10,015 matches
-
mai puțin controversată în literatura economică. Vom insista asupra acestor controverse la studiul doctrinelor economice. Concepte de bază: * capital real și capital nominal; * capital productiv și capital lucrativ; * capital tehnic și capital contabil; * capital fix și capital circulant; * mobilitatea capitalului; * lichiditatea capitalului; * coeficientul de înnoire a capitalului; * structura capitalului; * capacitatea de producție; * productivitatea capitalului; * necesarul relativ de capital pe unitatea de produs; * uzura fizică și uzura morală; * amortizare liniară, accelerată și degresivă; * produsul net; * profit brut, profit minimal, profit net; * rata
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
uzura fizică și uzura morală; * amortizare liniară, accelerată și degresivă; * produsul net; * profit brut, profit minimal, profit net; * rata profitului. Probleme de studiat: * Ce este capitalul? * Cum se clasifică el? * Ce se înțelege prin mobilitatea capitalului? * Ce se înțelege prin lichiditatea capitalului? * Ce este capitalul tehnic? * Prezentați principalii indicatori de eficiență ai capitalului fix. * Ce este capitalul financiar? * Ce reprezintă uzura fizică a capitalului fix? Dar cea morală? * Ce reprezintă amortizarea? * Ce este profitul? * Care sînt formele profitului? * Ce rol are
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
și deficitele publice temporare pot fi finanțate direct prin acordarea de credite de către Banca centrală prin intermediul Trezoreriei sau indirect prin cumpărarea titlurilor publice de către Banca centrală. Banca centrală cumpără titluri de valoare de la băncile comerciale care își alimentează conturile cu lichidități. Din volumul acestora, băncile comerciale acordă credite și achiziționează titluri de la trezorerie. Banca centrală a jucat rolul de intermediar unic. Pentru a acoperi deficitele publice, statul (în cazul României, Ministerul Finanțelor Publice) se poate împrumuta prin emisiunea de titluri de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
împrumuturilor statului necesare finanțării sau refinanțării unor datorii publice ajunse la maturitate. De asemenea, în multe state poate emite și cumpăra obligațiuni în diverse valute. Trezoreria acționează ca un jucător important pe piața monetară interbancară. Trezoreria nu doar că injectează lichidități, dar reușește să le absoarbă din piață prin încasările de taxe și impozite. 10.1.4. Tancul monetar Relația dintre Banca centrală și piața interbancară ia forma politicii rezervelor obligatorii. Această politică constă în obligația băncilor comerciale de a deține
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
absoarbă din piață prin încasările de taxe și impozite. 10.1.4. Tancul monetar Relația dintre Banca centrală și piața interbancară ia forma politicii rezervelor obligatorii. Această politică constă în obligația băncilor comerciale de a deține într-o anumită proporție, lichiditățile proprii (depozite) în contul băncii centrale, în general fără dobîndă. Procentul respectiv poate fi aplicat creditelor sau depozitelor, iar rata poate varia în funcție de termenele scadente sau de originea depozitelor. Rezervele obligatorii acționează asupra creației monetare, o creștere (reducere) a procentului
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Scontarea acestui titlu de credit se face de către bancă prin perceperea unei dobînzi (scont), de aproximativ 200 RON. Agentul economic va încasa 8.800 RON (9.000 200). Înainte ca titlul de credit să fie scontat, Banca comercială, neavînd toate lichiditățile necesare, s-a adresat Băncii centrale. Astfel, prin rescontarea cambiei, în schimbul unei alte dobînzi (taxă de rescont de 100 RON), inferioare valorii scontului inițial, Banca centrală o creditează (emite monedă pe piață) pe cea comercială cu suma de 8.900
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
9.000 RON). Figura nr. 10. 1. Crearea și gestionarea monedei. Tancul monetar Sistemul bancar nu se rezumă doar la această relație univocă dintre o bancă centrală și celelalte bănci comerciale din piață. Atunci cînd o bancă comercială dispune de lichidități insuficiente, pentru a se finanța și a continua să funcționeze optim, aceasta poate să apeleze la piața interbancară (în grafic reprezentată de primul inel, mai mic). Respectiva formă de piață reunește toate băncile comerciale care acționează într-o țară (în
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
poate să apeleze la piața interbancară (în grafic reprezentată de primul inel, mai mic). Respectiva formă de piață reunește toate băncile comerciale care acționează într-o țară (în cazul României, 38 de bănci comerciale), fiind folosită pentru ajustarea nivelului de lichiditate pe termen scurt sau pentru obținerea de fonduri pentru creditare. Acestea se creditează între ele, acordînd credite celor aflate în nevoie și obținînd credite pentru diverse scopuri. Sumele vehiculate sînt tranzacționate pe termene care pot fi "peste noapte" (overnight), "la
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
