2,048 matches
-
alții care au rămas care la Bâlca, care la Soveja și care la Hârja, de aceea aceste comune seamănă întru port, tradiții, nume de familii, etc. Se crede că ciobanii au venit din Transilvania și Muntenia. Teoria II: Gheorghe Ștefan, logofăt al domnitorului Vasile Lupu și domnitor la rândul lui din 1643 până în 1658, deținea mari moșii: pe valea Siretului (Răcăciuni, Sascut, Valea Seacă, etc), pe valea Trotușului (Bogdana, Cașen, etc). Marea parte a moșiei Cașinului nu era ocupată de satul
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
având în total 2397 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă cu 104 elevi înființată în 1876 de Mihai Negru, și 4 biserici ortodoxe (două în Grebănu: datând din 1807 și alta din 1884, ambele zidite de familia marelui logofăt Costache Șuțu; o a treia la Homești, zidită la 1818 de Vlad Periețeanu și a patra la Herăști, zidită de localnici în 1802). Pe teritoriul actual al comunei era organizată atunci și comuna Putreda, cu satele Putreda Mică și Putreda
Comuna Grebănu, Buzău () [Corola-website/Science/300820_a_302149]
-
pre la Căpotești, spre Cetatea Neamțului"". Tot cronicarul relatează că ""la Cetatea Neamțului era toată inima avuției lui Vasilie-vodă, deci acolea au răpedzit Vasilie-vodă pre Ștefăniță paharnicul, nepotul său, să apuce avuțiia, și, ori că n-au știut Ștefan Gheorghie logofătul de avuțiia acéia în Cetatea Neamțului, ori au stătut după lucruri care începuse și n-au socotit acéia bani, iară era mai aproape de dînsul decît de Vasilie-vodă acéia avuțiie"". În anul 1673, în cetate se instalează o garnizoană polonă, cu
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
era din paie și stuf, în fiecare primăvară, înainte de Paște, tinerii din sat, flăcăi și fete participau la repararea acoperișului și la ungerea cu humă a pereților, material care se găsea din belșug pe Holm. Acestei biserici i-a dăruit Logofătul Teodor Balș, stăpânul Darabanilor, Sfânta Evanghelie legată în alamă aurită și semnată de donator în anul 1857, care a fost apoi mutată în noua biserică de cărămidă, ctitorită în mijlocul satului. Legenda păstrată în sat spune că înainte de construcția bisericii noi
Bajura, Botoșani () [Corola-website/Science/300889_a_302218]
-
urmă cu câteva secole, sătul se află pe șesul Șiretului și, mai apoi, s-a mutat pe dealul unde se află și astăzi. Prima clădire de pe acest meleag a fost curtea boierilor Miclescu, refăcuta în 1711 de Gavril Miclescu, mare logofăt al Moldovei (1650-1741), iar pământurile se întindeau între hotarul satului Cucorăni și până pe malul Șiretului, precum și pește Siret până în hotarul cu Burdujeni. Se numeau moșiile Miclescu, iar satul Siminicea împărțit în două se chema Siminicea Valoș și Siminicea Miclești. Satul
Călinești (Bucecea), Botoșani () [Corola-website/Science/300901_a_302230]
-
Botoșani și Suceava . Prima locație a satului a fost pe malul Șiretului la locul numit azi “Seliște” însă , nu se știe din ce motive , în jurul anului 1716 localitatea este strămutata pe actuala vatra a satului . Despre denumirea localității știm că logofătul Isaia , în timpul domnitorului Alexandru cel Bun primește un privilegiu asupra moșiei Vlădeni , de pe Siret unde fusese boier Oreș fiul lui Vlad și de la acesta din urmă se pare că a aparut numele Vlădeni . În timpul Sfîntului Voievod Ștefan cel Mare moșia
Comuna Vlădeni, Botoșani () [Corola-website/Science/300931_a_302260]
-
