1,950 matches
-
aștearnă, / Când te-au înmugurit din lut și stea / în dimineața tulbure de iarnă!" În preajma exodului tragic, publicase o memorabilă Biografie confesiune (cvasi-expresionistică) în alb-negru în care termenul galop, reper simbolic, duce în halouri metafizice potențând misterul. Imaginea reală a mărturisitorului se subordonează imaginii mitologizante, hiperbolice, în linia basmelor cu Feți-Frumoși: Știu eu, mama și-a zis că mă nasc într-o zodie bună; Plinului pântec așa îi cânta într-o noapte cu lună, Trăsnete reci de furtună vedea cum în
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
conștientiza dimensiunea acestei tragedii naționale unde au fost încarcerați și au pierit Iuliu Maniu, Constantin Argetoianu, Mihail Manoilescu, Grigore Georgescu, Henri Cihoski, Gheorghe Brătianu, Anton Durcovici, Ioan Suciu. Milițienii au început să umple temnițele săpate în Grădina Maicii Domnului cu mărturisitorii lui Hristos. La Aiud, Pitești, Sighet, Gherla, Târgu Ocna și în alte locuri de prin țară, s-au deschis porțile gheenei pe unde au intrat, învăluiți în lumină, martirii națiunii. În celule sordide, bătuți și batjocoriți, și-au aflat sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
a face parte din infern - situație specifică doar pentru reeducați 11. Chiar dacă reeducații nu au fost sfinți, ci doar oameni, ei au dovedit slăbiciune, dar nu ticăloșie, explică Viorel Gheorghiță (cu excepția, firește, a celor care aveau vocație de schingiuitori). Același mărturisitor refuză pentru sine atât postura de victimă, cât și pe aceea de vinovat, considerându-se a fi doar un om cu destinul său, deși tot el este cel care a propus categoria de victimă vinovată. În ultimă instanță Însă, În
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
scop final desacralizarea și vulgarizarea oricărei valori morale, umane, religioase etc.; erau preferate spovedaniile perverse, cei mai chinuiți fiind studenții teologi și fiii de preoți (exista chiar o „poetică” a supliciului, celor din urmă Înscenându-li-se liturghii negre). Unii mărturisitori văd În autodemascare un spectacol de spovedanie neagră, căci, „inversându-se modelul sacru, la capătul „confesiunii” urma „angajamentul” de a nu mai repeta greșeala și de a făptui conform indicațiilor, Întocmai ca În cazul energumenului pregătindu-se să-și Împlinească
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
cândva, au un statut hibrid. Coborârea lor În infern și autoterfelirea cu patos isteric, pervertirea psihologică le conferă statutul de mutanți (căci sintagma suflete faustice este inadecvată) și chiar de făpturi „spurcate” (termenul Îi aparține lui Marcel Petrișor). Nu toți mărturisitorii reeducării de la Pitești acceptă distingerea celor patru etape. Nicu Ioniță 18, de pildă, vorbește despre trei etape, după cum urmează: etapa Întâi era legată de pregătirea experimentului (alcătuirea echipelor de informatori, studierea viitoarelor victime); etapa a doua consta În demascarea propriu-zisă
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
viață și pe moarte pentru propria lor cedare ori rezistență. Dumitru Gh. Bordeianu consideră că despre Pitești (și Gherla continuatoare) nu au dreptul să vorbească decât cei care au trecut pe acolo, altfel mărturia riscă să fie fabulatorie, iar respectivii mărturisitori niște impostori. Apoi, mărturisitorii, Înainte de a scrie, trebuie să aibă niște martori În viață care să Îi poată verifica și controla 39. Nimeni nu are dreptul să-i judece pe reeducați, afirmă autorul, În afara lui Dumnezeu și a reeducaților Înșiși
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
