9,030 matches
-
senzația de înțelegere rapidă a fenomenelor manageriale și economice. Cărțile și, de fapt, modelele și explicațiile sale au generat numerose analize critice, dar și prelucrări realizate de alți autori. În mod evident, principalii reprezentanți ai taberelor pro și contra sunt localizați în SUA. Deși modelul a devenit un element de referință în toate școlile de afaceri, se poate observa, chiar și la o privire superficială, că între „lumea modelelor lui Porter” și realitatea din țările mici și cu economii slab dezvoltate
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
cu valoare de cadru de analiză. Acest lucru înseamnă că așteptările trebuie moderate, iar modul de utilizare trebuie atent controlat. Rezultanta analizei reprezintă o opțiune strategică din familiile recomandate pentru diferitele combinații forțe-slăbiciuni (SW) cu oportunități-amenințări (OT). Problemele managementului sunt localizate la nivelul interfeței organizație-mediu înconjurător. Rezolvarea lor este sarcina managerilor, realizându-se prin ajustarea mutuală cu ajutorul acestei analize care urmărește o „potrivire” optimă. Nu se precizează și nu se oferă soluții asupra a ceea ce este mai bine să se modifice
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
căutare pe Internet, evitându-se atât traducerea forțată a titlurilor, cât și prelucrările ulterioare care introduc anumite distorsiuni. Toate aceste chestionare (construite, de regulă, pe o scară Likert) se focalizează pe nivelului invizibil al culturii organizaționale, adică pe mentalul colectiv localizat la nivelul fiecărui individ. Se deduce din aceasta că evaluarea acestui nivel al culturii organizaționale este dificil, laborios și costisitor. De asemenea, este posibil ca rezultatele obținute folosind mai multe astfel de tipuri de chestionare să nu fie convergente. Totuși
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
după care toate acestea au fost trase în momentul creației cosmice iar lucrurile, ființe sau obiecte, nu sunt decât replica existențiale ale acestor Idei, copiile lor imperfecte. Ideile perfecte sunt total rupte de lucruri, existente în mod separate, independent, ele localizându-se într-un spațiu special, „locul supraceresc” - to/poj u(perourano/j - care, prin natura sa fiind un spațiu rațional - to/poj nohto/j - îi este accesibil omului prin rațiunea sa cunoscătoare. Mai departe, cum se înfățișează omul și care
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cu fenomenul creativ. Primul proces a fost denumit după zeul roman Ianus, ale cărui „fețe priveau în același timp în direcții diametral opuse” (Rothenberg, 1991, p. 183). Prin definiție, procesele homospațiale „creează două sau mai multe entități sau elemente distincte, localizate în aceeași zonă mentală, formațiune ce conduce la exprimarea unor identități noi” (Rothenberg și Hausman, în publicații periodice). Gândirea homospațială a fost manipulată experimental prin suprapunerea unor diapozitive care le-au fost apoi proiectate unui eșantion de scriitori și artiști
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
creează o prăpastie prea mare, se poate apela la două strategii: modificarea lucrării penrtu a deveni inteligibilă sau instruirea publicului potențial în scopul acceptării ei. Ambele strategii evidențiază lumii drumul dinspre prezent către viitor. Istorie, teorii și metode Pentru a localiza abordarea nostră metodologică în cadrul spectrului larg de abordări posibile, este necesară o scurtă trecere în revistă. Trebuie să menționăm omisiunea deliberată a studiilor ce aparțin unui domeniu numit psihobiografie. Excludem acest domeniu pentru că se ocupă, în principal, cu personalitatea și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și-a făcut publice simpatiile, prin acceptarea unei poziții oficiale În guvernul fascist, aflat pentru scurt timp la conducerea României. Afilierile politice se defineau cu mare ambiguitate În continuumul dintre extrema dreaptă și centru și de aceea este dificil să localizăm fiecare individ Într-o poziție foarte clară. Cu toate acestea, putem observa că eugeniștii români erau reținuți În a pleda agresiv pentru măsuri eugenice restrictive precum sterilizarea forțată și nu Își exprimau sprijinul pentru folosirea de către stat a forței ca
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de sănătate publică, Însă a acționat foarte puțin În acest sens. Grupul de eugeniști condus de Moldovan s-a retras din nou În sfera preocupărilor sale regionale transilvănene, prin activitățile desfășurate În cadrul Institutului de Igienă Socială și al Astrei, ambele localizate la Sibiu pe perioada războiului. În același timp, Banu și alți adepți ai eugeniei din București și-au continuat eforturile limitate În cadrul Institutului de Igienă Socială și al Centrului de Sănătate din București. În sfârșit, În 1943 a fost adoptată
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
la o situație aparține elitei. Dacă partajul este inegal, cei mai influenți sunt caracterizați drept elită” (1965, pp. 4-5). La rândul său, Putnam considera că răspunsul la întrebarea „Cine conduce?” sau „Cine guvernează?” este cel care permite indirect definirea elitei, localizând-o în același timp. Dar, pentru el, criteriul decisiv era un element care ține de putere: anumite persoane au mai multă putere decât altele, ele constituind astfel o elită. Acest criteriu se aplică mai cu seamă elitei politice, dar poate