localitate. Cea mai veche mențiune despre sat apare într-un document din vremea domniei lui Constantin Brâncoveanu (12 mai 1692), în care sunt menționați 12 boieri care participă la hotărnicia moșiei Nenciulești a mănăstirii Cotmeana. Între boieri sunt menționați ”Tudor Logofăt, fiul lui Tudor Paharnic din Plopi” (Ecaterina Țânțăreanu, Habitat medieval în sud-vestul Munteniei în sec. XIV-XVII. Temeiuri istorice și arheologice, Editura Renaissance, București, 2010, p. 62). O altă mențiune istorica datează de după Unirea Principatelor (1859), când o delegație din satul
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
să ne facă bine”". Anii tulburi de la sfârșitul domniei l-au împiedicat pe "“domnul prea creștin”" să-și țină făgăduiala. A îndeplinit-o însă un boier buzoian, ridicat prin mijloace proprii la rangul de ceauș (1680 - 1684), la cel de logofăt (1685 - 1687), căpitan de Buzău, de lefegii, de margine, mare căpitan (1693 - 1704), șătrar (1705 - 1715) și mare clucer (1715 - 1723) conform Teodor Rădulescu, după cum reiese dintr-un document din 20 iunie 1742 prin care domnul Mihai Racoviță refăcea documentele
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
panului Vâlcea și a copiilor lui, credința Panului Giurgiu de la Frătăuți și a copiilor lui, credința panului Cristea și a copiilor lui, credința panului Isaia și a copiilor lui, credința panului Hudici vornic și a copiilor lui, credința panului Neagoe logofăt și a copiilor lui, credința panului Negrilă și a copiilor lui, credința panului Giurgiu Piatră, credința panului Duma, vornic, credința panului Simeon Turcul și a copiilor lui, credința panului Pătru Ștefan, credința panului Costea a lui Dragoș, credința panului Șteful
Cursești-Vale, Vaslui () [Corola-website/Science/301875_a_303204]
-
Dumnezeu să fie, acela să nu clintească dania noastră, ci să o întărească, pentru că le-am dat pentru credincioasa lor slujbă. Iar pentru mai mare întărire a tuturor celor de mai sus scrise, am poruncit slugii noastre credincioase, pan Oancea logofăt să atârne pecetea noastră la această carte a noastră. A scris Sima, în târgul Vasluiului, în anul 6345 -1437 luna mai. 15.” Numele de "Cursec" l-a purtat satul multă vreme și după aceea devenind cu timpul "Cursești". Moșia răzășească
Cursești-Vale, Vaslui () [Corola-website/Science/301875_a_303204]
-
numai pe doi: "Petrileștii" și "Mâțeștii". Familia Mâțeștilor vinde Mănăstirii Fâstâci în anul 1799 o parte din suprafața care-i revenea și mai târziu în anul 1816 provoacă ultima împărțire a moșiei răzășești și își vinde ce-i mai rămăsese logofătului "Costache Ghica". Restul moșiei răzășești rămânând Petrileștilor până la desființarea răzășiilor și dispariția devălmășiei. Calculând după datele rămase de atunci aflăm că moșia Cursești avea circa 1200 de hectare teren cultivabil. Cursești Vale este și acum un sat patriarhal în care
Cursești-Vale, Vaslui () [Corola-website/Science/301875_a_303204]
-
Ciujdoaia, stăpânind asupra părții de sus a satului, iar urmașii ei pot fi urmăriți în documente până în secolul al XIX-lea, însă cel mai de seamă răzeș la sfârșitul secolului al XVII-lea a fost Vasile Buhăescul, ginere al Ciujdoaiei, logofăt și apoi vornic de poartă. Tot de la sfârșitul secolului al XVII-lea este atestată într-o poiană traversată de "Pârâul Humii" (în sud-estul satului vecin actual Poiana) o stațiune de producere a prafului de pușcă, numită Buda. Un alt Vasile
Buhăiești, Vaslui () [Corola-website/Science/301867_a_303196]
-
