5,957 matches
-
lui 1935. Acum vă rog un lucru și-mi pun toată încrederea în d[umnea]voastră, fiindcă numai d[umnea]voastră sunteți în drept să mi-l faceți: vă rog încredințați d[omnu]lui Caragață 3 restul de 1400 de lire italiene câte mi se cuvin pe august și septembrie c[u]r[en]t. El are instrucțiuni cum să-mi întrebuințeze banii. Mulțumindu- vă anticipativ pentru interesul deosebit ce mi-l purtați. Vă mai rog să dispuneți ca banii să
Traian Chelariu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3375_a_4700]
-
cu viteza luminii de performanțele eminesciene se constituie într-o limită implacabilă în calea unei receptări pozitive majore a liricii heliadești. Citind sintagme precum: "sufletu-mi s-aripează", "lumina eterului ceresc" (O noapte pe ruinele Tîrgoviștii) ori "Subt degete-mi răsună, liră, te-nfiorează" (Destăinuirea) ai, irepresibil, percepția unui "déjà-vu" și nu poți să nu denunți convenția, masca, montajul inabil. Acolo, însă, unde intervin forța inspirației, reala inventivitate imagistică, rezultatul obținut nu doar că salvează versurile de la condiția precară, caducă, dar furnizează
I. Heliade-Rădulescu - 200: Viziuni poetice by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/15245_a_16570]
-
cam multe sărbători lunile astea mereu sunt multpreamulte sărbători în anii aceștia pierduți ca de coajă nucile verzi cu miez dulce-amărui. Da, dă-mi-te dorului meu acru, acum, ca un balon de săpun sau numănui. Pastișă eminesciană O să spânzur lira-n cui N-o să am cui lumânare Și pustiului să pui Și să-l chem în călimara Visului din astăvara Și de-o toamnă și-nc-o zi Dintr-o iarnă Alb-neagră. Ca un leu... Ca un leu mă-nfățișez în fața ta
Poezie by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/15393_a_16718]
-
falduri de stronțiu necopt știutul pe chipul reinventatului înfometatului din lup derulează oniric celuloidul tot ce știam e atît de ciudat acum cînd se moare în acest loc unde sticlirile mîngîie unde sunetele pipăie unde gîndurile se răspîndesc pecingine în liră Prin microscop dacă mă desprind trupul meu e altul la apus irizarea e alta unghiul diferă așa cum pe timp de furtună toate umbrele par deodată morminte fără origini prin tornadele microscopului văd cum în toate imperiile aripilor s-au adunat
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/16189_a_17514]
-
roz și sub coate, Lipindu-și braț de antebraț cît poate. Oh, Lolo s-ar iubi-n clei și la ceafă, Prinzîndu-și părul tragic c-o agrafă. Oh, Lolo s-ar iubi, pur, și pe șira Spinării, mlădiindu-se ca lira. Oh, Lolo s-ar iubi, neîncetat, Și-n splină, și-n rinichi, și în ficat... (va urma!) * Lolo este femeia mileniului cinci, desigur!!!
