2,156 matches
-
Paler, Viața..., 85), „Se auzea răsunând glasul unui pârăuaș ce venea ca și noi din deal în vale (...). Numai atâta că el a trecut mai departe în drumul său, iar noi am stat pe loc și am pus-o de mămăligă fără apă.” (I. Creangă, 21), „Sufletul călătorește din veac în veac, același suflet, numai că moartea-l face să uite că a mai trăit.” (M. Eminescu, P.L., 38), „Numai ochiul e vorbăreț, iară limba lor e mută.” (M. Eminescu, I
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cărbuni; loc de joacă pentru copii; excursii pe muntele Ceahlău sau la mănăstirile din Durău; loc pentru parcarea mașinii; dușuri cu apă caldă și rece; grupuri sanitare. Restaurant cu 50 locuri unde pot fi servite și mâncăruri tradiționale (păstrăv cu mămăligă, tochitură, sarmale, ciorbe, lactate, siropuri și dulciuri din zonă. Se pot organiza focuri de tabără, oaie la proțap, excursii în nordul Moldovei; Vila - are 20 locuri de cazare cu două și trei paturi, grupuri sanitare cu dușuri, salon pentru servirea
PROFILUL GOSPOD?RIEI ??R?NE?TI ?I A SATULUI NEM?EAN DIN ZONELE CU POTEN?IAL AGROTURISTIC by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83109_a_84434]
-
Individual sau în grup, se pot efectua excursii în împrejurimile pensiunilor sătești. Turistul este întâmpinat de gazde cu țuică de prune sau un pahar de vin din renumitele podgorii vrâncene. El se poate bucura de sărmăluțele, brânza și smântâna cu mămăligă, de păstrăvul afumat în scoarță de brad. De asemenea, amatorii de arta veche au posibilitatea să admire monumentele de cult cu valoare istorică și culturală și o arhitectură deosebită pentru stilul propriu veacului trecut. Turismul rural în județul Vrancea a
PERSPECTIVE ALE DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL VR?NCEAN by Camelia BUT? () [Corola-publishinghouse/Science/83104_a_84429]
-
Viviane Reding, dacă încearcă să pună în balanță răbdarea poporului român cu măsurile de coerciție și discriminatorii ale sultanilor și kaiserin-elor de la Bruxelles. Răbdarea acestei națiuni, are și ea niște limite. În decursul istoriei, deși proverbul acela celebru spune că „mămăliga românească nu explodează”, s-a dovedit neadevărat. Nu numai în 1821, când Tudor Vladimirescu s-a revoltat împreună cu „tot norodul românesc”, împotriva unui Imperiu Otoman, anacronic și larvar, dar și în alte situații revolta maselor din această țară, a fost
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
O mai ziceam. Noaptea aluneca mai departe. Când s-a întors, cârciumărița a venit însoțită de o copilă, amândouă cu brațele încărcate: într-o strachină odihnea în propria grăsime un cocoș bine rumenit, pe un fund de lemn aburea o mămăligă, iar în altă strachină lucea mujdeiul. Ritualul continua: în vreme ce unul dintre noi se înfrupta din cocoș, celălalt le vorbea, citea sau recita mesenilor. Apoi primul trecea la poezie și celălalt la cocoș. Și tot așa. Asta a durat toată noaptea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
cei interesați m-au rugat să mai scot o Ediție pe piață. O dedic bunilor și harnicilor români, femeilor, în special, și celor din Diaspora, care știu că tânjesc după România și locurile natale și după vestitele sarmale și buna mămăligă pufoasă. Am promovat în ediția anterioară cu predilecție vinul de Cotnari, pentru a nu ne pierde tradiția și a arăta tot ce este bun în România mileniului III, lucru ce ar trebui să-l facem mereu peste hotarele țării, ca
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
Un sfert de roșii coapte pe grătar sau plită, le decojim, le tăiem cubulețe, îl turnăm și pe el peste pește (macrou) împreună cu condimentele vegeta și pătrunjel verde tocat. Acoperim totul cu apă clocotită și saramura se poate servi cu mămăligă. Poftă bună! Rețeta nr. 88 Curry cu pește șalău Ingrediente: 800g șalău file fără oase, 3 cepe, o roșie mare, o lămâie mică, un ardei mic iute, 4 linguri ulei, 200 ml smântână, 2 lingurițe praf de Curry, sare și
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
cu gulaș și servim acest preparat aparte. Rețeta nr. 103 Balmuș moldovenesc „Denisa“ Ingrediente: Într-un litru de lapte, punem 3 linguri de smântână groasă, o lingură jumătate unt, 150 g telemea, sare și cu făină de mălai facem o mămăligă foarte moale. Într-o tavă yena unsă cu unt punem jumătate din mămăliguță, peste aceasta punem 3-4 ouă bătute cu 150 g cașcaval și cu furculița încorporăm în Balmuș aceste ouă bătute cu cașcaval ras pe răzătoare. Turnăm apoi alt
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
