2,300 matches
-
ne puțin textul... (se uită amîndoi pe ultima pagină) Uite, da..., aici e ultima paranteză... Autorul: Dă-mi mie textul..., așa; cei doi aduc miniscena în mijlocul scenei (către cei doi), hai, dați-i drumu'; așa, pun cele două fotolii și măsuța pe spațiul miniscenei (cei doi execută; bun..., pun pe masă recuzita alimentară și în plus ce mai scoate Gh. P. doi din geantă; acuma, cei doi se așează în fotolii și încep să mănînce; autorul îi privește cu înțelegere, și
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Concepția populară o prezintă ca pe "o doamnă mare, la care se închină toate zilele săptămânii și de la care primesc ordine ce să facă fiecare. Ea mănâncă o dată la 7 zile, petrecând în rugăciuni. În casa ei se află o măsuță și un scaun și pe masă o oglindă, iar înaintea oglinzii stă un sfeșnic cu lumânare. Sfântul Ilie, când are să trăznească undeva, vine aice și se sfătuiește cu Sfânta Duminică. Prin oglinda ceea se uită în lume, de vede tot
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și l-ar fi criticat pe tata dac-ar fi văzut. De cele mai multe ori, copiii dormeau într-o cameră pregătită pentru ei. De fapt chiar pregătită nu era, pentru că, în afară de un pat în care nu poți dormi lăfăindu-te, o măsuță și un șifonier cu o ușă pe care trebuia s-o sprijini ca s-o închizi, nu conținea mare lucru. Bine că de fiecare dată tata le pregătea așternuturi curate. Dar nu se pricepea să le-așeze, cred că n-
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
auzi strigat numele. În clipa aceea uită toate frazele pregătite atât de scrupulos. Capul îi deveni greu, ochii i se împăienjeniră. Nu-și dădu seama când se așeză. Îl văzu pe funcționarul care îi strigase numele luând loc la o măsuță și pregătindu-se să noteze ceea ce va solicita ea. Tovarășul Lascu, la fel de distins cum îl cunoștea de pe stradă (și din gândurile ei), cu cămașa imaculată și cu o cravată sobră, aștepta și el. Numai că Magdalena uită tot-tot. Vă ascult
Audiența by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/7738_a_9063]
-
și pe ei pe picioare - sau, mă rog, pe picior - ca să fie aidoma fraților lor bipezi ce-și reînnoadă, prin bere legătura pierdută cu firea cu energia astrelor și galaxiilor. Din zbor de pasăre în fosa luminată de sub tei vezi măsuțe, halbe și guri țesând un bla-blá fără noimă ce rezonează hăt în Casiopeea. Răspunsurile la orice întrebări oricât de grele, oricât vor veni neîntârziat de acolo. Mai trebuie doar puțină bere: încă o halbă, încă un gât... Tiptil Tiptil, se
Veaceslav SAMOȘKIN by Ion Covaci () [Corola-journal/Imaginative/8297_a_9622]
-
pe pernă, cu cămașa descheiată pe piept, iar îngerul se apleacă peste el, sprijinindu-și mâinile pe căpătâiul patului și sărutându-l ușor pe frunte. Aripile fantastice apar ca niște umbre sinistre în fața ferestrei, iar o lumânare așezată pe o măsuță, alături de muribund, aruncă o lumină intensă și ireală pe fața tânărului, a îngerului și pe așternutul alb243". Mai târziu, pictorul va relua tema prin schițe care conduc însă la o altă rezolvare plastică a scenariului agonic, cu un grad mai
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Sala "Mihail Kogălniceanu"; ne întâmpină aici o nouă schimbare de stil. Mobilierul original "M. Kogălniceanu", de secol XIX, tapițat cu catifea roșie și ornamentat cu motive florale și antropomorfe, încă mai poftește musafirii în atmosfera de altădată a conacelor boierești. Măsuța pentru cafea și ciubuc (din lemn sculptat, acoperit cu tăblie de metal) creează, împreună cu ibrice de aramă și pernuțe ,,aruncate" pe jos, un colț oriental. Deosebit de interesant este un "secretaire" original de secol XIX, din familia Negri, executat din lemn
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Pentru că...”. A treia întrebare va fi: ,,Ce face ....cu....?”. În continuare copilul va răspunde la întrebări legate de meseria si uneltele pe care le folosește cel care este reprezentat în imaginea din scrisoare (grădinar, medic, etc.) Apoi lasă pe o măsuță scrisoarea și trece la loc. Copilul care a fost poștaș va fi înlocuit de altul și astfel jocul se continuă. Complicarea jocului: Se numește un alt copil care să vină să descrie unealta sau produsul, după caz, din imaginea primită
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2069]
-
