1,901 matches
-
pentru decodarea optimă a mesajului; de exemplu, valorificarea unor date deja cunoscute poate optimiza actul comunicativ (inclusiv pe linia principiului economiei nu ne prezentăm de fiecare dată, în contexte diferite, aceluiași interlocutor, nu punem sub semnul întrebării "rolul" asumat de locutor, în condițiile în care acesta ne este deja familiar din contexte similare etc.), după cum, pe de altă parte, etichetările, prejudecățile pot genera blocaje în comunicare. (2) Cum relaționează interlocutorul cu locutorul? Ce atitudine are față de acesta și față de situația de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
interlocutor, nu punem sub semnul întrebării "rolul" asumat de locutor, în condițiile în care acesta ne este deja familiar din contexte similare etc.), după cum, pe de altă parte, etichetările, prejudecățile pot genera blocaje în comunicare. (2) Cum relaționează interlocutorul cu locutorul? Ce atitudine are față de acesta și față de situația de comunicare, în general? Variabila relațională/interpersonală/intersubiectivă a actului comunicativ implică, din partea interlocutorului, asumarea unui anumit rol în context, a unei anumite atitudini atât față de locutor, cât și față de actul comunicativ
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
2) Cum relaționează interlocutorul cu locutorul? Ce atitudine are față de acesta și față de situația de comunicare, în general? Variabila relațională/interpersonală/intersubiectivă a actului comunicativ implică, din partea interlocutorului, asumarea unui anumit rol în context, a unei anumite atitudini atât față de locutor, cât și față de actul comunicativ în ansamblu. Relevante sunt, în acest sens, stilurile de ascultare în care se poate plasa interlocutorul fie principial (în general, interlocutorul X încearcă să fie un ascultător activ sau, dimpotrivă, preferă ipostaza ascultătorului pasiv sau
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
preferă ipostaza ascultătorului pasiv sau a celui mereu indiferent la ceea ce se întâmplă în jurul lui, în situația de comunicare respectivă), fie contextual 57 (de exemplu, din cauza oboselii, un interlocutor, de obicei ascultător activ, devine pasiv). În ambele tipuri de situații, locutorul primește astfel feedback prin manifestările vizibile, verbale/nonverbale, ale atitudinii interlocutorului 58. De exemplu (după Albu, 2008, pp. 163-164; Coman, 2008, pp. 112-113; Pânișoară, 2004, pp. 126-127; Marinescu, 2003, p. 39; Ezechil, 2002, p. 59; Șoitu, 2001, pp. 160-162 etc.
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Șoitu, 2001, pp. 160-162 etc.): * ascultătorul activ 59 este recognoscibil printr-un comportament verbal de tipul: Poți repeta, te rog?; Ce înțelegi prin...?; Înțeleg ce vrei să spui... etc., dar și prin manifestări nonverbale de tipul: zâmbet încurajator, privire către locutor, capul aplecat înainte etc.; * ascultătorul pasiv este cel care nu se manifestă verbal sau nonverbal în actul comunicativ; * ascultătorul inhibator, care blochează comunicarea, se exteriorizează verbal și paraverbal prin sintagme precum Serios!; Da, sigur...(+ ton ironic); Te și cred...; De parcă
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
nonverbal prin zâmbet ironic, disprețuitor, mâinile încrucișate, poziția așezat pe scaun, sprijinit de spătar, orientat spre spate, privire ostentativă către ceas etc.; * ascultătorul indiferent este cel care preferă să discute cu altcineva din situația de comunicare respectivă, neurmărindu-l pe locutor, se uită pe geam, se uită la ceas, caută diferite lucruri în geantă/servietă etc.; * pseudo-ascultătorul este cel care doar simulează ascultarea prin da, hmm, dat afirmativ din cap etc., în realitate nevizând receptarea și decodarea mesajului transmis de către locutor
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