pentru propria lor cedare ori rezistență. Dumitru Gh. Bordeianu consideră că despre Pitești (și Gherla continuatoare) nu au dreptul să vorbească decât cei care au trecut pe acolo, altfel mărturia riscă să fie fabulatorie, iar respectivii mărturisitori niște impostori. Apoi, mărturisitorii, Înainte de a scrie, trebuie să aibă niște martori În viață care să Îi poată verifica și controla 39. Nimeni nu are dreptul să-i judece pe reeducați, afirmă autorul, În afara lui Dumnezeu și a reeducaților Înșiși. Gheorghe Calciu-Dumitreasa, un alt
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
alții. În timpul procesului reeducatorilor și Înaintea lui, câteva din fostele victime de la Pitești au parte iar de dedublare, din cauza torturilor practicate de Securitate pentru a-i face pe martori să joace un rol prestabilit. După executarea lui Eugen Țurcanu (unii mărturisitori susțin posibilitatea unui Țurcanu căit Înainte de moarte) ia naștere În detenție contrare educarea, dificilă cu atât mai mult cu cât reeducații (victime-călăi) dobândiseră reflexe de dedublare schizoidă. Marcel Petrișor povestește despre tehnica unui deținut care, pentru a-i dez-reeduca pe
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
politici, Poemul pedagogic a fost carte centrală și a ajutat, efectiv, În primul rând pe «infractorii intelectuali». De acolo s-a Învățat tehnica autocriticii tradusă, În mod imperfect, cu termenul spovedanie, termen cu mireasmă clericală”40. Deși este evident că mărturisitorul nu se reeducă de bunăvoie, ci poate chiar dorește să Își păcălească reeducatorii, totuși discursul său e unul procomunist, fiind legat și de faptul că Pandrea era și rămăsese un gânditor de stânga. De aceea, el vede În reeducarea de la
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
politicos etc. Mărturia e din când În când pigmentată de exaltări de tipul: „Vitejia este esența omului comunist”; sunt lăudate, de asemenea, „comunismul umanist” poststalinist și „morala comunistă”, văzută ca un hibrid Între Înțelepciunea greco-romană și cea țărănească autohtonă, drept care mărturisitorul Își face o „autocritică necruțătoare”42! Pe de altă parte, Petre Pandrea recunoaște În „orgia” de spovedanii și autobiografii publice, În special ale unor capi legionari, niște forme de „diaree verbală” și „incontinență urinară a intimităților”, dar, cum disciplina penitenciară
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
continuare ambiguă și deschisă interpretărilor, iar mutația produsă de acest experiment este una teologică, marcând, așa cum susține D. Bacu44, trecerea de la om ca o creație divină la om ca divinitate creatoare infernală. Unii dintre cercetătorii fenomenului Pitești și chiar dintre mărturisitori au constatat extinderea lui la nivelul Întregii societăți românești, remodelarea personalității fiind concepută ca politică de stat avizată de Partidul Comunist. Bibliografie pe tema fenomenului Pitești (și a prelungirii reeducării În Închisorile Gherla și Aiud)tc "Bibliografie pe tema fenomenului
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
elementare. Potrivit părții greco-catolice, unii preoți uniți trecuți la ortodoxie, dar care ulterior au retractat și au fost arestați apar În Martirologiu ca fiind ortodocși. În plus, coordonatorul general al acestei lucrări ar fi eliminat din textul articolelor privitoare la mărturisitorii greco-catolici chiar și cele mai timide referiri la conivența cu organele de stat, pe linie antiuniată, a unor preoți și ierarhi ortodocși 38. În plus - s-au Întrebat greco-catolicii -, ce ar spune episcopul Iuliu Hossu dacă ar afla că o