Lolo sau nesfîrșitele posibilități ale iubirii by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16316_a_17641]
-
contemporană semnat de camaradul de arme Ioan Holban (un fel de agă) - așezai uriașa înfățișare editorială în fața matahalei-tanc-dinozaur-sovieto-rus, să nu mă sfarme, să nu-mi înfigă cuțitul în rană vreo cătană Mitralierele amuțiră. Părea că Orfeu cânta, liber, la inefabila liră. Tăcuți, soldații începură să se adune în jurul cărții holbaniene precum la Templu Unii îngenunchiară. Alții începură a murmura rugăciuni O petardă aruncată de pe un bloc turn amuți mulțimea prezentă în Piața Publică. Eram la Sankt Petersburg? La Petrograd? La Leningrad
SIMFONIA A 14-A SAU LISTA LUI VLADIMIR PUTIN by Lucian Vasiliu () [Corola-journal/Imaginative/2406_a_3731]
-
ne poate servi de barometru. Sîntem în posesia a trei publicații importante (toate din Paris, n-avem idee dacă în celelalte orașe unde s-au aflat ambasadorii literaturii noastre au existat ecouri de presă) care acordă evenimentului un spațiu oarecare: Lire, cu un consistent dosar în numărul pe noiembrie, Le Magazine littéraire (tot în numărul pe noiembrie) și Le Monde (o pagină în numărul de vineri 18 noiembrie, asadar din primele zile ale Frumoaselor străine). Le Monde recenzează cîteva din titlurile
Spécial Roumanie by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11022_a_12347]
-
de altfel, si Sandrine Fillipetti. Din păcate, nu ne spune nici unul ce impact au avut întîlnirile scriitorilor noștri cu publicul francez. Probabil n-au socotit că merită osteneală să le urmărească în direct, cum se spune în jargon mediatic. Nici Lire nu ne spune mai multe despre aceste întîlniri, deși le publică programul integral, din care aflăm, de exemplu, ca la Cité Internaționale din Paris ar fi fost prezent, alături de Gabriela Adameșteanu, si Eginald Schlattner, ca un al unsprezecelea scriitor, e
Spécial Roumanie by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11022_a_12347]
-
din cele cîteva nume de scriitori români din generațiile mai vechi despre care André Clavel, Iulia Badea-Guérité, Lili Braniște sau Alexandre Fillon au auzit: Panait Istrati, Gherasim Luca, M. Sebastian și, firește, Eliade, Cioran și Ionesco. între numele furnizate de Lire, este și al lui Norman Manea mult mai bine știut în SUA, tradus în franceză doar cu nuvelele din Le thé de Proust și Le Bonheur obligatoire, si asta la începutul anilor ^90. Recenziile la cărțile traduse ale invitaților sînt
Spécial Roumanie by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11022_a_12347]
-
mult mai bine știut în SUA, tradus în franceză doar cu nuvelele din Le thé de Proust și Le Bonheur obligatoire, si asta la începutul anilor ^90. Recenziile la cărțile traduse ale invitaților sînt onorabile. Fără falsă politețe, colaboratorii revistei Lire le prezintă atractiv și destul de exact, la un loc cu necesare considerații despre autorii înșiși. Una peste alta, ecourile critice la prezența în Franța a celor zece, la cărțile lor și, în general, la literatura noastră sînt foarte favorabile, deschizătoare
Spécial Roumanie by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11022_a_12347]
-
nu pomenesc de toată marea noastră critică din aceeași perioadă, inspirată de cea franceză. Cred că accentul pus pe francofilia noastră ar fi fost util în reînnodarea oficială a raporturilor literare dintre România și Franța. Ar fi fost bine dacă Lire (care ne-a luat cel mai în serios) se gîndea să ceară și punctul de vedere al unor critici români despre toate acestea.
Spécial Roumanie by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11022_a_12347]
-