Aceeași trăire, multiplicată de nevolnicie, trezește cititorului, Iorgovan cel învrăjbit cu sine însuși, căruia firea și dorințele i se schimbau pe ceas, pe minut, care n-ar fi voit, și n-avea în sine destulă virtute ca să voiască. Pe o măsuță, lângă Stavroghin, a fost găsit un bilet pe care acesta scrisese cu litere strâmbe înainte de a se sinucide: Să nu fie învinuit nimeni, eu singur. Eroii tragici trăiesc sub semnul acestei afirmații o întreagă existență de care nu se dezic
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
mai bine de o oră de drum la Gura Pârâului Gălăuțașului, unde, Într-o odaie din casa unui sătean, Cotfas, a deschis școală. Din câteva scânduri geluite, ajutat de doi săteni, a făcut o tablă, câteva bănci - un fel de măsuță, având fiecare câte două scăunele, au așezat În peretele dinspre ușă un cuier În care să-și agațe sumănelele copiii când vor veni la școală. O sobă mică, un fel de godin, a fost așezată Într-un colț din spatele odăii
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
pe podea, lîngă un castron întins, din lut, ce servea drept chiuvetă. Textul 2: Era o cămăruță strîmtă, la mansardă, cu fereastră rabatabilă ce dădea pe acoperiș. Era mobilată cu un pat îngust, un dulap din lemn de nuc, o măsuță de toaletă și două scaune. Douăzeci de camere asemenea acesteia se aliniau de-a lungul unui coridor de pensiune, văruit în galben. Textul 3: Simplitatea și frumusețea pot caracteriza această cameră. DULAP. Structură decor furnir imitație de nuc aplicat pe
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Pentru că...”. A treia întrebare va fi: ,,Ce face ....cu....?”. În continuare copilul va răspunde la întrebări legate de meseria si uneltele pe care le folosește cel care este reprezentat în imaginea din scrisoare (grădinar, medic, etc.) Apoi lasă pe o măsuță scrisoarea și trece la loc. Copilul care a fost poștaș va fi înlocuit de altul și astfel jocul se continuă. Complicarea jocului: Se numește un alt copil care să vină să descrie unealta sau produsul, după caz, din imaginea primită
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2061]
-
și un șâp de rachiu. - Imediat, nene Iancu. Prima dată când și-a numit soțul așa, a spus-o în glumă. Apoi s-a obișnuit și-i zicea „nenea Iancu” aproape în serios, ca toți ceilalți. Mama pregătea gustarea la măsuța din cerdac, ne dădea nouă întâi câte o felie de pâine cu jambon, după care se cinsteau amândoi cu câte un păhărel două de rachiu de mentă și gustau din jambon. Era bun tare. Azi, când mi-aduc aminte, îmi
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
și o chiflă. Mâncând, am realizat că la partid se mânca foarte bine, ieftin și cu marfa mereu proaspătă, calitatea prima. Între timp, îmi aruncam ochii să-l benoclez pe șeful cel mare. În fine, l-am văzut la o măsuță, consuma și el ca omu' patru ochiuri cu unt și din când în când mai azvârlea prin colțul drept al gurii câteva vorbe spre un tov care, după aliură, părea a fi vreun ștab din București. Primul secretar era îmbrăcat
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
una sedentară, cea de muzeograf la Bojdeuca lui Ion Creangă. Acomodarea mi se părea grea. Eram, deci, într-o stare morală foarte proastă, descurajat și singur; am coborât treptele în spatele bojdeucii, în grădină. Mă duceam să mă așez la o măsuță cu picioarele înfipte în pământ, sub crengile copacilor acum dezolant de goi. Dar n-am apucat să fac doi pași când din dreapta m-a hămăit scurt și gros de două ori un câine mare, negru și tare fioros. Era la
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de ușă apărată de șiruri lungi de mărgele de lemn. Mihai măsură din ochi ușa și locul, își pipăi cingătoarea și, dând la o parte mărgelele, intră într o încăpere întunecoasă. După ce se obișnui cu lumina puțină, desluși în fața unei măsuțe joase doi turci stând comod pe pernele late din jurul mesei. Amândoi îi răspunseră făcând larg cu mâna gesturile de salut. Unul dintre ei se ridică în picioare, se înclină și părăsi încăperea. Cel rămas spuse: — Eu sunt Geavit Casim și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și de limpezitul tulburelului... Încă din vremea lui Matei Vodă toată negustorimea aleasă, ba chiar și boierii căftăniți, intrau la cafeneaua lui Hamie, ienicerul măriei sale împăratului de la Stambul. Ținea Hamie cafenea mare, cu felurite odăi, unele mari cu mai multe măsuțe, altele mici, tainice, cu tavanele lucrate meșteșugit din lemn de cireș și păr, frumos cioplit și rânduit după moda de la Constantinopol, ca să placă ochiului atât îmbinarea măiestrită a grinzilor cât și cea a culorilor delicate ale celor două esențe de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