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Aioanei, Constantin, Troncotă, Cristian, „Contra «armatei negre a călugărilor și călugărițelor»”, Magazin Istoric, an XXX, nr. 1 (346)/ianuarie 1996. Bogdan, Cătălin, „Insidioasa intoleranță”, Idei În dialog, an III, nr. 1 (16)/ ianuarie 2006. Bota, Ioan, Ionițoiu, Cicerone, Martiri și mărturisitori ai Bisericii din România (1948-1989). Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, Biserica Romano-Catolică, prefață de Doina Cornea, ediția a II-a, Patmos, Cluj-Napoca, 1998. Bozgan, Ovidiu, Cronica unui eșec previzibil. România și Sfântul Scaun În epoca pontificatului lui Paul al
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Dumnezeu care ne așteaptă la poarta ei. Nu poate fi evitată - dar nu trebuie nici temută. Noul Testament este străbătut de ideea că a deveni creștin înseamnă a pătrunde în experiența poporului suferind al lui Dumnezeu, care este capabil să fie mărturisitor al lui Dumnezeu prin acea suferință Și să se apropie de El ca rezultat al suferinței. Poate cea mai emoționantă declarație a acestei credințe poate fi regăsită în Epistola I-a a Sfântului Apostol Petru. Creștinii sunt acei care au
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
Dumnezeu care ne așteaptă la poarta ei. Nu poate fi evitată - dar nu trebuie nici temută. Noul Testament este străbătut de ideea că a deveni creștin înseamnă a pătrunde în experiența poporului suferind al lui Dumnezeu, care este capabil să fie mărturisitor al lui Dumnezeu prin acea suferință Și să se apropie de El ca rezultat al suferinței. Poate cea mai emoționantă declarație a acestei credințe poate fi regăsită în Epistola I-a a Sfântului Apostol Petru. Creștinii sunt acei care au
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
și Luminița pentru a face rost de bani, despre un presupus ambasador român homosexual la Vatican (unul din cele mai reușite personaje ale lui Dan Stanca, alături de protagonistul Edgar Nour, fiu al lui Septimiu Nour, fost deținut politic și martor mărturisitor al unui miracol de vindecare sâvârșit de monseniorul Ghica prin putera rugăciunii în înspăimântătorul Fort 13) etc. Este de așteptat ca Dan Stanca să nu se comporte doar ca un cronicar realist, cu felurite puseuri de sarcasm, eventual anticlerical sau
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
ales nunta, în sensul originar, biblic, al ceremonialului, de unire întru Domnul. Semnificația teologală a ritualului nupțial apare transcrisă direct, în terminologia specifică (nuntă, miel, Mire, Mărite), dar și prin aluziile religioase savante: undeva e invocat chiar sfârșitul Sfântului Maxim Mărturisitorul, altundeva Hipolit îi adresează Fedrei un imn liturgic ca cel închinat Fecioarei ("fericită ești tu între femei,/ fericită în toate.// Trupul tău care nu a cunoscut moartea/ e gata."), iar Scrierea însăși apare, ca la abatele Brémond, strâns unit cu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ortodoxe au servit drept creuzet pentru identitatea religioasă în cursul secolului XX și al catastrofelor lui politice nazism, fascism, comunism ele au devenit păstrătoare ale realităților religioase"1. Acest creuzet a fost rezistent în România, fiind întărit de martirajul atâtor mărturisitori, numiți sfinți chiar dacă o canonizare oficială încă nu există. Ca orice creuzet supus multor încercări, și Biserica Ortodoxă a fost trecută prin fel de fel de experiențe din care a ieșit întărită, fiind scut de apărare al românilor. Așa cum afirma
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
idealul moral al omului trebuie să fie sfințenia"148. Deseori Preafericitul Teoctist, cu diverse ocazii, strecura în imaginarul colectiv latura mistică a vieții sale și o făcea cu atâta naturalețe încât istoria îl va consemna și ca un veritabil trăitor, mărturisitor și diplomat. "Mânuia" bine cuvintele, știa că, plecând de la exemple concrete ale vieții sale, să îndemne către spiritualizare, către credință. În discursul său la împlinirea a optzeci și doi de ani de viață, Prefericitul Teoctist lăsa să se întrevadă faptul