locutor, se uită pe geam, se uită la ceas, caută diferite lucruri în geantă/servietă etc.; * pseudo-ascultătorul este cel care doar simulează ascultarea prin da, hmm, dat afirmativ din cap etc., în realitate nevizând receptarea și decodarea mesajului transmis de către locutor; * ascultătorul selectiv este cel care "vânează" doar anumite componente ale mesajului fie pe cele de la care își poate construi propria intervenție, fie pe cele care sunt în dezavantajul locutorului (neconcordanțe, greșeli etc.); * ascultătorul defensiv este cel care se simte "atacat
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
cap etc., în realitate nevizând receptarea și decodarea mesajului transmis de către locutor; * ascultătorul selectiv este cel care "vânează" doar anumite componente ale mesajului fie pe cele de la care își poate construi propria intervenție, fie pe cele care sunt în dezavantajul locutorului (neconcordanțe, greșeli etc.); * ascultătorul defensiv este cel care se simte "atacat", vizat în sens negativ de tot ceea ce spune locutorul și se manifestă printr-o atitudine de retragere, privire în pământ, roșeață în obraji, prin sintagme de disculpare de tipul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
componente ale mesajului fie pe cele de la care își poate construi propria intervenție, fie pe cele care sunt în dezavantajul locutorului (neconcordanțe, greșeli etc.); * ascultătorul defensiv este cel care se simte "atacat", vizat în sens negativ de tot ceea ce spune locutorul și se manifestă printr-o atitudine de retragere, privire în pământ, roșeață în obraji, prin sintagme de disculpare de tipul eu..., nu... etc.; * ascultătorul absent este cel prezent doar fizic în situația de comunicare respectivă tipul de interlocutor căruia simți
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
în situația de comunicare respectivă tipul de interlocutor căruia simți uneori nevoia să-i spui Bună dimineața!, indiferent de ora din zi; * ascultătorul revoltat/suprasaturat de o anumită temă de discuție, de actul comunicativ respectiv, de intervenția prea amplă a locutorului etc. se face explicit prin sintagme de tipul Iar vorbim despre asta?; Nu se mai termină prezentarea asta?; M-am săturat să tot facem mereu același lucru!, prin mâini ridicate a revoltă, ridicarea nemulțumită/revoltată a privirii, tuse ostentativă, obiecte
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de interlocutor în respectiva situație de comunicare? Față de ipostaza locutorială, caracterizată prin "comunic pentru a...", cea interlocutorială poate fi prezentată prin variabilele lui "ascult pentru a..."60; astfel, interlocutorul ascultă pentru că: * dorește să se informeze; * dorește să-l cunoască pe locutor; * dorește să-și dea seama de măsura în care locutorul se implică în actul comunicativ respectiv; * dorește să găsească soluțiile unei situații conflictuale; * dorește să aibă puncte de plecare pentru prezentarea/dezvoltarea propriilor idei; * dorește să se raporteze critic la
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
caracterizată prin "comunic pentru a...", cea interlocutorială poate fi prezentată prin variabilele lui "ascult pentru a..."60; astfel, interlocutorul ascultă pentru că: * dorește să se informeze; * dorește să-l cunoască pe locutor; * dorește să-și dea seama de măsura în care locutorul se implică în actul comunicativ respectiv; * dorește să găsească soluțiile unei situații conflictuale; * dorește să aibă puncte de plecare pentru prezentarea/dezvoltarea propriilor idei; * dorește să se raporteze critic la ceea ce spune locutorul; * dorește să construiască/să mențină o anumită
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
-și dea seama de măsura în care locutorul se implică în actul comunicativ respectiv; * dorește să găsească soluțiile unei situații conflictuale; * dorește să aibă puncte de plecare pentru prezentarea/dezvoltarea propriilor idei; * dorește să se raporteze critic la ceea ce spune locutorul; * dorește să construiască/să mențină o anumită relație cu locutorul; * dorește să se amuze/distreze etc. (4) Ce receptează/decodează interlocutorul? Mesajul verbal, nonverbal și paraverbal transmis de către locutor, informațiile, stările comunicate/exteriorizate de către acesta, voluntar și/sau involuntar. Mesajul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