în altă tigaie până își schimbă culoarea. Punem totul să fiarbă bine cu apă caldă ca să acopere carnea și să fiarbă. Adăugăm usturoi tăiat mărunt și lăsăm să mai fiarbă 20 de minute. O servim această tocană de pasăre cu mămăligă caldă și murături asortate. Rețeta nr. 111 Curcan umplut deosebit de Sfintele Paști sau Crăciun, cu legume și fructe Ingrediente: Un curcan tânăr dar mare de 7 kg și umpluturile de mai jos: Mod de preparare: După ce curățim bine curcanul de
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
este ea de lungă, uite că, rotundă, mare, cu coaja care se formează și, având aproape de mijlocul ei semnul ultimului făcăleț strecurat - despre care se spune că pe acolo iese aburul din interior sau... și mai mult, sufletul - o frumoasă mămăligă! Tăiată cu o lamă de cuțit scos la repezeală de mătușa Ftenia din buzunarul șorțului, mămăliguța strălucea în lumina amurgului, ca și brânza, de altfel! Brânză! O, ce bunătate! Și Mura care credea că mătușa sa este o zgârcită! Uite
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
o zgârcită! Uite cu ce îi ospătează ea pe toți! Dar, oare va ajunge brânza, la câtă foame avea fiecare dintre ei, după atâta prășit? Se auzea continuu: - Haideți, băieții mamii!... Și, timid, încerca fiecare să întingă cu boțul de mămăligă în minunea oferită de mătușa Ftenia. Degetele lor micuțe și muncite, aveau un tremur aparte...sfială, nerăbdare, teamă de a nu părea prea lacomi... Dar..., uimire! Întingeau și atât... Brânza nu voia în niciun chip să se prindă de mămăligă
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
mămăligă în minunea oferită de mătușa Ftenia. Degetele lor micuțe și muncite, aveau un tremur aparte...sfială, nerăbdare, teamă de a nu părea prea lacomi... Dar..., uimire! Întingeau și atât... Brânza nu voia în niciun chip să se prindă de mămăligă! Oricum, de furculițe nu putea fi vorba... - Haideți, băieți! Haideți, băieții mamii, că doar ați muncit! Copiii, erau ei sfioși, orfani, flămânzi, dar îi ducea mintea să vadă un lucru rușinos făcut cu larghețe de mătușa lor. Brânza a fost
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
muncit! Copiii, erau ei sfioși, orfani, flămânzi, dar îi ducea mintea să vadă un lucru rușinos făcut cu larghețe de mătușa lor. Brânza a fost atât de tare presată în acea strachină de mătușa Ftenia, încât copiii au terminat toată mămăliga, dar stratul de brânză a rămas același. Doar gestul de a întinge în brânză s-a rărit și, ușorușor, nu s-a mai repetat! Copiii au înțeles! Au înțeles că atât a știut mătușa Ftenia să le ofere la acea
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
pe degeaba. Vă dau de mâncare, iar voi nici brânză nu ați vrut să mâncați. Ei, poate mâine o veți dori! Și pune strachina cu brânza din ea neatinsă, cu grijă, într-un coș de nuiele, alături de câteva firimituri de mămăligă. - Haideți, băieți! Haideți, băieții mamii, mergeți acasă, la bunica voastră, că doar ați mâncat! Mura aștepta somnul, care spală și curăță ochii de tot ce nu place privirilor de peste zi, într- o ușoară legănare a uitării și a iertării. Din
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
Antonescu. N-a auzit. “Cine a fost mareșalul Ion Antonescu?”, mai stric o vorbă.” Nu știu, că eu îs dă jos, dî la Rotunda. N-am avut a face cu el”. O femeie îmi iese cu plin. Tocmai pune de mămăligă. “Întrebați-l pe nea Nicu Diaconescu, pentru că el știe câte-n lună și-n stele. Ultimu’ haiduc!...” Viitura Cu o pălărie lăsată spre rădăcina nasului, de sub care țâșnesc ochi iuți, oblici și smoliți, ca de veveriță, cu mustață pezevenghe, nea
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
anunțat pe fugar. A venit Vasile în grajd la mine. “Dacă te descoperă, eu îmi tai gâtu’”. “Nu, Vasile, nu face prostii. Te obligi să mă prinzi dacă n-ai altă scăpare. Mă duc la munte, Vasile”. Mi-a adus mămăligă și caș. M-am ascuns sub fân, în grajdul unui vecin de-al lui, certat cu ăsta. De sub fân, vedeam tot. ...Și au cântat cocoșii. Au început să latre câinii. Pâr, pâr, pâr! Se auzea zăpada. Aveau bocancii înfășurați în
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
cu Fecioara Maria și Pruncul. Scârbită mai mult, decât îndurerată. În capătul sălii, pe altă masă, un Hristos scofâlcit de durere parcă se strâmbă la varza leșiată a unui bolnav. Trosc! îmi trântește cineva o farfurie cu două linguri de mămăligă crudă și o lingură de brânză acră, de-mi mută nasul. Aș înghiți ceva ca să pot lua medicamentele, dar cu ce? Ne aflăm în plină reformă de peste un deceniu și toți au venit cu tacâmuri de-acasă. “Domnu! Mâine, aut