pe termene care pot fi "peste noapte" (overnight), "la cerere" sau pe perioade fixe de timp. O formă specială de (re)finanțare pe termen foarte scurt a operațiunilor zilnice (de exemplu, plăți) derulate de către băncile comerciale aflate în pană de lichiditate se realizează prin apelul la creditul lombard. În acest caz, dobînda plătită este prestabilită de către Banca centrală, fiind de obicei situată la limita superioară a dobînzilor overnight stabilite pe piața monetară. O altă formă de interacțiune instituțională pe termen foarte
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
limita superioară a dobînzilor overnight stabilite pe piața monetară. O altă formă de interacțiune instituțională pe termen foarte scurt dintre piața interbancară și o bancă centrală este definită de instrumentul denumit facilitatea de depozit. Potrivit acestuia, băncile comerciale care dețin lichidități în exces își pot plasa depozitele overnight la Banca centrală a statului respectiv în scopul obținerii unui profit cert și lipsit de risc. Ca și în cazul creditului lombard, dobînda cu care Banca centrală remunerează depozitele nou constituite de către băncile
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
cîștigul din dobînzi de două ori: întîi direct prin impozit (6.4 ron), apoi indirect prin efectul inflaționist care a erodat valoarea banilor acumulați, adică dobîndă real negativă (10 ron). Dacă băncile comerciale au nevoie de noi surse de finanțare (lichidități) sau pentru a se proteja de turbulențele macroeconomice, ele pot apela la bursă (în graficul de mai sus, al doilea inel mai mare). Aici ele pot emite acțiuni pentru a-și majora capitalul social constituit, astfel încît capitalizarea realizată să
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
cedarea și cumpărarea de titluri de valoare (de exemplu obligațiuni, bonuri de tezaur). Pentru a reduce creația monetară, ea emite titluri de valoare care sînt cumpărate de băncile comerciale. Pentru a stimula creația monetară, ea cumpără titluri de valoare, injectînd lichidități în economie. Spre deosebire de dobînda fixă a scontului, intervențiile pe piața liberă se efectuează la dobînzi variabile, în funcție de legea cererii și ofertei pe piață. Operațiunile open-market vizează în special piața interbancară, căreia Banca centrală decide ce volum de lichidități dorește să
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
valoare, injectînd lichidități în economie. Spre deosebire de dobînda fixă a scontului, intervențiile pe piața liberă se efectuează la dobînzi variabile, în funcție de legea cererii și ofertei pe piață. Operațiunile open-market vizează în special piața interbancară, căreia Banca centrală decide ce volum de lichidități dorește să-i injecteze și presupun existența unei piețe secundare importante (bursa) pe care se negociază titlurile de valoare emise (obligațiuni, titluri de stat, bonuri de tezaur etc.). 10.1.5. Masa monetară Masa monetară sau cantitatea de bani în
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
mai importanți indici: FTSE 100, FTSE 250, FTSE 350 sau FTSE All-Share Index. Indicele FTSE 100 prezintă pe cele mai puternice, stabile și eficiente companii de pe bursa londoneză, în funcție de capitalizare (în 2008, reprezentau 81% din piața de capital din Marea Britanie), lichidități, performanță, acționariat și management, poziția pe piață și activitatea întreprinsă (blue chip). Indicele FTSE All-Share Index cuprinde toate companiile eligibile listate pe bursa londoneză, care reprezintă aproximativ 98% din piața de capital din Marea Britanie (la 30 iunie 2011, valoarea era
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
întărirea cursului oficial în raport cu alte monede. Această apreciere monetară poate domoli creșterea prețurilor, deci cursul de schimb poate fi utilizat ca ancoră anti-inflaționistă. Riscurile sînt deteriorarea balanței comerciale, prin reducerea exporturilor și creșterea importurilor, dar și provocarea unei crize de lichiditate, lipsirea economiei de "lubrifiantul" necesar facilitării circulației, schimbului de mărfuri și servicii. În alte conjuncturi economico-sociale, rezultate poate să dea și deprecierea sau devalorizarea monetară, ce reprezintă reducerea legală a valorii paritare a monedei naționale. O metodă mai brutală poate
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
în sloganuri neverificabile"5. Dacă ar fi să judecăm în termenii marilor etape, ai marilor mișcări economice, observabilă este deocamdată doar vremea unei rapace acumulări primitive de capital, pe orice cale și cu orice mijloace și o firavă activare a lichidităților Vestului în căutare de noi debușee. Libertatea este o armă pentru cei puternici; pentru cei slabi și lipsiți de exercițiul ei, libertatea poate deveni cel puțin la începuturile manifestării și conștientizării sale o piedică avînd un efect de bumerang. Liberalismul
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Echilibrul pe piața bunurilor implică faptul că o scădere a ratei dobînzii determină creșterea venitului. Rezultă că Y = C(Y T) + G + I, ceea ce echivalează cu faptul că variabila consum este condiționată de mărimea venitului. 17.1.5. Curba LM (lichiditate și masă monetară) Curba LM reprezintă sectorul monetar al unei economii, curba de echilibru pe piața monetară care ilustrează combinațiile dintre ratele dobînzii și nivelurile producției echivalînd cu o egalitate între cererea și oferta de bani: L(d, Y) = M