și Casele Cuvântului lor, călăuziți de Steaua Muzelor, purtând daruri de smirnă, tămâie și aur spre Curtea de Argeș, cetatea în care Iubirea și jertfa Creației s-au îngemănat... Nopțile de Poezie de la Curtea de Argeș: ofrandă lăsată de nemuritori în drumul spre Constelația Lirei... Nu de mult timp, în noiembrie 2012, Editura Minerva din București a publicat lucrarea mea „Testament Anthology of Modern Romanian Verse” (ediție bilingvă), realizată cu ajutorul profesorilor Eva Foster și Daniel Reynaud din Australia. Volumul oferă pentru prima dată în mod
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
acum Înainte să marcheze viața popoarelor pe care Dumnezeu le-a lăsat să aibă grijă de ea și de afluenții ei. „Fluviul cu unde frumoase”, cum Îl numea Hesiod, va continua să fie slăvit de cântăreți, cu flautul și cu lira, cu verbul și cu culoarea, imortalizând În versuri, imnuri, cantate și pe pânze ipostazele de măreție ale acestei ape-rege a continentului Europa. (Din volumul „ARBORELE DE APĂ”,În pregătire pentru tipar.) (Fotografii realizate de Valentin Pițigoi) DANUBIUM NOSTRUM curge-n
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
dar, conform uzanței,/ Completul știe - întrebați și luna:/Un singur vinovat e, Tu, Femeie!” - cf. Sonetul CCLIII. Și, astfel SONETUL devine principalul instrument soteriologic al umanității! - el conținând și Iubire-Armonie, dar și Puritatea Marianico-Hristică, Resurecțională, a Iubirii: „Păzește-mă, am lira-n toropire,/Să strig, nu pot - sonetul meu răzbate!/ La miezul nopții facă-se dreptate:/ Sub praporii-nvierii fi-voi mire!” - cf. Sonetul CCXLVI. Ceea ce-l face foarte român și uman, pe acest sonetist de excepție, este atitudinea sa profund
SOTERIOLOGIA IUBIRII. IMN AL GLORIEI RE-TRÃIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAÞIEI, PRIN IUBIRE DIVINÃ: VOLUMUL FIIND – 365 +1 Iconosonete de THEODOR RÃPAN. In: Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
patruzeci de ani, l-a contrazis beiul zâmbind cu gura până la urechi, fiindcă era ferm convins. - Atunci de ce rasă este? a bombănit Fawwaz, acceptând în final vorbele clientului, pe care-l blestema în gând cu câinele lui cu tot, în vreme ce lirele - douăzeci la număr - pe care le plătise pentru anunț începeau să-i joace prin fața ochilor. - Câinele ăsta-i pechinez... - Și ce-are a face? Poate să fie orice... Important este un singur lucru: cât dai pe el? a zis Fawwaz
ALAA AL-ASWANI Aș fi vrut să fiu egiptean by Nicolae Dobrișan () [Corola-journal/Journalistic/4148_a_5473]
-
cățel cu orice preț. Beiul a tăcut o clipă, uitându-se cu afecțiune la cățel. De parcă ar fi simțit ce se întâmplă, cățelul a început să sară, a întins botul și l-a lins pe față. - Îți dau trei sute de lire... Fawwaz a rămas înmărmurit și i-au trebuit câteva clipe ca să se dumirească. - Nu-i drept, domnule! E păcat! Vasăzică un câine... (nu-i venea în minte numele rasei, așa că a continuat)... un câine de rasă ca ăsta costă doar
ALAA AL-ASWANI Aș fi vrut să fiu egiptean by Nicolae Dobrișan () [Corola-journal/Journalistic/4148_a_5473]
-
rămas înmărmurit și i-au trebuit câteva clipe ca să se dumirească. - Nu-i drept, domnule! E păcat! Vasăzică un câine... (nu-i venea în minte numele rasei, așa că a continuat)... un câine de rasă ca ăsta costă doar trei sute de lire... Mă așteptam să oferiți șapte sute sau cel puțin șase sute! S-au mai tocmit ce s-au mai tocmit și în cele din urmă beiul a scos trei sute cincizeci de lire, pe care Fawwaz le-a numărat rapid, hârtie cu hârtie
ALAA AL-ASWANI Aș fi vrut să fiu egiptean by Nicolae Dobrișan () [Corola-journal/Journalistic/4148_a_5473]
-
un câine de rasă ca ăsta costă doar trei sute de lire... Mă așteptam să oferiți șapte sute sau cel puțin șase sute! S-au mai tocmit ce s-au mai tocmit și în cele din urmă beiul a scos trei sute cincizeci de lire, pe care Fawwaz le-a numărat rapid, hârtie cu hârtie, le-a împăturit cu grijă și le-a vârât în buzunarul de la piept. Beiul și-a luat cățelul și s-a îndreptat fericit spre mașină. Fawwaz l-a însoțit până la