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
fost iobagi"38, din care redau prima și ultima strofă: "Părinți mei au fost iobagi Coborâtori din sclavi din evul mediu Credeau în Dumnezeu, în magi Și așteptau un soare cald și pentru dânșii. Mâncau apoi o ceapă, usturoi, Cu mămăligă rece, de cu seară, Și adormeau cu toți, ca niște boi, Cu mugete și balele la gură". Probabil că statutul de coborâtori din sclavii evului mediu i-ar fi lăsat indiferenți pe părinții poetului, necunoscători de istorie, dar mari mâncători
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
lirică. Sunt o serie de elemente apoetice pe care eul insistă să le introducă în universul liric. Repetiția lor însă scoate în evidență caracterul teatral al discursului ("Hei, Violaine, dragostea ta caniculară/ a eșuat undeva în halucinațiile cu păduri de mămăligă", " Pe legea mea, Violaine, îl vom judeca -/ bobul de porumb retrograd", "pentru dragostea noastră universală, Violaine", Pelagră, "generalul mămăligă", "cu buzele pline de mămăligă", Scrisoare nouă). Lumea modernă se supune imperativelor noii tehnologii, mitul naturii eterne sau etern stăpânitoare s-
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
însă scoate în evidență caracterul teatral al discursului ("Hei, Violaine, dragostea ta caniculară/ a eșuat undeva în halucinațiile cu păduri de mămăligă", " Pe legea mea, Violaine, îl vom judeca -/ bobul de porumb retrograd", "pentru dragostea noastră universală, Violaine", Pelagră, "generalul mămăligă", "cu buzele pline de mămăligă", Scrisoare nouă). Lumea modernă se supune imperativelor noii tehnologii, mitul naturii eterne sau etern stăpânitoare s-a degradat și el ("bobul de porumb patetic și emancipat/ s-a ridicat în vârfurile picioarelor și strigă:// - Să
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
teatral al discursului ("Hei, Violaine, dragostea ta caniculară/ a eșuat undeva în halucinațiile cu păduri de mămăligă", " Pe legea mea, Violaine, îl vom judeca -/ bobul de porumb retrograd", "pentru dragostea noastră universală, Violaine", Pelagră, "generalul mămăligă", "cu buzele pline de mămăligă", Scrisoare nouă). Lumea modernă se supune imperativelor noii tehnologii, mitul naturii eterne sau etern stăpânitoare s-a degradat și el ("bobul de porumb patetic și emancipat/ s-a ridicat în vârfurile picioarelor și strigă:// - Să-mi dați voie, sufăr de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
își îndeplinesc munca lor automatic, tăcuți, cu regularitatea monotonă și hursuză a unor mădulare de mașini, nu cu zburdălnicia zgomotoasă cu care niște vioaie albine adună mierea de pe flori. I-am văzut pe culegători mîncînd răzlețiți cîte un codru de mămăligă și-o bucată de brînză, în mijlocul aceluiași silnic mutism, i-am văzut apoi seara adormind rupți de oboseală, pentru a reîncepe în zorii zilei următoare corvoada plicticoasă din ajun. Țăranii culeg astăzi viile noastre cu același entuziasm cu care se
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
că, în general, era un omuleț simpatic, de viață, complet diferit de ce ți-ai fi putut imagina când îi citeai cărțile. Astfel încât, în anul cât am stat la Paris (1991-1992), nu m-am dus niciodată să-l văd, deși Leonid Mămăligă, în casa căruia stăteam, în calitatea sa de mecena al literelor românești la Paris, s-a oferit de mai multe ori să mă introducă. Eram atunci suficient de idiot ca să nu realizez că oricum o vizită la Cioran ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
urmărit pas cu pas de Securitate în țară și, ca bonus, denigrat de exilații români care îi reproșau colaborarea cu regimul lui Ceaușescu. Îmi aduc aminte o dezbatere de o seară întreagă, la Paris, în toamna lui 1991, cu Leonid Mămăligă (L. M. Arcade), pe această temă; el vorbindu-mi de o iluzorie "etică a exilului", eu încercând să-i explic the dark side of the moon, inaccesibilă celor din afară: oportunitatea fabuloasă de a lucra în proiecte majore, cu instrumentar
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
mici mostre ale bunăstării și civilizației vestice pentru toți prietenii lor, fără smintire), înviorând aerul lânced al vremii, ajutând câțiva oameni să supraviețuiască decent, prin cultură și prin efortul de a fi egalii confraților academici mai norocoși, din Vest. Leonid Mămăligă a sfârșit prin a pune mâna pe telefon și a relua o amiciție înghețată de la Congresul "Eliade", din 1988, organizat de el și de o "academie" româno- americană, repudiată de cel comemorat, și unde Paul Miron nu fusese invitat datorită
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]