o odaie pătrată, mai înaltă decât sala de la intrare, fără geamuri, doar cu un luminator în tavan din care se cerneau palide câteva raze colorate azuriu. De jur împrejurul pereților, - sofale joase cu perne de toate mărimile îmbrăcate în satenuri cu arabescuri, măsuțe joase așezate pe la colțuri, unde sofalele se îmbinau unele într altele. Cum intrai, chiar lângă ușă, răsărea un fel de gheridon cu trei picioare aurite, cu un lighean de porțelan și cu o cană mare din același material. Cei patru
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
să-l aducă pe preasfințitul Theodosie de la Mitropolie și a trimis vorbă doamnei la cuhnie că astăzi nu mănâncă la prânz și că vrea să fie lăsat netulburat. Brâncoveanu și unchii săi săriră drept în picioare, mai, mai să răstoarne măsuța cu cafele. — Dacă nu mă credeți, veniți în sală, caleașca după socoteala mea trebuie să se întoarcă spre Curte cu sfinția sa. Stolnicul și spătarul se îndreptară spre ușă ca să părăsească discreta odăiță, dar Hamie făcu spre primul ministru un gest
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
lâna pentru plăpumi. Iat-o pe Manda, cu cafele ca odinioară, doar că atunci maica mare le comanda tuturor, acum mama îi luase locul. Maica mare spune că nu mai vede să bage ața în ac, stă în jilț, cu măsuța cu cafele lângă ea, toarce fuior de in și povestește despre cum se pregătea zestrea pentru fetele postelnicului Cantacuzino, bunicul lui taica. De dimineață au fost brașovenii cu podoabe de aur și argint. Maria, jucându-i ochii în cap, deschisese
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
perete, lăsând liberă ochilor domnitorului priveliștea divanului marelui vizir. Pe sofale joase, printre perne și tapițerii, stăteau turcește tot felul de demnitari otomani, care mai de care mai impenetrabil și mai tăcut. Unii aveau în față narghilele pregătite, alții pe măsuțe scunde din lemn de esență rară, cu intarsii de sidef și de metal prețios, aveau carafe transparente cu apă și faianțe cu șerbeturi căci venise vara la Edirne. În stânga marelui vizir, în dreptul unui pupitru elegant, stăteau în picioare exaporitul, Alexandru
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
întrebă prințul Constantin. — Să vie, se bucurară mai multe voci. Peste puțin timp își făcură apariția cafegii în târlici de postav galben, cu pași de pisică, ducând pe tăvițe cu jeratic ibricele de aramă din care se înălța aburul aromat. Măsuțe joase rotunde și ovale se iviră ca din pământ și iute se umplură cu felegene din porțelan aurit și chesele străvezii cu dulcețuri și fel de fel de sâmburi și fisticuri, ca la petreceri în zile de post. Poveștile veneau
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
geam era cel al ușii. Sobă n-avea, dar avea o plită, sub care aprinse focul cu lemne și aerul se mai dezmorți. Scoase dintr-un mic dulap salam, sparse câteva ouă într-o tigaie și ne așezarăm la mica măsuță de lângă plită și mâncarăm. Avea și cafea. - După ce mă calific mă mut din odaia asta. - Merge greu cu calificarea? - Nu, dar leafă mai bună nu-mi dă decât după trei luni. Nu e grea calificarea, mașinile merg singure, dar sunt
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
acolo, în schimb, ciudățenie, camera lui era liberă. Am închiriat-o eu. Avea un geam mititel, ca la pitici, dar da spre grădină, avea lumină electrică, podea de lemn, mobilată, pat mare cu saltea de lână și cearceafuri albe, o măsuță lângă fereastră. Era perfect! Aveam eu să câștig de-aici înainte zece mii de lei pe lună, dar n-aveam chef să dau două mii pe una centrală și elegantă, cât aflasem că m-ar costa. Mai târziu, mai vedem, acum îmi
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
cei 28 de lei, În ideea ca, atunci când voi plăti pizza, voi vedea cei 50 lei să plătesc cu ei pentru a fi schimbați. Când a venit băiatul cu pizza ea era Încă În baie. Eu am luat banii de pe măsuță, fără să mă uit la ei și i-am dat cu totul, spunându-i să-și păstreze restul. El a luat banii, s-a uitat la ei, s-a uitat la mine curios dar nu a spus nimic, probabil că
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]