ALAA AL-ASWANI Aș fi vrut să fiu egiptean by Nicolae Dobrișan () [Corola-journal/Journalistic/4148_a_5473]
-
care scriu nu pentru bani, ci pentru Glouar (Orlando ar fi dorit ca Greene să fi avut un accent mai bun). Glouar, a repetat Greene, noțiunea care stimulează spiritele nobile. Eu, dac-aș fi avut o pensie de trei sute de lire pe an, plătită trimestrial, aș fi trăit numai pentru Glouar. Aș fi zăcut dimineață de dimineață în pat, citindu-l pe Cicero. I-aș fi imitat atât de bine stilul, că nici nu ne-ai fi putut deosebi. Asta-i
Virginia Woolf ORLANDO by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/3844_a_5169]
-
cu cel care are mâinile în foc”) sau zicerile hâtre („economia este precum chiloții curvei, abia de și i-a ridicat, că îi și cad”); nici întâmplările neobișnuite (șoferul sărac, bătrân și bolnav care câștigă pe neașteptate o mie de lire, fata care lucrează la un restaurant și se schimbă în taxi, lăsând vălul și hainele lungi pentru o ținută modernă) sau chiar fantastice („ginnii, diavolii, îngerii și alte creaturi care trăiesc pe celălalt tărâm sunt prezenți în imaginația fiecărui egiptean
Povești din traficul egiptean by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3862_a_5187]
-
se ivește sub forma unui cer parcă pictat de Veronese (Două vieții), iubiții se recunosc precum pelerinii din Emaus ( Noapte primăvăratecă), lumea Siretului este concomitent o idilă de Teocrit și o pagină din Gogol (Glasul luncilor), vîntul cîntă ca o liră din Ossian (Pe aripa zefirului), Tecuciul estompat în depărtare pare scos dintr-o gravură germană, iar centrul orașului este „unmic Trianon, un Trianon aproape asiatic" (Tecuciul depărtat). Cuplată cu aluzia culturală se prezintă la Petică obsesia onirică. In toate aceste
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
anunțate de Banca Națională a României, valabile pentru ziua de vineri: Valute în cont Curs în lei 1 dolar australian 2,2279 1 dolar canadian 2,4058 1 franc elvețian 2,2788 1 coroană cehă 0,1180 1 coroană daneză 0,4772 1 liră egipteană 0,5074 1 EURO 3,5616 1 liră sterlină 5,1161 100 forinți maghiari 1,4505 100 yeni japonezi 2,6049 1 leu moldovenesc 0,2350 1 coroană norvegiană 0,4467 1 zlot polonez 0,8629 1 coroană suedeză
Agenda2005-30-05-economic () [Corola-journal/Journalistic/283976_a_285305]
-
în cont Curs în lei 1 dolar australian 2,2279 1 dolar canadian 2,4058 1 franc elvețian 2,2788 1 coroană cehă 0,1180 1 coroană daneză 0,4772 1 liră egipteană 0,5074 1 EURO 3,5616 1 liră sterlină 5,1161 100 forinți maghiari 1,4505 100 yeni japonezi 2,6049 1 leu moldovenesc 0,2350 1 coroană norvegiană 0,4467 1 zlot polonez 0,8629 1 coroană suedeză 0,3763 1 liră turcească 2,2067 1 dolar
Agenda2005-30-05-economic () [Corola-journal/Journalistic/283976_a_285305]
-
1 EURO 3,5616 1 liră sterlină 5,1161 100 forinți maghiari 1,4505 100 yeni japonezi 2,6049 1 leu moldovenesc 0,2350 1 coroană norvegiană 0,4467 1 zlot polonez 0,8629 1 coroană suedeză 0,3763 1 liră turcească 2,2067 1 dolar S.U.A. 2,9297 1 DST 4,2772 Nivelul mediu al ratelor dobânzilor, afișate de băncile comerciale, de pe piața monetară interbancară din România la ora 11,00, valabil pentru data de 21 iulie: BUBID (rata dobânzii
Agenda2005-30-05-economic () [Corola-journal/Journalistic/283976_a_285305]
-
coroane daneze; l 1 dolar egal cu 1,22 dolari canadieni; l 1 dolar egal cu 110,58 yeni japonezi; l 1 dolar egal cu 6,54 coroane norvegiene; l 1 dolar egal cu 7,75 coroane suedeze; l 1 liră sterlină egală cu 1,75 dolari; l 1 euro egal cu 1,21 dolari; l 1 dolar australian egal cu 0,76 dolari. Conform uzanțelor bancare, în cazul lirei sterline, euro și al dolarului australian s-a folosit cotația inversă
Agenda2005-30-05-economic () [Corola-journal/Journalistic/283976_a_285305]