2,625 matches
-
Danezii- Juul. Saxonii - Gehul. Celții - Gewel. Polonezii - Willia. Rușii - Razdjestva. Bulgarii - Bozik. Ucrainieinii - Rizdo. Sârbii, sloveniiBozic. Nașterea Dmnului este denumită la români printrun cuvânt propriu, specific numai popurului nostru: Crăciun. Cu privire la originea acestuia, există o îndelungată dispută filologică, dar majoritatea lingviștilor afirmă că termenul provine din limba latină. Hasdeu îl deduce din lat. crastinum. alții din colationem de la colatio (chemarea făcută poporului de către preoții păgâni pentru a anunța sărbătorile ce soseau). Sau din lat. carnatione, de la incarnatio (întruchipare). Sau din alt
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
179); Slama Cazacu (176) ); rezultatele obținute nu au condus încă la construirea unei teorii a achiziției limbajului. Rapiditatea cu care are loc procesul de învățare a limbajului la copii normali este însă un fenomen care reține atenția din ce în ce mai mult psihologilor, lingviștilor și psiholingviștilor, studiul limbajului expresiv punând în valoare conținutul vieții mintale a copilului și indicii pentru măsurarea inteligenței lui. Relația directă între limbaj și gândire după afirmațiile a numeroși autori evidențiază importanța acestui aspect. „Limbajul ajută gândirea și contribuie la
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
concepția lui Koch, textemele desemnează, asemenea morfemelor în cadrul cuvântului, unitățile lingvistice minimale care intră în alcătuirea unui text, indiciile elementare care asigură configurarea textualității (trăsăturile ce marchează apartenența textului la un anumit gen literar, de pildă). În mod previzibil, proiectul lingvistului german (ca și celelalte tentative similare din epocă) a dat rezultate nesatisfăcătoare, din cauza faptului, bine-cunoscut astăzi, că, spre deosebire de unitățile lingvistice infra-frastice, textul - și oricare altă unitate transfrastică - nu permite o formalizare adecvată după un model generativ 3. Prin urmare, fără
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
o combinație de unități, pentru că amândoi factorii au concurat în a o produce, și în proporții ce sunt cu neputință de determinat."12 2.1.1. În ciuda rezervelor lui Saussure, meritul de fondator al frazeologiei i se datorează tot unui lingvist din Școala de la Geneva, și anume discipolului său Charles Bally. În Précis de stylistique française (1905) și, mai ales, în Traité de stylistique française (2 vol., 1909), elevul lui Saussure a inaugurat cea mai veche tradiție de cercetare frazeologică din
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
1905) și, mai ales, în Traité de stylistique française (2 vol., 1909), elevul lui Saussure a inaugurat cea mai veche tradiție de cercetare frazeologică din Europa: frazeologia franceză sau, mai exact, francofonă, dat fiind că în cadrul ei au activat și lingviști din Elveția, Belgia sau din Africa de Nord. În baza unor principii, în fond, saussuriene, Bally a propus noțiunea de "locuțiuni frazeologice" pentru toate "grupurile [de cuvinte] consacrate prin uzaj"13. Totodată, discipolul lui Saussure a realizat și prima clasificare a acestor
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
alte cuvinte, Bally preia modelul conceptual și metodologic al precursorului său, ceea ce îl determină, pe de o parte, să privilegieze "limba" în raport cu "vorbirea", iar, pe de altă parte, să prefere abordarea gramaticală a unităților frazeologice unei analize semantice propriu-zise. Totuși, lingvistul genevez are marele merit de a fi sesizat pentru prima oară fenomenul de "defixare" (défigement) a "locuțiunilor frazeologice"17, sesizabil în exemple precum Le sens commun este moins commun qu'on ne pense. Fenomenul ar fi putut deschide calea către
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și/sau de "stilistică a limbii", dar cuprinzând și observații etimologice și, apoi, pragmatice. Dintre acestea, o lucrare fundamentală este aceea a lui Pierre Guiraud (Les locutions françaises, 1961), care își asumă, de la bun început, premise și principii structuraliste. Pentru lingvistul francez, locuțiunea reprezintă o "expresie constituită prin uniunea mai multor cuvinte formând o unitate sintactică și lexicologică"19, care se deosebește de restul combinațiilor lingvistice prin trei trăsături: "unitate de formă și de sens; abatere de la norma gramaticală sau lexicală
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
oarecare autonomie și continuă să evoce imaginile care le sunt caracteristice. În majoritatea cazurilor, imaginea vehiculată de locuțiune se actualizează fără a revela legătura semantică ce se află la baza valorilor particulare ale expresiei."22 Totuși, în ciuda acestei observații pertinente, lingvistul francez nu explorează decât tangențial modul în care locuțiunile se "actualizează" în textele curente, preferând să analizeze doar etimologia unităților respective. Conform acestui parametru, autorul cărții distinge două tipuri de locuțiuni: (a) cele care iau naștere din "moștenirea socială", indiferent
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
