9,370 matches
-
în timpul domniei lui Alexandru I. Cuza, boierii din familia Rosetti, despre care știm că n-au fost în opoziție față de Al. I. Cuza și reformele sale, dar tim sigur că la Războiul de Independență au vorbit chiar țăranii din Filipeni (Lunca), mergând pe front „din câmp, de-acasă, de la plug”. La Războiul de Independență din 1877-1978 au participat, ca ofițeri, fiii de boieri. Astfel, locotenentul Constantin Boteanu, soțul Sofiei Rosetti, a fost pe front, alături de fiii ranilor și de alți ofițeri
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ofițeri, unii din familia Rosetti. Din cei 10.000 de morți și dispăruți la 1877-1878, din acea Românie Mică, comuna Filipeni și-a sat tributul ei de sânge: 7 morți, înscriși pe monumentul dedicat eroilor, aflat în curtea bisericii din Lunca - Filipeni. Eroii, morți la 1877: 1. Ignătescu Vasile 2. Boca Toader - decorat cu „Crucea Sf. Gheorghe” (decorație rusească, cea mai mare) 3. Lungu Mihai (Slobozia - Filipeni) 4. Pintilescu Toader 5. Tănasă Ion 6. Amorțitu Gheorghe 7. Sava Alexandru. Din satul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Filipeni. Eroii, morți la 1877: 1. Ignătescu Vasile 2. Boca Toader - decorat cu „Crucea Sf. Gheorghe” (decorație rusească, cea mai mare) 3. Lungu Mihai (Slobozia - Filipeni) 4. Pintilescu Toader 5. Tănasă Ion 6. Amorțitu Gheorghe 7. Sava Alexandru. Din satul Lunca au luptat la Plevna: Ifteni Ignătescu, Grigore Gurău și N. Tabarcea. Obținerea independenței de stat a României, proclamată la 9 mai 1877 și obținută pe câmpurile de luptă de la sud de Dunăre (Bulgaria) de la Plevna, Grivița, Opanez, Smârdan și Vidin
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
-i garanta, în caz de victorie, dreptul de a uni teritoriile aflate în stăpânăirea Austro-Ungariei, întrând în război la 15-28 august 1916. În toată țara s-au trasă clopotele, chemând oamenii la război. Așa s-a făcut mobilizarea și la Lunca și la Fruntești, de unde au plecat aproximativ 300 de oameni. În legătură cu mobilizarea, plecarea pe front, participarea la luptele desfășurate pe frontul din Moldova, avem mai multe mărturii ale participanților, locuitori din Lunca - Filipeni. Andrei Boca a participat la luptele de la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
război. Așa s-a făcut mobilizarea și la Lunca și la Fruntești, de unde au plecat aproximativ 300 de oameni. În legătură cu mobilizarea, plecarea pe front, participarea la luptele desfășurate pe frontul din Moldova, avem mai multe mărturii ale participanților, locuitori din Lunca - Filipeni. Andrei Boca a participat la luptele de la Mărăști și Târgu Ocna în compania de asalt comandată de maiorul Constantin Cernat. Această companie era o unitate de intervenție și făcea parte din regimentul 4 vânători. La Nămăloasa a luat parte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
tineri, frații Boteanu, între care Alexandru (Cocu) Boteanu participant la luptele din Ardeal, la trecători și la Argeș, unde a fost luat prizonier. A stat în lagăr, în Germania, doi ani, suferind de foame. Alți oameni buni și bătrâni din Lunca își amintesc: „când a sunat mobilizarea, tatăl meu a început să plângă, zicând că el știe cât este de rău în război; La război au plecat frații Mărioarei, Ignătescu Dumitru și Toader.” Unul dintre elevii lui Gheorghe Postoi, ajunsă învățător
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
diverse însărcinări, s-a instalat disciplina și ordinea, au luat parte la luptele de la Tulgheș, când s-a trecut granița impusă între frați. Ghi D. Iacobeanu a fost rănit și luat prizonier de germani. Eroii, morți în războiul din 1916-1918 (Lunca, Slobozia șiValea Boțului): 1. Boca Ion 2. Romedea Gheorghe 3. Pușcuță Gheorghe 4. Vraciu Ilie (căprar) 5. Andrieș Gheorghe 6. Hură Toader 7. Hriscu Vasile 8. Boca Ilie (sergent) 9. Iacobeanu Dumitru (sergent) 10. Boghian Grigore 11. Tabarcea Petru 12
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a fost declarată stat învins, prin Tratatul de la Parisă din 1947 și a intrat în sfera de influență a URSS. În Al Doilea Război Mondial (1941-1945) au murit sau au fost dați dispăruți 63 de soldați, subofițeri și ofițeri din Lunca, Slobozia și Valea Boțului: 1. Pușcuță Dumitru 2. Răstoacă Constantin 3. Răstoacă Ilie 4. Rusu Ion 5. Tabarcea Constantin 6. Chendrisă Gheorghe 7. Tabarcea Dumitru 8. Ignătescu Constantin 9. Rusu Ion 10. Hodoboabă Constantin 11. Olaru Vasile 12. Cucu Vasile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bătaie de agenții electorali ai partidului adversar, era un pasă înainte: toți care împliniseră 24 de ani, știau să scrie și să citească, votau direct. Secțiile de votare se organizau la centrul de plasă: la Parincea sau la