noua grilă de intepretare ce avea să scoată marxismul din uz". Însă marxismul era descalificat după '77 și nu a mai fost adversarul implicit al Grupului celor Zece. Noul rival era liberalismul. Mai mulți membri ai Grupului celor Zece, de exemplu Gérard Rosenthal și David Rousset, au fost printre primii care au denunțat impostura comunistă și marxistă. Morin e un fost comunist care a devenit anti-comunist. Marxismul s-a prăbușit atunci și
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Gérard Rosenthal și David Rousset, au fost printre primii care au denunțat impostura comunistă și marxistă. Morin e un fost comunist care a devenit anti-comunist. Marxismul s-a prăbușit atunci și PCF a început să piardă din voturi. În paralel, liberalismul lua amploare. Asta nu-mi era deloc clar la timpul respectiv. În Grupul celor Zece, vorbeam despre asta în termeni de nou conflict paradigmatic. Constatînd această tendință și apropierea de PS, m-am simțit respins pentru că nu mai eram "corect
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
ideologie politică, în ciuda faptului că unii au văzut în el un soi de "radical socialist", la fel și Foucault este reprezentantul unor noi forme de gândire, dincolo de bipolarism și de partizanat 100, dincolo de îngustimea intelectuală oferită de socialism sau de liberalism, ambele ideologii fiind "lipite", total aiurea, de cariera intelectuală a profesorului francez. A fi de stânga sau de dreapta e o opțiune îngustă, valabilă doar pentru intelectuali nesemnificativi în raport cu schimbările și puterile din societate. Prin microfizica puterii, pe care Foucault
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
o societate progresistă și industrializată își găsesc împlinirea epistemică în Bentham și Comte. Formarea individului și societatea ca un mecanism perfect, deși sunt contrare ca esență epistemică, merg mână-în-mână cu ideologia politică și, practic, o creează în ambele ei antinomii: liberalismul și socialismul. Este societatea în care trăim, unde un ochi te vede fără ca tu să-l poți vedea sau să fii interesat de existența acestuia. Însă panoptismul implică și un exces de supraveghere, astfel că vedem puncte de control și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
atât de piață, cât intrinsecă, prin seriile de schimbări graduale ce sunt produse într-un anumit domeniu al cunoașterii și al practicilor sociale și împotriva ideilor înrădăcinate de o tradiție și printr-o ierarhie social-politică a reprezentării. În esența lui, liberalismul funcționează prin acest motor: critica social-politică pe baza unor argumente și idei originale; o critică împotriva formelor totalitariste ale unui sistem (social-politic și economic) cu tendințe de corporatizare și de spălare atât a individualității, cât și a creierelor! Este firesc
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]