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
al unei economii, curba de echilibru pe piața monetară care ilustrează combinațiile dintre ratele dobînzii și nivelurile producției echivalînd cu o egalitate între cererea și oferta de bani: L(d, Y) = M/P, unde L = cererea de monedă, preferința pentru lichiditate este în strînsă relație cu rata nominală a dobînzii (d) (atunci cînd dobînda crește, cererea de bani este în descreștere) și cu nivelul venitului (creșterea venitului echivalează cu o cerere suplimentară de monedă); M / P = masa monetară / nivelul prețurilor, reprezintă
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
sub -1%), fie să o reevalueze (dacă rata de schimb urcă peste 1%); c) instituirea Fondului Monetar Internațional. FMI a fost însărcinat să vegheze la buna funcționare a sistemului monetar internațional și să acorde împrumuturi țărilor ce au nevoie de lichidități internaționale pentru a depăși o situație economică dificilă, în special pentru a regla deficitul balanței lor de plăți. Pentru aceasta, fiecare țară fondatoare sau devenită membră ulterior a depus la fond o participație, făcînd un depozit în aur proporțional cu
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
acest dans amețitor. Într-o a treia etapă, în 1976, acordurile din Jamaica oficializează adoptarea regimului ratelor de schimb flotante. Aurul este demonetizat, iar drepturile speciale de tragere (DST) emise de către FMI trebuie să înlocuiască dolarul ca nou mijloc de lichiditate internațională. 20.2. REGIMUL RATELOR DE SCHIMB FLOTANTE De la noul sistem se spera obținerea unor rate de schimb "adevărate", deoarece ele rezultau dintr-o singură lege: a cererii și a ofertei. Se sconta, pe de altă parte, pe un dezangajament
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Worldcom, Xerox ș.a.). Toate acestea, la care se adaugă și politica Administrației de la Washington sau ceea ce George Söros numea recent "factorul Bush" în economie, au generat o anumită neîncredere în economia americană, care s-a soldat cu o retragere de lichidități de pe piețele financiare de dincolo de Atlantic, o reorientare a investițiilor, în special a celor de portofoliu, dinspre SUA spre Europa, Asia și diversele paradisuri fiscale, și inevitabil cu afectarea puterii paritare a dolarului american. Sistemul monetar-financiar internațional, așa cum s-a
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
unipolară. State islamice (Kuweit, Qatar, Emiratele Arabe Unite), împreună cu Singapore, Rusia și China, au creat fonduri de investiții de stat, care joacă după regulile pieței libere, care cumpără bănci și companii americane în derivă. Pentru companiile americane în criza actuală (și de lichidități), aceste fonduri sînt singurele surse de a face rost de banii necesari supraviețuirii. Dar ele pot avea și un puternic potențial destabilizator. Cum poți să controlezi, într-o economie liberală, astfel de fluxuri enorme de capital? Responsabilitatea principală pentru ceea ce
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
internațională. Nume mari de pe Wall Street, ca Citigroup și Meryll Lynch, sau din Elveția, UBS și Credit Suisse, s-au văzut nevoite să facă recurs la miliardele de dolari oferite de astfel de fonduri de investiții, rămase singurele surse de lichiditate în condițiile lipsei de încredere și fricii generalizate care au paralizat piețele lumii. Aceste fonduri nu sînt aproape deloc transparente. Ele își gestionează afacerile într-o manieră mai curînd opacă, fără să aflăm nimic despre modul cum își aleg investițiile
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
capitalului acționar al firmei; c) riscul tranzacției, reprezintă incertitudinea valorii În valuta națională a tranzacției, care este determinată În valută străină. Modificarea cursului valutei străine duce la modificarea profitului exprimat În ea și a prețului Întreprinderii, În general; 6. riscul lichidității, exprimă dificultatea de a vinde bunurile În care au fost investite mijloacele bănești sau dificultatea de a vinde patrimoniul primit ca gaj pentru Îniprumuturile acordate; 7. riscul câștigului financiar ratat, reprezintă riscul apariției pierderilor financiare indirecte (profitul necăpătat, În rezultatul
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
cu ajutorul următorilor indicatori: 18. Viteza de circulație a monedei (Vm). Arată intensitatea folosirii monedei Într-o economie națională. Cu cât această viteză este mai mare, cu atât moneda este mai stabilă și prezintă mai multă Încredere pentru investitor. 19. Rata lichidității monetare (Lm). Este un indicator sintetic care raportează masa monetară aflată În circulație la nivelul proceselor economice derulate Într-o economie pe o perioadă determinată de timp. Se calculează prin raportarea volumului masei monetare la P.I.B. (sau la Venitul Național
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]