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
București, 1966. Kierkegaard, Sőren, Școala creștinismului, Editura Adonai, București, 1995. Lecomte, Patrik, Comunicare, Televiziune, Democrație, Editura Tritonic, București, 2004. Lossky, Vladimir, Introducere în Teologia Ortodoxă, Editura Sofia, București, 2006. Lull, James, Mass-media, comunicare. Manipularea prin informație, Editura Antet, 2000. Maxim, Mărturisitorul, Sfântul, Ambigua, traducere și aparat critic de Dumitru Stăniloaie, E.I.M.BOR, 2006. Mazilu, Dan Horia, Proza oratorică în literatura româna veche, volumul I, Editura Minerva, București , 1986-1987. McQuail, Denis, Winhal, Seven, Modele ale comunicării, Editura Comunicare.ro, București, 2001. Moldovan
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
în pământ bun este cel care aude cuvântul și-l înțelege, deci care aduce rod și face unul o sută, altul șaizeci, altul treizeci", Evanghelia după Matei, cap. 13. 19 Sensul real al cuvântului este "anulându-și". 20 Sfântul Maxim Mărturisitorul Ambigua, traducere și aparat critic, Dumitru Stăniloaie, E.I.M.BOR, 2006, p. 48. 21 Atât Euharistică, dar și de trăire a bucuriilor și suferințelor cu celălalt. 22 McLuhan, La galaxie Gutenberg, vol. 1, traducere din limba engleză, Gallimard, Paris, 1977, apud
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
și-l face părtaș de ele, viețuire întărită în deprinderea sfântă a acestora, înălțată în chip sfânt de naș (primitor) în chip dumnezeiesc”<footnote Sfântul Dionisie Areopagitul, Despre ierarhia bisericească, VII, 11, în vol. Opere complete și scoliile Sfântului Maxim Mărturisitorul, Traducere, introducere și note de Pr. Dumitru Stăniloae, Editura Paideia, București, 1996, p. 101. Sfântul Dionisie aici relevă faptul că unii râdeau și atunci de botezul pruncilor, menționând că e eronat ca alții să se lepede de cel rău și
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
întemeietorul Ordinului Fraților Minori, a trecut fericit la Domnul în ziua de 4 octombrie; trupul său a fost înmormântat cu cinste în Lombardia, în orașul Assisi... 2. În Toscana, în Assisi, oraș situat lângă Perugia, s-a celebrat canonizarea fericitului mărturisitor Francisc, părintele fraților minori. Un frate al acestui Ordin, care a predicat niște erezii la Paris, a fost prins și dus la închisoare. (p. 922) D) Din Viața papei Grigore al IX-lea Autorul (anonim), care scrie în jurul anului 1240
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
general, i-ați trimis, și împreună cu ei chiar și tu personal, fiule ministru general, ne-ați arătat că în Regula voastră sunt conținute unele lucruri neclare sau obscure și altele greu de înțeles. Cu atât mai mult cu cât fericitul mărturisitor al lui Cristos, Francisc, de sfântă amintire, nedorind ca Regula sa să fie subiectul unei dezbateri prin intermediul interpretării vreunui frate, fiind aproape de sfârșitul vieții sale, a poruncit - și această poruncă se numește Testament - să nu fie făcute glose (comentarii explicative
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
aprobarea, pe vremea când eram într-o funcție inferioară, ne-ați cerut cu insistență să declarăm și punctele slabe și obscure ale aceleiași Reguli și să dăm un răspuns cu privire la alte aspecte dificile. Așadar, oricât am crede noi că amintitul mărturisitor al lui Cristos, atunci când a dictat acea poruncă, avea o intenție lăudabilă și că și voi aveți la inimă să respectați cu fidelitate poruncile drepte și sfintele sale dorințe, cu toate acestea, noi, preocupați fiind de pericolul în care se
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]