1,754 matches
-
de fiecare dată, ceea nu mă surprinde. Îl privy din nou pe bătrân. Cred că-i voi spune vreo două, doar așa, ca să mă țină minte... * Peste drum, într-o cafenea, așezat lângă fereastră, cu un ceai negru în față, Magicianul puse picior peste picior și urmări amuzat întreaga scenă. O chelneriță cu fustă scurtă se apropie de masa lui și îl întrebă dacă mai dorește ceva. Ceru un corn cu gem și încă o cană cu ceai. Apoi întoarse din
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
asfaltul străzii și din asfaltul trotuarelor, apoi se duceau direct către... cer. Le urmări cu privirea, una dintre ele îi atinse obrazul, iar el o văzu cum dispare printre celelalte, continuându-și drumul. Imposibil, asta este prea de tot... - Hei, Magicianule! Făcu mâinile pâlnie la gură și țipă din nou: - Hei, Magicianule! Știu că mă auzi, de fiecare dată ești aproape și pot să pun pariu că te amuzi, ca un parșiv ce ești. Aprinde reflectoarele, m-am prins. Gata, iată
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
cer. Le urmări cu privirea, una dintre ele îi atinse obrazul, iar el o văzu cum dispare printre celelalte, continuându-și drumul. Imposibil, asta este prea de tot... - Hei, Magicianule! Făcu mâinile pâlnie la gură și țipă din nou: - Hei, Magicianule! Știu că mă auzi, de fiecare dată ești aproape și pot să pun pariu că te amuzi, ca un parșiv ce ești. Aprinde reflectoarele, m-am prins. Gata, iată noua experiență personală, sunt martor la o ploaie inversă, ce dracu
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
spuse, cum să nu fii deprimată dacă lumea nu va mai avea niciodată nevoie de tine? O ploaie inversă va duce la falimentul tuturor celor care confecționează umbrele. Iar eu sunt singurul care știe cine este vinovatul. Țipă din nou: - Magicianule, cât va mai ține ploaia asta? Ai grijă, nu cumva să inunzi apartamentele celeste, sunt sigur că în fața lui Dumnezeu nu poți să faci față cu bagheta aia de trei parale! Uite că iepurele fricos îți dă cu tifla. Și
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
parale! Uite că iepurele fricos îți dă cu tifla. Și voi merge către Lucia, farsele acestea de prost gust pe care le pui în scenă nu mă pot convinge să fac cale întoarsă. Ușa cafenelei de peste drum se deschise, iar Magicianul apăru în prag și salută, luându-și jobenul de pe cap. Traversă strada cu pași măsurați, ocolind un jeep negru la volanul căruia se afla un tip cu o barbă impunătoare. Îl arătă cu degetul: - Habar n-are că timpul se
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
ai avut alături de mine - ar fi trebuit să îți dai seama și să nu mai faci pe nesuferitul. Nu-mi place când ești sau vrei să fii nesuferit, e drept că nu-ți iese întotdeauna, uneori chiar mă enervez. Iar magicienii nu trebuie să se enerveze niciodată. Un magician nervos este o pacoste, ascultă-mă bine, se pot întâmpla multe lucruri neplăcute atunci când un magician își iese din pepeni. - Oricum nu am altceva mai bun de făcut. Sau poate merg la
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
îți dai seama și să nu mai faci pe nesuferitul. Nu-mi place când ești sau vrei să fii nesuferit, e drept că nu-ți iese întotdeauna, uneori chiar mă enervez. Iar magicienii nu trebuie să se enerveze niciodată. Un magician nervos este o pacoste, ascultă-mă bine, se pot întâmpla multe lucruri neplăcute atunci când un magician își iese din pepeni. - Oricum nu am altceva mai bun de făcut. Sau poate merg la prima bancă, intru, iau banii și plec acasă
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
vrei să fii nesuferit, e drept că nu-ți iese întotdeauna, uneori chiar mă enervez. Iar magicienii nu trebuie să se enerveze niciodată. Un magician nervos este o pacoste, ascultă-mă bine, se pot întâmpla multe lucruri neplăcute atunci când un magician își iese din pepeni. - Oricum nu am altceva mai bun de făcut. Sau poate merg la prima bancă, intru, iau banii și plec acasă. Toți sunt stane de piatră, din ceea ce pot observa. - Și nu-i bine? Nu te calcă
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
calcă nimeni pe bombeu, nu te impinge nimeni de la spate, urechile nu-ți mai sunt agresate de tot felul de replici. Roagă-mă în genunchi și lumea va fi așa, de acum încolo. Da, s-ar putea să fiu mărinimos. Magicianul apucă umbrela uitată/părăsită/renegată de moșulică și începu să danseze, fredonând Singing in the rain. Reușea să îl imite foarte bine pe Gene Kelly, iar Scriitorul fu nevoit să accepte ideea că partenerul său de dialog era un dansator