transcende ceea ce se consideră în general drept niveluri diferite ale analizei lingvistice" și că "o descriere [a expresiilor fixe] care nu ar fi decât sintactică sau semantică nu ar reține decât o parte a faptelor"25. Cu toate acestea, pentru lingvistul francez semanticul rămâne doar o treaptă preliminară a investigației "expresiilor fixe", care folosește doar pentru a delimita sfera acestei categorii (prin gradul de opacitate al construcției) și care e abandonat apoi (în stadiul clasificării și al analizei propriu-zise) în favoarea unui
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
libere" (free phrases), cât și pe cele "fixate" (set phrases). În acest sens, cercetătorul ruso-canadian propune conceptul de "funcție lexicală" (FL), prin care cumulează atât particularitățile paradigmatice ("arhilexemele"), cât și cele sintagmatice ("clasemele") ale unităților lexicale 41. Pe baza acestora, lingvistul din Montréal avansează un criteriu unitar de clasificare a "frazemelor", termen prin care identifică întreaga arie a "discursului repetat". În primul rând, Mel'čuk disociază sintagmele "libere" (free phrases), care "pot fi produse, pornind de la o Reprezentare conceptuală dată, în conformitate cu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în timp ce, din cauza dublei lor stratificări, unitățile "discursului repetat" se sustrag din principiu unei asemenea expertize. 2.2.2. Un alt exemplu caracteristic pentru bogăția frazeologiei sovietice/ruse este activitatea lui Dmitrij Dobrovol'skij. Format la școala lui Igor Mel'čuk, lingvistul moscovit s-a reorientat apoi către cognitivism 47, pentru ca în cele din urmă să elaboreze, împreună cu cercetătoarea germană Elisabeth Piirainen, o metodologie culturalistă de analiză a expresiilor idiomatice. În U.R.S.S., dimensiunea culturală a expresiilor idiomatice începuse să fie abordată
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de unică realitate a limbajului: "Vorbirea e făcută din vorbire, și nu din prescripții generale. Noile fapte de vorbire sunt modelate prin reproducerea, modificarea și contopirea unor fapte de vorbire deja fixate."56 În consecință, singura "unitate" lingvistică pe care lingvistul de origine rusă o acceptă în așa-zisul "vocabular al vorbirii" este "fragmentul comunicativ" (formule stereotipe, citate, tipare prefabricate - inclusiv construcții de tipul una dintre cele mai...), iar singura "competență" lingvistică este "memoria vorbirii", care, prin "reproducerea, modificarea și contopirea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
la această ultimă lucrare ne vom referi aici mai pe larg, deoarece ea sintetizează exemplar preocupările savantului elvețian. Asemenea frazeologilor germani, Harald Burger a optat pentru o perspectivă semantică asupra textemelor, lucru care se verifică, între altele, prin aceea că lingvistul este autorul principalului articol de semantică din "manualul" menționat. Din această perspectivă, autorul disociază de la bun început "sensul literal" și "sensul frazeologic" al expresiilor idiomatice și definește "idiomaticitatea" drept "absența unei conexiuni aparente" între cele două sensuri 71. "Conexiunea" nu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și, mai ales, în Statele Unite, orientarea respectivă a fost și continuă să fie eclipsată de alte două perspective majore (generativismul și cognitivismul), pe care le vom discuta în continuare. 3. Abordări generativiste 3.0. Fundamentată la sfârșitul deceniului șase de către lingvistul american Noam Chomsky, teoria generativistă ne interesează aici din două puncte de vedere: prin cadrul teoretic pe care îl propune și prin analiza efectivă a textemelor (în principal a expresiilor idiomatice). Chomsky a fost unul dintre primii lingviști din epoca
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
șase de către lingvistul american Noam Chomsky, teoria generativistă ne interesează aici din două puncte de vedere: prin cadrul teoretic pe care îl propune și prin analiza efectivă a textemelor (în principal a expresiilor idiomatice). Chomsky a fost unul dintre primii lingviști din epoca modernă care au atras atenția asupra creativității în/prin limbaj și, mai ales, asupra funcției creatoare a limbajului obișnuit. Încă din Current Issues in Linguistic Theory (1964), lingvistul american susținea că "faptul central" al oricărei teorii lingvistice ar
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
principal a expresiilor idiomatice). Chomsky a fost unul dintre primii lingviști din epoca modernă care au atras atenția asupra creativității în/prin limbaj și, mai ales, asupra funcției creatoare a limbajului obișnuit. Încă din Current Issues in Linguistic Theory (1964), lingvistul american susținea că "faptul central" al oricărei teorii lingvistice ar trebui să fie acela că, "la un moment dat, un vorbitor matur poate produce o propoziție nouă în limba sa, iar alți vorbitori o pot înțelege nemijlocit, chiar dacă e la fel de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
obișnuit al limbajului"79. Asemenea lui Coșeriu, fondatorul teoriei generativiste se revendică în acest punct de la Wilhelm von Humboldt, urmărind să înlocuiască modelul "taxonomic-behaviorist", pe care îl considera dominant în epocă, printr-o viziune "humboldtiană" asupra limbajului. Totuși, în cazul lingvistului american, acest proiect ambițios se autolimitează ca urmare a perpetuării unei viziuni reducționiste asupra creativității 80. Mai întâi, în ciuda intuițiilor sale, "Chomsky se menține pe de-a-ntregul în rama competenței lingvistice particulare"81, în special în "rama" sintaxei, ceea ce face