în actul comunicativ respectiv; * dorește să găsească soluțiile unei situații conflictuale; * dorește să aibă puncte de plecare pentru prezentarea/dezvoltarea propriilor idei; * dorește să se raporteze critic la ceea ce spune locutorul; * dorește să construiască/să mențină o anumită relație cu locutorul; * dorește să se amuze/distreze etc. (4) Ce receptează/decodează interlocutorul? Mesajul verbal, nonverbal și paraverbal transmis de către locutor, informațiile, stările comunicate/exteriorizate de către acesta, voluntar și/sau involuntar. Mesajul explicit și, în condiții optime, pe cel implicit mesajul "spus
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
dezvoltarea propriilor idei; * dorește să se raporteze critic la ceea ce spune locutorul; * dorește să construiască/să mențină o anumită relație cu locutorul; * dorește să se amuze/distreze etc. (4) Ce receptează/decodează interlocutorul? Mesajul verbal, nonverbal și paraverbal transmis de către locutor, informațiile, stările comunicate/exteriorizate de către acesta, voluntar și/sau involuntar. Mesajul explicit și, în condiții optime, pe cel implicit mesajul "spus" și pe cel "ne-spus" (vezi supra). (5) Ce tehnici/instrumente folosește interlocutorul în decodare? În principiu, asocierile între
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
specialitate, patru etape ale unui model al ascultării (cf. Raymond S. Ross și Mark G. Ross, apud Pânișoară, 2004, pp. 125-130): * senzația rezultat al acțiunii analizatorilor (auditiv, vizual, olfactiv etc.) Pânișoară, 2004, p. 125: interlocutorul aude61 mesajul, vede gesturile/mimica locutorului, percepe corect sau distorsionat (din cauze fizice/psihice/contextuale etc.) tonul, intonația etc., este sau nu deranjat de zgomotul de fond/de factorii perturbatori, în general etc.; toate acestea influențează modul în care interlocutorul percepe/receptează mesajul; * interpretarea implicând "atribuirea
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
în care interlocutorul percepe/receptează mesajul; * interpretarea implicând "atribuirea unui înțeles la ceea ce am ascultat" (Pânișoară, 2004, p. 126) etapă corespunzătoare celei de decodare a mesajului (prin valorificarea codului cunoscut de către interlocutor și a raportării acestuia la cel folosit de către locutor în construirea mesajului) și, într-o anumită măsură, celei de interpretare a acestuia în accepțiunea clasică; NOTĂ. Pot apărea, în această etapă, disfuncții generate de: (a) tema prea comună/banală sau, dimpotrivă, prea complicată/ greoaie a mesajului/discursului (inadecvarea acestuia
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
interesele și la particularitățile de decodare ale interlocutorului) de exemplu, o prezentare cu idei simpliste la facultate sau una cu idei greoaie, cu multe neologisme etc. la ciclul primar sau la grădiniță; efectul: interlocutorul nu mai ascultă/nu mai urmărește locutorul, gândindu-se că nu are nimic de câștigat din prezentarea acestuia; (b) raportarea excesiv de critică la locutor (interlocutorul nu-l mai ascultă eficient, activ, pe locutor, fiind preocupat să-i găsească greșeli de orice tip); c) actualizarea unor prejudecăți, stereotipuri
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
sau una cu idei greoaie, cu multe neologisme etc. la ciclul primar sau la grădiniță; efectul: interlocutorul nu mai ascultă/nu mai urmărește locutorul, gândindu-se că nu are nimic de câștigat din prezentarea acestuia; (b) raportarea excesiv de critică la locutor (interlocutorul nu-l mai ascultă eficient, activ, pe locutor, fiind preocupat să-i găsească greșeli de orice tip); c) actualizarea unor prejudecăți, stereotipuri negative interlocutorul a pus, în contexte anterioare, o etichetă negativă locutorului și nu se așteaptă să spună