Secuieni. În Lunca au fost simpatizanți ai PNȘ, ai Partidului Poporului (mareșalul Averescuaverescani), ai partidului cuzist (Al. I. Cuza). Cei mai înstăriți și mai de vază în sat făceau politică liberală: Dumitru Cojocaru, Petrache Curteanu, Toader Pintilescu, Cezar Boca, Alexandru Boca, Gheorghe Vortolomei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Boca, Alexandru Boca, Gheorghe Vortolomei Pușcuță, Toader Bădăluță și alții. Alexandru Gheorghe Cucu cu rudele și prietenii făceau politică averescană, iar Andrei Boca cu ai lui făceau politică țărănistă. Milian Gurău cu rudele și prietenii făceau politică cuzistă. în sat (Lunca) nu erau organizații de partid și nici membrii de partid. Organizațiile erau la Bacău. Cei din sat, simpatizanți ai unor partide (liberal, ori rănist) se întâlneau la crâșma lui Cojocaru și puneau țara la cale. În preajma alegerilor, venea câte unu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au apărut cuziștii, au avut destui simpatizanți. Costică Tomescu își amintea în 1975 că de la niște alegeri, tatăl său a venit cu spinarea ruptă, n-a putut munci vreo câteva săptămâni. În anul 1934, Andrei Boca și alți oameni din Lunca au fost bătuți de nu se puteau ține pe picioare; au fost aduși acasă cu căruțele. Văduvele aveau și ele drept de vot, fiind cap de familie, dar erau și ele bătute, așa cum s-a întâmplat Ilenei lui Călin, Zoița
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vânduți, de regulă cu întreaga familie, puteau fi bătuți și omorâți de stăpânăii lor. Chiar după eliberarea lor din robie, țiganii bănuiți de furt (o faptă nedovedită) erau bătuți în mod barbar de către organele comunale, așa cum s-a întâmplat în Lunca cu fierarul țigan Cararău. Când s-a întâmplat de a lipsit ceva de la curtea boierească „a căzut păcatul pe bietul Chifor” care a fost dat pe seama primarului Gheorghe Boca care l-a corectat până mergea împleticindu-se și scuipa sânge
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
trebuie să fi îndeplinit anumite sarcini administrative, fără să tim care dintre ei era vornică sau vataman. Așa cum am arătat [vezi: supra], bejenarii s-au așezat în diferite locuri pe moșia Filipeni: în Știubiana, în Slobozia, în Dobreana și în lunca Dunavățului, dar nu formaseră pe deplin satul numit Lunca. Într-o anafora (raport către domnie) din iunie 1839, în care sunt înregistrate actele răzeșilor din Fruntești, cu pretenții asupra moșiei Dobreana, este înscrisă la punctul 17 - un izvod (inventar) din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
tim care dintre ei era vornică sau vataman. Așa cum am arătat [vezi: supra], bejenarii s-au așezat în diferite locuri pe moșia Filipeni: în Știubiana, în Slobozia, în Dobreana și în lunca Dunavățului, dar nu formaseră pe deplin satul numit Lunca. Într-o anafora (raport către domnie) din iunie 1839, în care sunt înregistrate actele răzeșilor din Fruntești, cu pretenții asupra moșiei Dobreana, este înscrisă la punctul 17 - un izvod (inventar) din 26 martie 1818, iscălit de medelnicerul Boghici, cuprinzător de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
s-ar fi împlinit de la dumnealui Iordache Roset pentru niște stupi și de la bejenari ce i-au fost luat Roset, mai însemnând 422 lei ce ar fi fost rămași să împlinească pentru niște dijmuiri. Izvodul din anafora nu amintește satul Lunca, nu era constituit la 1818, deși câteva case erau în lunca Dunavățului. Chiar după ce sediul comunei s-a mutat în Lunca, după reforma administrativă din 1865 datorată lui Al. I. Cuza, nu avem primari și notari în Lunca, ci din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și de la bejenari ce i-au fost luat Roset, mai însemnând 422 lei ce ar fi fost rămași să împlinească pentru niște dijmuiri. Izvodul din anafora nu amintește satul Lunca, nu era constituit la 1818, deși câteva case erau în lunca Dunavățului. Chiar după ce sediul comunei s-a mutat în Lunca, după reforma administrativă din 1865 datorată lui Al. I. Cuza, nu avem primari și notari în Lunca, ci din Fruntești. Pe lângă curtea boierilor Rosetti funcționau oameni de încredere ai boierului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
însemnând 422 lei ce ar fi fost rămași să împlinească pentru niște dijmuiri. Izvodul din anafora nu amintește satul Lunca, nu era constituit la 1818, deși câteva case erau în lunca Dunavățului. Chiar după ce sediul comunei s-a mutat în Lunca, după reforma administrativă din 1865 datorată lui Al. I. Cuza, nu avem primari și notari în Lunca, ci din Fruntești. Pe lângă curtea boierilor Rosetti funcționau oameni de încredere ai boierului: vechilul (ținea locul titularului), era și administrator, fecior boieresc, scotea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