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
a mediului și aptitudinilor sale de a aprecia reacțiile unora sau ale altora față de o acțiune pe care avem de gând s-o întreprindem (ibidem, p. 457). În cursul studiului condus de Merton la Rovere, cercetătorii s-au străduit să localizeze elitele (adică persoanele ce exercită un maximum de influență asupra concetățenilor lor) procedând într-o manieră „încrucișată”, astfel încât să dispună de evaluări reciproce. Astfel, informatorii au fost situați într-o „structură de influență” și împărțiți în trei categorii: factorii de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
mecanică, atom, materia adepților imanenței pure, acționează ca un topos al istoriei filosofiei. Totuși, platonicienii nu exclud particulele concrete, lumea reală, după cum nici epicurienii nu exclud sufletul sau spiritul - la Lucrețiu, spiritul dă impuls sufletului care comandă trupul și este localizat în partea mediană a pieptului. în schimb, sufletul este răspândit în tot trupul. Spiritul gândește, el experimentează sentimentele; în ceea ce-l privește, sufletul corespunde principiului vital. Foarte adesea, chestiunea vieții la materialiști e neglijată. Păcat, pentru că uneori am găsi la
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
sens geografic, ci și sub aspectul mărimii populației și al infrastructurii (Burgess, 1973, pp. 148-149). Figura 1. Modelul cercurilor concentrice Sursa: Burgess, 1973, p. 150. În centrul acestor cercuri concentrice se află centrul comercial (Central Business District), spațiul unde se localizează marile instituții economice și financiare, dar și magazinele, hotelurile, restaurantele luxoase. Aceasta este zona dens populată pe timpul zilei, rămânând nepopulată pe timpul nopții, deoarece ponderea populației rezidente este foarte scăzută. În imediata apropiere a centrului comercial se află zona intermediară (inner
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
109. Denumirile diferitelor sectoare sunt preluate, în mare parte, din modelul lui Burgess, adăugându-se însă unul nou, cel al zonei industriale, aceasta fiind separată de centrul comercial. În schimb, acest model nu vorbește despre zona intermediară, în care sunt localizate slum-urile, ghetourile precum și cartierele etnice. Elementul nou al acestei teorii este faptul să subliniază importanța infrastructurii în formarea diferitelor sectoare. Astfel, sectorul industrial se formează de-a lungul căii ferate, ca principală modalitate de transport, iar zonele rezidențiale ale clasei
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
multe cazuri, dezvoltarea IMM-urilor suferă de pe urma absenței unor echipamente ICT. Frecvența utilizării acestora (de exemplu faxul sau scannerul, ca și, în unele situații, imprimanta, și chiar computerul personal) nu justifică achiziționarea. Pe de altă parte, dacă IMM-ul este localizat într-un sat izolat, accesul la astfel de echipament este greoi. T. poate veni în întâmpinarea acestei nevoi. Mai mult, el poate oferi comunității locale oportunitatea de a-și identifica parteneri de afaceri, piețe de desfacere, furnizori etc. prin intermediul Internetului
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Primul t. a apărut cu suport guvernamental, în 1985, la Velmdalen, în Suedia. În următorii patru ani, până în 1989, numărul t. din Scandinavia au ajuns la 40. În noiembrie 1993, numărul t. din întreaga lume atinsese cifra de 200, fiind localizate cu precădere în Europa, Australia și Canada (Qvortrup, 1994). Între țările europene, alături de Suedia și Danemarca, Anglia și Ungaria s-au numărat printre pionierii utilizării acestui instrument al dezvoltării încă din anii ’80, generalizându-și experiența pe întreg teritoriul țării
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
târziu, numărul acestora să fie de 32 (foarte mare în raport cu populația totală a țării, de 1 300 000 de locuitori). În Bulgaria au fost inițiate unități similare t., cu sprijin USAID, spre sfârșitul anilor ’90. Denumite PC3 Centers, acestea sunt localizate în orașe de aproximativ 10 000 de locuitori, însă, funcțional, joacă mai degrabă rolul de Internet Café (Ciumăgeanu et al., 2004). Telecentre în România În România, t. au pătruns la sfârșitul anilor ’90, impulsionate fiind de exemplul (și finanțarea) externă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
semiperiferie și periferie 4. Direcția de dezvoltare Procesul este, în general, dureros și distructiv pentru periferie. Există posibilitatea „migrării” în sus și în jos în cadrul economiei mondiale. 5. Focalizarea cercetării Periferia Centru, semiperiferie și periferie 6. Factori explicativi ai dezvoltării Localizează cauzele subdezvoltării ca fiind externe. Localizează cauzele subdezvoltării ca fiind interne. 7. Implicația doctrinară Susținerea protecționismului/ intervenția puternică a statului. Susținerea liberului schimb ca agent al difuziunii inovațiilor. Așa cum arată HYPERLINK \l "Voicu" Voicu (2002), organizarea trimodală este absolut necesară