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
agăță de un stâlp și deveni copia perfectă a celui pe care îl imita. Apoi închise umbrela și o făcu să dispară într-unul din buzunare. Arboră un zâmbet imens, iar Scriitorul aplaudă în batjocură. - Gene Kelly ar fi invidios, Magicianule, nu cred că trebuia să oprești... timpul pentru a-mi arăta că ai luat lecții de dans atunci când erai mic. Apropo, magicienii au avut și ei copilărie, au ajuns la pubertate, cum s-au descurcat cu toate coșurile de pe față
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
într-unul din buzunare. Arboră un zâmbet imens, iar Scriitorul aplaudă în batjocură. - Gene Kelly ar fi invidios, Magicianule, nu cred că trebuia să oprești... timpul pentru a-mi arăta că ai luat lecții de dans atunci când erai mic. Apropo, magicienii au avut și ei copilărie, au ajuns la pubertate, cum s-au descurcat cu toate coșurile de pe față? Dacă-mi spui că te-ai jucat și cu propria puțulică fac cinste. Chiar acum! Zâmbetul Magicianului se transformă într-un rictus
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
dans atunci când erai mic. Apropo, magicienii au avut și ei copilărie, au ajuns la pubertate, cum s-au descurcat cu toate coșurile de pe față? Dacă-mi spui că te-ai jucat și cu propria puțulică fac cinste. Chiar acum! Zâmbetul Magicianului se transformă într-un rictus. Se lăsă să alunece de pe stâlp și se apropie sărind într-un picior, ca și cum ar fi jucat șotronul printer stropii de ploaie care continuau să iasă din astfalt. - Copilăria unui magician este întotdeauna specială, evident
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
cinste. Chiar acum! Zâmbetul Magicianului se transformă într-un rictus. Se lăsă să alunece de pe stâlp și se apropie sărind într-un picior, ca și cum ar fi jucat șotronul printer stropii de ploaie care continuau să iasă din astfalt. - Copilăria unui magician este întotdeauna specială, evident. Dar nu pentru a discuta despre asta țiam oferit un spectacol pe care nimeni nu îl mai poate vedea. Dragul meu (când spuse dragul meu îl privi cu milă nedisimulată), încă nu înțelegi că întâlnirea cu
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
dar nu se opresc niciodată. Ziarul pe care l-ai ținut în mână există? Normal, nu. În lumea reală. Dar în lumea fantasmagorică a creierul tău totul este posibil. - Iar bați câmpii... - Eu nu bat câmpii niciodată. Eu sunt un Magician. Și prefer să rămân fără tine, până la urmă. Găsesc pe altcineva. Puse mâinile în șolduri și declamă: - Magicianul și-a făcut datoria, Magicianul poate să moară! Să dispară, ca să fiu exact! - Ce bine-ar fi! Cine ești, până la urmă, conștiința
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
reală. Dar în lumea fantasmagorică a creierul tău totul este posibil. - Iar bați câmpii... - Eu nu bat câmpii niciodată. Eu sunt un Magician. Și prefer să rămân fără tine, până la urmă. Găsesc pe altcineva. Puse mâinile în șolduri și declamă: - Magicianul și-a făcut datoria, Magicianul poate să moară! Să dispară, ca să fiu exact! - Ce bine-ar fi! Cine ești, până la urmă, conștiința mea? Nu te cheamă cumva și Jeremy, ca în desenul acela animat? - Bagatalizezi un moment foarte important al
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
a creierul tău totul este posibil. - Iar bați câmpii... - Eu nu bat câmpii niciodată. Eu sunt un Magician. Și prefer să rămân fără tine, până la urmă. Găsesc pe altcineva. Puse mâinile în șolduri și declamă: - Magicianul și-a făcut datoria, Magicianul poate să moară! Să dispară, ca să fiu exact! - Ce bine-ar fi! Cine ești, până la urmă, conștiința mea? Nu te cheamă cumva și Jeremy, ca în desenul acela animat? - Bagatalizezi un moment foarte important al vieții tale, ar trebui să
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
Nu poți. Și singurul gât care se va frânge va fi al tău. Cât de curând. Poți să consideri că asta este o previziune. - Nostradamus cu joben, am trăit s-o văd și peasta! Unde-ai citit viitorul, în fundul jobenului? Magicianul scoase o pipă lungă din buzunar, o aprinse tacticos și pufăi. Rotocoalele de fum se ridicau către cer împreună cu stropii de ploaie, iar imaginea părea desprinsă dintr-un film în care unii se jucaseră mult prea mult cu efectele speciale
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