de producere a prafului de pușcă, numită Buda. Un alt Vasile Buhăescu, nepot de frate al celui menționat mai sus, bifează funcții importante în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, ca vel cămăraș, vel pitar, vel medelnicer, paharnic ori logofăt. În a doua jumătate a secolului XVIII, după 1766, un negustor cu dughene în Iași, Anastasie Duca, intră în posesia unor pământuri la Buhăești, după ce Vasile Buhăescu (al doilea) și fiul său Ștefan nu-i pot înapoia o datorie, iar
Buhăiești, Vaslui () [Corola-website/Science/301867_a_303196]
-
și pomătu, și cu casă în vatra satului, cu loc de fânaț, din câmpu și din pădure, ... care parte au vândut-o lui Scărlet și fratelui sau ... drept 5 cai buni." În domnia lui Nicolae Mavrocordat, Antiohie Jora redevine mare logofăt, astfel îl atestăm la 6 noiembrie 1712, semnând o întăritură . În această dregătorie este menționat până în 1714, când pentru ultima dată apare ca mare logofăt, la 18 septembrie . Anterior, la 20 mai 1713, făcândui-se o danie în satul Văleni de pe
Văleni (Viișoara), Vaslui () [Corola-website/Science/301919_a_303248]
-
fratelui sau ... drept 5 cai buni." În domnia lui Nicolae Mavrocordat, Antiohie Jora redevine mare logofăt, astfel îl atestăm la 6 noiembrie 1712, semnând o întăritură . În această dregătorie este menționat până în 1714, când pentru ultima dată apare ca mare logofăt, la 18 septembrie . Anterior, la 20 mai 1713, făcândui-se o danie în satul Văleni de pe ambele maluri ale Bârladului, de la Gligorie Bumbar și fratele său Ursu, fiii Trofanei și nepoții lui Dumitrașco Frunteș . Hatmanul Antiohie Jora mai apare ca martor
Văleni (Viișoara), Vaslui () [Corola-website/Science/301919_a_303248]
-
Ursu, fiii Trofanei și nepoții lui Dumitrașco Frunteș . Hatmanul Antiohie Jora mai apare ca martor, la 4 iunie 1703 , pentru ca la 24 decembrie 1703 să se afle în cea mai înaltă funcție din aparatul de stat al Țării Moldovei, mare logofăt, făcându-i-se danie moșia unor răzeși din satul Văleni și Stolniceni pe Bârlad, partea Bumbăreștilor, „pentru mult bine ce le-a făcut, scoțându-i de la o nevoie” . La 30 iunie 1709, Antiohie mare logofăt ajunge să fie în centrul
Văleni (Viișoara), Vaslui () [Corola-website/Science/301919_a_303248]
-
stat al Țării Moldovei, mare logofăt, făcându-i-se danie moșia unor răzeși din satul Văleni și Stolniceni pe Bârlad, partea Bumbăreștilor, „pentru mult bine ce le-a făcut, scoțându-i de la o nevoie” . La 30 iunie 1709, Antiohie mare logofăt ajunge să fie în centrul judecății domnești, având pricină cu Lupul Costachi mare vornic , pentru o parte de moșie din satul Văleni, zisă Stolniceni, ținutul Fălciu cumpărătură de Lupul Costachi de la răzășul Radul paharnic, care la rândul său a avut
Văleni (Viișoara), Vaslui () [Corola-website/Science/301919_a_303248]
-
și pronaos și între pronaos și naos, acestea fiind demantelate ulterior. Porțiunile de zid păstrate în fundație aveau câte o fractură plasată aproximativ la mijloc, aceasta putând fi cauza demolării zidurilor. [3] Ctitorul bisericii mănăstirii Coșula este vistiernicul și apoi logofătul Mateiaș, fiul pârcălabului Grumaz. Acesta provenea dintr-o veche familie de boieri din Moldova. [4] El a ocupat dregătoria de mare vistiernic în timpul primei domnii a lui Petru Rareș (1527-1538), prima sa menționare printre dregătorii sfatului domnesc având loc într-
Comuna Horodniceni, Suceava () [Corola-website/Science/301961_a_303290]
-