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
la ciclul primar sau la grădiniță; efectul: interlocutorul nu mai ascultă/nu mai urmărește locutorul, gândindu-se că nu are nimic de câștigat din prezentarea acestuia; (b) raportarea excesiv de critică la locutor (interlocutorul nu-l mai ascultă eficient, activ, pe locutor, fiind preocupat să-i găsească greșeli de orice tip); c) actualizarea unor prejudecăți, stereotipuri negative interlocutorul a pus, în contexte anterioare, o etichetă negativă locutorului și nu se așteaptă să spună nimic interesant acum; așadar, "ascultă" prin această grilă; de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
acestuia; (b) raportarea excesiv de critică la locutor (interlocutorul nu-l mai ascultă eficient, activ, pe locutor, fiind preocupat să-i găsească greșeli de orice tip); c) actualizarea unor prejudecăți, stereotipuri negative interlocutorul a pus, în contexte anterioare, o etichetă negativă locutorului și nu se așteaptă să spună nimic interesant acum; așadar, "ascultă" prin această grilă; de fapt, nu ascultă realmente; d) formularea de concluzii pripite, înainte ca locutorul să-și fi încheiat mesajul; raportându-ne fragmentar la mesajul locutorului, concluziile pot
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
unor prejudecăți, stereotipuri negative interlocutorul a pus, în contexte anterioare, o etichetă negativă locutorului și nu se așteaptă să spună nimic interesant acum; așadar, "ascultă" prin această grilă; de fapt, nu ascultă realmente; d) formularea de concluzii pripite, înainte ca locutorul să-și fi încheiat mesajul; raportându-ne fragmentar la mesajul locutorului, concluziile pot fi eronate; în plus, dacă reacția devine și verbală, întreruperea poate distorsiona traiectoria inițială dorită de locutor; (e) raportarea la elemente perturbatoare de ordin contextual (zgomotul produs
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
etichetă negativă locutorului și nu se așteaptă să spună nimic interesant acum; așadar, "ascultă" prin această grilă; de fapt, nu ascultă realmente; d) formularea de concluzii pripite, înainte ca locutorul să-și fi încheiat mesajul; raportându-ne fragmentar la mesajul locutorului, concluziile pot fi eronate; în plus, dacă reacția devine și verbală, întreruperea poate distorsiona traiectoria inițială dorită de locutor; (e) raportarea la elemente perturbatoare de ordin contextual (zgomotul produs de o mașină, intrarea în sală a unui coleg, ieșirea din
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
nu ascultă realmente; d) formularea de concluzii pripite, înainte ca locutorul să-și fi încheiat mesajul; raportându-ne fragmentar la mesajul locutorului, concluziile pot fi eronate; în plus, dacă reacția devine și verbală, întreruperea poate distorsiona traiectoria inițială dorită de locutor; (e) raportarea la elemente perturbatoare de ordin contextual (zgomotul produs de o mașină, intrarea în sală a unui coleg, ieșirea din sală a unui coleg, un pix scăpat jos etc.); (f) mimarea ascultării interlocutorul se gândește la altceva, dar mimează
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
intrarea în sală a unui coleg, ieșirea din sală a unui coleg, un pix scăpat jos etc.); (f) mimarea ascultării interlocutorul se gândește la altceva, dar mimează atenția etc. * comprehensiunea/înțelegerea implică o raportare critică/evaluativă față de ceea ce a transmis locutorul. Ralph Nichols (apud Pânișoară, 2004, p. 128) include, printre factorii care influențează înțelegerea: inteligența, nivelul vocabularului, abilitatea de a face asocieri, de a surprinde ideile centrale, cuvintele-cheie etc., capacitatea de concentrare, interesul față de subiect, confortul fizic și psihic, admirația față de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]