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
explica natura unităților aferente li se datorează lui J.J. Katz și P.M. Postal, care, într-un studiu de doar 8 pagini, apărut în 1963, formulează ceea ce va deveni în scurt timp poziția-standard a gramaticii transformaționale cu privire la idiomuri. Pentru cei doi lingviști, "trăsătura esențială a unui idiom este aceea că sensul său global și, în general, sensul oricărei propoziții care conține o secvență idiomatică nu este o funcție compozițională a sensului părților gramaticale elementare ale idiomului respectiv"85. Următorul pas constă în
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
aceea întreprinsă de către Uriel Weinreich în 1969. Spre deosebire de Katz și Postal, profesorul de la Columbia University era familiarizat cu cercetările frazeologiei sovietice din epocă și, din acest motiv, el acordă o mai mare importanță factorului semantic. De altfel, principala preocupare a lingvistului american nu e aceea de a diferenția așa-zisele phrasal idioms de lexical idioms, ci de a delimita expresiile idiomatice de omonimele lor literale. În acest sens, Weinreich postulează că "sensul idiomatic al unei expresii complexe poate fi diferit de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
poate fi diferit de sensul ei literal, fie în virtutea funcției sale semantice [...], fie a constituenților ei semantici. Diferența dintre constituenții preconizați și cei obținuți poate conduce la suprimarea, la adăugarea sau la înlocuirea unora dintre componente."88 Din această perspectivă, lingvistul american definește expresia idiomatică drept "o unitate frazeologică implicând cel puțin doi constituenți polisemici, între care există o selecție contextuală reciprocă a subsensurilor aferente"89. Cu toate acestea, profesorul de la Columbia se vede nevoit să recunoască faptul că "diferența semantică
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cu desăvârșire cunoașterea lingvistică ce reprezintă semnificatele ca atare și ia în considerare doar aplicarea acestora în desemnare, confundând cunoașterea semnificatului, cunoașterea lingvistică, cu cunoașterea despre "lucruri"."107 Trebuie să precizăm, totuși, că, pe de o parte, eroarea semnalată de către lingvistul de la Tübingen nu îi vizează pe psihologii cognitiviști care au elaborat și utilizat teoria prototipurilor, ci doar pe semanticieni precum Georges Kleiber, care, adeseori, își bazau afirmațiile pe o completă ignorare a principiilor semanticii structurale 108. Pe de altă parte
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
un teren pe care Eugeniu Coșeriu îl străbătuse cu câteva decenii în urmă. De altfel, comentând studiul coșerian "La creación metafórica en el lenguaje" (1952), Mircea Borcilă a semnalat deja precursoratul profesorului de la Montevideo în descrierea acestui compartiment al limbajului: "lingvistul nostru "descoperă" [...] "câmpul" metaforicii vorbirii, în care se vor instala, mai târziu (dar numai parțial și provizoriu, pentru a-l părăsi imediat), semanticienii cognitiviști. Mai mult, E. Coșeriu propune și o cuprindere de ansamblu a acestui câmp, pornind de la un
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de vedere lingvistic proverbele 131. Abia coordonatorii manualului internațional de frazeologie apărut în 2007 vor recunoaște că "nu mai poate fi negat faptul că proverbele posedă trăsături frazeologice importante"132, fără însă ca acest lucru să risipească definitiv rezervele anumitor lingviști, care continuă să excludă proverbele din sfera obiectului lor de studiu. 5.1. Deși artificială, separația între frazeologie și paremiologie are, totuși, o explicație istorică: aceea că, până la începutul deceniului opt al secolului trecut, abordarea proverbelor (indiferent dacă ea viza
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
umaniste din perioada interbelică - Sextil Pușcariu în lingvistică și Lucian Blaga în filozofia culturii - anticipează în bună măsură demersul și achizițiile integralismului lingvistic 175. Această relație va deveni manifestă după 1990, odată cu asimilarea și asumarea progresivă a doctrinei coșeriene de către lingviștii din acest centru universitar 176, dar mai ales odată cu înființarea Centrului de Studii Integraliste al Catedrei de Lingvistică Generală și Semiotică (1998). Un rol important în stabilirea acestei direcții l-a avut, atât pe plan instituțional, cât și doctrinar, Mircea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în ceea ce privește investigarea "citatelor celebre". Intertextualitatea a fost rareori identificată și explorată ca fenomen lingvistic particular 184, iar studiile aplicate consacrate acestui fenomen rămân încă destul de puține, fiind semnate, de obicei, mai degrabă de critici și teoreticieni literari 185 decât de lingviști. Prin urmare, elaborarea unui instrumentar riguros de analiză a intertextualității rămâne o sarcină urgentă pentru viitoarele cercetări românești de lingvistică a textului. 7.3. Panorama de mai sus îndreptățește, credem, câteva concluzii parțiale cu privire la anumite deficiențe ale cercetării lingvistice a
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]