între 7 martie și 13 iunie 1540), iar la 30 noiembrie 1540 este menționat ca al cincilea boier din Sfatul domnesc, dar fără dregătorie. După reîntoarcerea lui Petru Rareș pe tron în 1541, Mateiaș este numit în dregătoria de mare logofăt în locul lui Gavril Trotușan, care a fost ucis ca trădător. [7] În perioada iulie 1541 - martie 1545, marele logofăt Mateiaș s-a aflat ca ostatec la Făgăraș, fiind lăsat ca zălog acolo de Petru Rareș în locul lui Ștefan Mailat. În
Comuna Horodniceni, Suceava () [Corola-website/Science/301961_a_303290]
-
Sfatul domnesc, dar fără dregătorie. După reîntoarcerea lui Petru Rareș pe tron în 1541, Mateiaș este numit în dregătoria de mare logofăt în locul lui Gavril Trotușan, care a fost ucis ca trădător. [7] În perioada iulie 1541 - martie 1545, marele logofăt Mateiaș s-a aflat ca ostatec la Făgăraș, fiind lăsat ca zălog acolo de Petru Rareș în locul lui Ștefan Mailat. În perioada captivității sale, domnitorul nu a numit niciun alt mare logofăt. Marele boier a fugit de la Făgăraș în perioada
Comuna Horodniceni, Suceava () [Corola-website/Science/301961_a_303290]
-
7] În perioada iulie 1541 - martie 1545, marele logofăt Mateiaș s-a aflat ca ostatec la Făgăraș, fiind lăsat ca zălog acolo de Petru Rareș în locul lui Ștefan Mailat. În perioada captivității sale, domnitorul nu a numit niciun alt mare logofăt. Marele boier a fugit de la Făgăraș în perioada martie - aprilie 1545 și s-a înapoiat în Moldova prin Țara Românească. El apare într-un document al sfatului domnesc din 4 aprilie 1545.[8] Mateiaș și-a păstrat dregătoria și în timpul
Comuna Horodniceni, Suceava () [Corola-website/Science/301961_a_303290]
-
a Țării Românești în secolul al XVI-lea - 1508-1593, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1976, 370). Institutul de Istorie și Filozofie al Academiei RSR, acest „act de danie” al lui Mihnea Voievod zis și Turcitul scris în chirilică de Bunea Logofăt în „luna ianuarie 20 zile și de la Adam pâna acum, în anul 7095”: „Din mila lui Dumnezeu, I Mihnea Voievod și domn a toata țara Ungro-Vlahiei, fiul marelui și prea bunului Alexandru al II-lea Voievod. Dă domnia mea acesta
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
șapte moși întemeietori au rămas mai multe referiri. Astfel Ion cel Mic, fiul lui Geică, a avut doi copii, pe Nicolae, născut în 1818 și căsătorit în Covei cu Ioana Stică din Măceșu de Sus și pe Constantin, zis Dinu Logofătul. Acesta din urmă a învățat carte de la logofătul Dinu Hurhuți, un ardelean venit cu oile de la munte și apoi la Craiova, de la Ion Maiorescu,cândva în perioada 1835-40. A fost cântăreț la biserică și logofătul satului (un fel de notar
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
Astfel Ion cel Mic, fiul lui Geică, a avut doi copii, pe Nicolae, născut în 1818 și căsătorit în Covei cu Ioana Stică din Măceșu de Sus și pe Constantin, zis Dinu Logofătul. Acesta din urmă a învățat carte de la logofătul Dinu Hurhuți, un ardelean venit cu oile de la munte și apoi la Craiova, de la Ion Maiorescu,cândva în perioada 1835-40. A fost cântăreț la biserică și logofătul satului (un fel de notar), dar mai ales primul învățător, care a deschis
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
și pe Constantin, zis Dinu Logofătul. Acesta din urmă a învățat carte de la logofătul Dinu Hurhuți, un ardelean venit cu oile de la munte și apoi la Craiova, de la Ion Maiorescu,cândva în perioada 1835-40. A fost cântăreț la biserică și logofătul satului (un fel de notar), dar mai ales primul învățător, care a deschis prima școală din Covei. Nicolae a avut șase copii, trei băieți, Vasile, Nicu și Mihai, zis Mieiță și trei fete, Dina, Maria și Floarea. Nicu și Mieiță
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]