amintește satul Lunca, nu era constituit la 1818, deși câteva case erau în lunca Dunavățului. Chiar după ce sediul comunei s-a mutat în Lunca, după reforma administrativă din 1865 datorată lui Al. I. Cuza, nu avem primari și notari în Lunca, ci din Fruntești. Pe lângă curtea boierilor Rosetti funcționau oameni de încredere ai boierului: vechilul (ținea locul titularului), era și administrator, fecior boieresc, scotea oamenii la muncă, trebuie să fi fost și un vornică al satului, mai mult cu numele. Dacă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
al satului, mai mult cu numele. Dacă veneau porunci de la isprăvnicia ținutului, de la cancelaria domnească, de la episcopia de Roman și protoieria din târgul Bacăului, aceste porunci veneau la curtea boierească, unde era și sediul administrativ pentru satele dependente (Slobozia - Filipeni, Lunca și Valea Boțului). Într-o hotărâre din 31 decembrie 1831 a Logofeției cea Mare a Principatului Moldovei, se dispune cu începere de la 1 ianuarie 1832 (se aplica noua legiuire numită Regulamentul Organic), în fiecare sat înființarea unei comisii de judecat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
referă la introducerea registrelor pentru născuți, cununați și morți. De asemenea, trebuiau însemnate pricinile și evenimentele mai importante și predate lunar la isprăvnicia ținutului. Bazat probabil pe o tradiție distorsionată de vreme, Gheorghe (Ghiță) D. Iacobeanu, în Monografia sa despre Lunca, nu spune că în Lunca a fost primar cumnatul lui Petru Furcaru, Luca Pușcuță. Dacă vreun Pușcuță a fost fruntaș al luncașilor, nu putea fi decât vornic, funcția de primar începe cu reforma administrativă a lui Al. I. Cuza. Pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
născuți, cununați și morți. De asemenea, trebuiau însemnate pricinile și evenimentele mai importante și predate lunar la isprăvnicia ținutului. Bazat probabil pe o tradiție distorsionată de vreme, Gheorghe (Ghiță) D. Iacobeanu, în Monografia sa despre Lunca, nu spune că în Lunca a fost primar cumnatul lui Petru Furcaru, Luca Pușcuță. Dacă vreun Pușcuță a fost fruntaș al luncașilor, nu putea fi decât vornic, funcția de primar începe cu reforma administrativă a lui Al. I. Cuza. Pe acte găsim pe la 1877 semnătura
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
își angaja singură preotul și învățătorul, pe care-i plătea din banii comunei. Din banii comunei se făceau podurile, șanțurile, drumurile, reparațiile, iar veniturile erau nesemnificative. Autoritatea comunal avea în subordine satele Filipeni - Slobozia, Fruntești cu Moara lui Conachi (Pădureni), Lunca (reședința comunei Filipeni), Valea Boțului și Pârlituri. Nu se poate vorbi de lucrări edilitar gospodărești, de drumuri și poduri, de apărarea populației în caz de calamități naturale. În anul 1890, deputatul Take Ionescu, sprijinit de Jorj Sterian, a propusă în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
numit „șef de garnizoană”. Primarul și „șeful de garnizoană” înscriau pe un tabel pe toți locuitorii buni de serviciu, din care 7-8 (o grupă) erau de serviciu pe câte o noapte care făceau, cum se spunea atunci, „căprărie”. Erau, în Lunca, până la 10-11 căprării. Semnul autorității în serviciu era dat de o baionetă ruginită cu care însemna că acea grupă (căprărie) era de strajă sau caraulă. Caporalul dădea fiecăruia sarcina de pază: primăria, școala, prin sat și la curte, la Sterian
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
comunelor la structurile administrative superioare (ocol, ținut, județ, raion, regiune) nu a ținut seama de interesele comunităților, nici de afinități, nici de distanțe. Era greu să ajungi de la Filipeni la Tecuci; era greu să ajungi după 1950 în 1952 de la Lunca la Răchitoasa, la raion! Conform legilor și decretelor date de puterea centrală, satele și comunele au fost arondate administrativ, după criterii greu de aflat acum, câteodată fără o argumentare care să reziste criticii. Vom exemplifica cu satele comunei Filipeni, creată
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și comunele au fost arondate administrativ, după criterii greu de aflat acum, câteodată fără o argumentare care să reziste criticii. Vom exemplifica cu satele comunei Filipeni, creată în 1864, care acum include și fosta comună Mărăști: Balaia, Bradul, Filipeni, Fruntești, Lunca, Mărăști, Pădureni (Moara lui Conachi), Știubiana. De asemenea, Filipenii (comuna) au fost supuși permanent schimbării autorităților de plasă, deși autoritatea județeană, după anularea ținuturilor și ocoalelor, a fost la Bacău. 1. Satul Blaia: Sat în comuna Mărăști; Sat comuna Gloduri
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]