5,805 matches
-
să izvodisă în București”, Nicolae Mavrocordat (care, va muri, până la urmă, de ciumă, ca și fratele său, Ioan; despre acesta din urmă cronica spune că ar fi răposat de lingoare, adică de febră tifoidă; confuzia era explicabilă, simptomele celor două maladii fiind asemănătoare), excedat de agresivitatea epidemiei (cu toate că „au ieșit cu toții la Cotrocéni de vreme ce boala ciumii să înmulțisă și în București și în toată țara”), a adus (deși învățat, era un om al timpului său) de la Sfântul Munte niște moaște protectoare
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ceilalți, raportată Însă la propria imagine socială. Ea evită excesele, ambiția, situațiile prin care individul s-ar putea remarca, practicând o măsură sau o autocenzură excesivă și riguroasă față de propria sa persoană. Spre deosebire de modestie, timiditatea poate fi socotită ca o „maladie stranie” (Alaină. Ea este o retragere În sine, tendința de a evita contactele exterioare, expunerea În public, prudența exagerată față de evenimentele periculoase sau obstacole. P. Janet o consideră „o boală a conduitei sociale”. Timidul este o persoană ștearsă ca prezență
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Court pe terenurile lor de săpături, transformându-se În arheolog și chiar numismat. S-ar putea crede că numeroasele activități fizice și intelectuale sunt de natură să-i epuizeze imensa nevoie de mișcare. Dar nu! Neastâmpărul Îl prinde ca o maladie recurentă - și iată-l călătorind ici și colo, vizitând regiunile Indiei Occidentale, de la Golful Oman În Himalaya, până când dorul de a revedea Europa Îl copleșește. Pe drum, vaccinează Împotriva variolei, Îngrijește plăgi, distribuie pilule, Întreprinde săpături În Afganistan, se lasă
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
În „ținutul celor cinci râuri”41 mi-a oferit ocazia de a mă familiariza nu numai cu țara și produsele sale, ci și cu bolile de natură endemică și epidemică; cu substanțele sale medicinale, dar și cu denumirile indigene ale maladiilor și medicamentelor. Toate acestea sunt mai puțin cunoscute medicilor englezi decât celor din provinciile mai joase ale Indiei, acea zonă a Hindustanului fiind recent cucerită. Cu scopul de a prezenta această lucrare Într-o formă cât mai accesibilă cititorilor englezi
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
și mai mare onoare, sultanul porunci ca În toate bisericile creștine să se declare public faptul că Mariam Katun (Doamna Maria) salvase viața prințului moștenitor și că ea fusese singura persoană care Îl putuse vindeca de gelinjik - termenul turcesc al maladiei (derivat din gelin, „mireasă”), Însemnând „boala miresei”. Numele ei grecesc este nymphizze, fiind o formă de cașexie 203 sau Hydrops alba. Prințul o contractase În urma pojarului, iar familia regală s-a temut pentru viața lui, căci fratele său mai mic
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
balugi), iar aceasta datorită faptului că denumirea peștelui seamănă cu cea a bolii. Întrucât boala era frecventă În capitală, carnea de nevăstuică era costisitoare, iar farmaciștii o vindeau sub formă uscată. La Constantinopol, numeroase creștine - grecoaice și armence - vindecau această maladie, principalul remediu fiind, după câte mi s-a spus, Album Graecum (excremente albe de câine). Din moment ce are aproximativ aceeași compoziție, se pune Întrebarea dacă nu cumva fosfatul de var ar putea Înlocui acest dezgustător remediu. Se spune că boala apare
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Înlocui acest dezgustător remediu. Se spune că boala apare ca o consecință a erupțiilor acute (În special pojar) prost tratate sau ca urmare a unei sperieturi bruște și a extenuării. După cauzele enumerate mai sus, virulența ei se acutizează treptat. Maladia poate fi recunoscută datorită zvâcnirilor localizate În spatele urechilor și În alte părți ale corpului, iar pulsul de la Încheietura mâinii poate fi perceput ceva mai sus decât de obicei. Ochii și picioarele sunt umflate, buzele devin palide, iar În momentul deplasării
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