speciale. Apoi pocni din degete și deasupra orașului izbucni un foc de artificii. Cu sunet, de data aceasta. Scriitorul ridică din umeri și-i întoarse spatele, aruncându-i peste umăr: - Du-te la Disneyland, poate mai au nevoie de saltimbanci... Magicianul râse în hohote. Instantaneu, oamenii prinseră viață și își continuară drumul, ploaia începu să curgă firesc, de sus în jos, focurile de artificii dispărură și, după câteva secunde, se auzi un scrâșnet de frâne și o bufnitură. Scriitorul simți un
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
un boa constrictor în jurul unul Scriitor ratat. Un Detectiv plictisit după o zi întreagă de muncă, dornic să stea la o masă, în localul preferat, și să asculte smooth jazz în timp ce bea cel puțin trei phare cu vin. Roșu... Un Magician care fluiera vesel, în spatele Detectivului, coborând fiecare treaptă aproape țopăind, excitat la gândul că niciun scenariu nu poate fi mototolit și aruncat la coș, spre eliberarea definitivă a personajelor. Același Magician, în mijlocul bulevardului, privind sceptic în urma unui Scriitor care se
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
bea cel puțin trei phare cu vin. Roșu... Un Magician care fluiera vesel, în spatele Detectivului, coborând fiecare treaptă aproape țopăind, excitat la gândul că niciun scenariu nu poate fi mototolit și aruncat la coș, spre eliberarea definitivă a personajelor. Același Magician, în mijlocul bulevardului, privind sceptic în urma unui Scriitor care se grăbea către întâlnirea cu o Lucie a viselor sale. Mașinile treceau pe lângă el, într-o parte și în cealaltă, fără ca vreun șofer să claxoneze pentru a-i da de înțeles că
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
de pe fețe. Fețe ridate, hidoase, inumane. Fețe spoite în culori cenușii, cu ochi holbați, apoși, aproape morți. O sală de spectacol în care moartea scrijelea cuvinte obscene pe toți pereții, iar spectatorii aplaudau doar atunci când Iepurele era chinuit suplimentar. Un Magician care mergea de-a lungul unor ziduri umede, cu jobenul pus pe o parte și cu umbrela la subsoară, fredonând din nou melodia „Singing in the rain”. La câteva sute de metri distanță, un local intim unde clientela fidelă putea
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
cumva însăși această ipoteză conform căreia un aparat poate să aștearnă propriile idei în format word rămânea doar o altă aberație. * Afară fulgeră, un tunet făcu din nou alarmele mașinilor să se jeluiască, prelung, iar Scriitorul își spuse da, acest Magician dorește al dracului de tare să-mi fie frică de propria viață, numai că Iepurele strânge din dinți, indiferent, și merge mai departe. Îl așteaptă o grădină cu zarzavaturi... Nu. Eroare. Mă așteaptă, Lucia, pur și simplu, Lucia mea (numai
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
îi confirmă că totul era în regulă. În regulă, un fel de a spune, în acele condiții. În acea... conjunctură. - Lucia a terminat programul la ora asta, deșteptule, încotro mergi? Întrebarea îl făcu să râdă. - Atunci când eram copil îmi plăceau magicienii. Știi de ce? - Nu, de ce? - Fiindcă după ce se termina spectacolul nu se țineau niciodată după mine, de-aia. Plecam, luam încă un hot dog sau o gogoașă, nici nu priveam înapoi. - Și ce ar trebui să înțeleg din asta? Ridică din
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
trotuar și că nicio mașină nu venea de undeva pentru a se îndrepta către nicăieri, surâse și se ridică de pe bancă. Ajunse în mijlocul străzii, se întinse pe linia albă care împărțea banda de asfalt în două și desfăcu brațele, larg. Magicianul îi dădu ocol, privindu-l cu superioritate. - Cam asta a fost, înțeleg că ai ajuns la concluzia următoare - nu are rost să-ți înfigi încă un cuțit în rana deschisă. Lucia, cel puțin așa cum vrei tu să crezi, nu există
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
următoare - nu are rost să-ți înfigi încă un cuțit în rana deschisă. Lucia, cel puțin așa cum vrei tu să crezi, nu există. Du-te acasă, Scriitorule, urmează o nouă zi. Ultima. Ridică ușor capul, căutându-l cu privirea pe Magician. - Ultima? Îți iei concediu sau ieși la pensie? Magicianul deschise umbrela, iar luminile se stinseră. Scriitorul văzu uimit un cortegiu funerar care se apropia din capătul străzii. Dar nu se ridică. Nu putu să se ridice, inițial. Dricul era tras
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]