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dezvoltare Procesul este, în general, dureros și distructiv pentru periferie. Există posibilitatea „migrării” în sus și în jos în cadrul economiei mondiale. 5. Focalizarea cercetării Periferia Centru, semiperiferie și periferie 6. Factori explicativi ai dezvoltării Localizează cauzele subdezvoltării ca fiind externe. Localizează cauzele subdezvoltării ca fiind interne. 7. Implicația doctrinară Susținerea protecționismului/ intervenția puternică a statului. Susținerea liberului schimb ca agent al difuziunii inovațiilor. Așa cum arată HYPERLINK \l "Voicu" Voicu (2002), organizarea trimodală este absolut necesară pentru a asigura echilibrul sistemului: Necesitatea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
non-ierarhice a rețelei, iar interacțiunile actorilor nu mai sunt constrânse de granițele naționale, ca în modelul realist. Astfel, se poate evidenția un domeniu al politicii globale în care interacționează guvernele, organizațiile internaționale (guvernamentale și neguvernamentale), corporațiile transnaționale (cu sucursalele lor localizate în diverse țări) și organizațiile neguvernamentale interne (Willets, 2005, pp. 442-443). Ceea ce caracterizează acest model este densitatea interacțiunilor, mai ales datorită angrenării în activități transnaționale a actorilor nestatali din interiorul diverselor societăți. Creșterea densității raporturilor este favorizată de dezvoltarea rapidă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sunt accentuate teorii ce identifică diverse forme de guvernare, procesul de elaborare a deciziilor de politică externă, opinia publică și grupurile de interese, etnie și naționalism, cultură politică și ideolgie. În final, la nivel sistemic se vor prezenta teorii ce localizează originile conflictelor în structura anarhică a sistemului internațional, numărul Marilor Puteri în sistem și distribuția capabilităților economice și militare dintre acestea, natura și logica alianțelor militare, relațiile comerciale internaționale, precum și alți factori care formează mediul internațional (Levy, 2003, p. 4
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
urmă sfârșesc prin a fi nefericiți simțindu-se culpabilizați, neajutorați. Această convertire poate lua forma furiei și a violenței, ceea ce atrage după sine rejecția sau chiar izolarea din partea celorlalți copii. Atunci când un copil este furios, energia sa emoțională se va localiza în anumite zone corporale observabile (mâini, dinți, ochi), el putând fi ajutat să observe că ține pumnii strânși, că maxilarul său este încleștat și obrajii crispați. Atunci când consilierul explică acest lucru unui copil în perioada în care este furios, acesta
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
câteva din schemele cele mai cunoscute. Schema procesului reprezintă cerințele muncii, cu accent pe fazele producției și succesiunea operațiilor. Pentru prezentarea informațiilor se folosesc: diagramele bloc de funcționare care pun în evidență sisteme, subsisteme sau operații; diagramele de circuit care localizează funcțional operațiile, relațiile între componentele mecanice și umane, constrângerile de timp. Schemele de organizare spațială prezintă elementele sistemului, respectând amploarea lor reală. Legăturile între componentele fizice și umane se fac prin săgeți, acestea simbolizând canale care permit schimbul de informații
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
ingineri, filosofi, sociologi și / sau psihologi au analizat organizațiile din diferite perspective, astfel încât s-au dezvoltat teorii și modele explicative diverse pe care, printr-o combinare inspirată, Robert Scott, în 1998, le încadrează în patru etape distincte ca evoluție istorică (localizate la intersecția a două axe a unei grile bidimensionale „rațional - social” și „închis - deschis”) având 2 criterii de analiză (primul criteriu este relația dintre organizații și mediu lor iar cel de-al doilea criteriu este reprezentat de funcționarea organizațiilor ca
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cultură organizațională, date despre realizările obținute, persoane de contact, etc.; asigurarea unei viziuni comune, pentru toate locațiile organizației, indiferent de localizarea geografică și ecartul temporal; descentralizarea, reducerea nivelurilor ierarhice; accesul unor grupuri de lucru care aparțin organizației, dar care sunt localizate spațial în exterior, așa numitele grupuri virtuale, care își desfășoară activitatea de la distanță (din considerente geografice sau economice - angajați care lucrează acasă). Ca un fapt real, prezint apariția așa numitelor birouri virtuale, de obicei mobile, din care angajatul își realizează
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
această situație se regăsește și în cazul României). În ceea ce privește însă restul formelor de participare politică, relația este inversă. Manifestațiile au loc cel mai adesea în localitățile urbane (relația este însă viciată de faptul că instituțiile împotriva cărora se manifestă sunt localizate aici). Participarea convențională este mai dependentă de presiunile sociologice ale mediului de viață decât participarea protestatară (aceasta din urmă este influențată mai mult de mobilizarea cognitivă și de conjunctură) (Denni, Lecomte, 2004, p. 30). Participarea la vot crește cu vârsta
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]