nu pare să fi Înțeles niciodată - iar faptul Îi asigură o poziție precisă În istoria științei - funcția și chiar obligativitatea laboratorului și a experiențelor În laborator, de vreme ce, În calitate de savant cercetător, speră să poată face descoperiri numai În mediul În care maladiile sau afecțiunile se produc. Astfel putem aprecia aliajul imposibil de scindat, În cazul lui, dintre experiența directă, sensul științei (medicală sau arheologică) și, la limită, chiar relevanța intervențiilor, care sunt vide sau improbabile În afara sistemului de cerințe (aici: orașul Lahore
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
diaree (ambele denumite cu pers. vab³) au fost demonstrate medical abia pe la 1861-1862 - de către un medic-șef (pers. hakim-bashi) al curții, Mirza Mohammad-Taqi -, fiind astfel posibilă delimitarea câmpului semantic al holerei (echivalată anterior cu „atmosfera putridă”) și includerea ei Între maladiile epidemice letale 5. Treptat, În Persia cel puțin, iar prin ecoul religios islamic În Panjab și India, medicina tradițională Începe să absoarbă anatomia patologică europeană, iar introducerea terapeuticilor occidentale transmise prin diplomați și călători va constitui un terminus post quem
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
a achiziționat. Înarmat numai cu tenacitatea curiozității și cu celebra sa flexibilitate față de cele mai dificile circumstanțe, doctorul Honigberger trecea rapid de la confortul cabinetului de spițer la munca pe un șantier arheologic improvizat și imprevizibil, de la resuscitarea celor atinși de maladiile tropicale la resurecția orașelor moarte. Există totuși mai multe cazuri de farmaciști exploratori În epocă și oarecum În același areal 4. Eugène Jacquet reproduce pe larg expunerea exploratorilor (mai mult sau mai puțin improvizați) Mohan Lal și Alexander Burnes, și
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
chiar și vama, la 1830, e plătită la Buhara În funcție de apartenența religioasă, deși toți acești negustori sunt din punct de vedere economic „străini”3. La cinci ani după ce recomanda exploatarea mătăsurilor dinspre Kashmir spre Europa, Honigberger va privi consternat ravagiile maladiei viermelui de mătase, care au atins În scurt timp Europa și Întreaga Asie pe care călătorul nostru o cunoscuse În mod direct 1. Pe Honigberger Îl mai vedem revenind În țară și scriind unei rude sau unui prieten În chip
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
bazată În Întregime pe memorii și pe cele câteva fișe biografice germane apărute mai târziu În Transilvania, e și pentru că cele două teme alese de Gomoiu ca președinte al congresului au avut În vedere evoluția medicinei În țările balcanice și maladiile tropicale 4. Eliade nu figurează printre colaboratori; nu există sau nu au fost publicate Încă scrisori către prietenul său Bologa din acea toamnă, dar e limpede că pricina absenței (În 1934 va fi la un congres de istorie a științelor
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
pare o navă abandonată, / Păsări bezmetice se odihnesc pe umeri, / Ca pe catarge dintr-o mare moartă.” S. nu este un glas al revoltei, este un sceptic care alege „vocea de catifea” și care știe că poezia nu poate vindeca maladiile abjecte; primejdiile te pândesc și „pe tine, care-ai crezut / Că toată murdăria acestei lumi / O poți șterge cu un singur vers” (Un singur vers). Demnă de interes este lirica erotică a lui S., al cărei punct forte constă în
SCARLAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289539_a_290868]
-
trimit să ia o greblă sau o lopată și el stă, ca prostul, în fața uneltei și nu o găsește sau, de-o găsește, nu știe de unde să o apuce. Suferă - spune prozatorul mai târziu - de un fel de „încetineală”, o maladie bizară de care, în copilărie, era atins, se pare, și Gustave Flaubert, „idiotul familiei”, cum îl prezintă Sartre în celebrul său studiu. Blegul din familia lui Tudor Călărașu are însă tragere de inimă la carte și, când învață să citească
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Liviu Rebreanu la Mircea Eliade, Ion Barbu sau Lucian Blaga. Pe de altă parte, o suspiciune îi vizează pe radicalii adepți ai revizuirilor morale și reordonării grilelor valorice, cândva combatanți înverșunați pentru întronarea dictatului partinic în cultură - sindrom al aceleiași maladii a dependenței intelectualilor de politic și de mirajul puterii. E semnalată analogia între ostilitățile din viața literară a anilor ‘44-’49 și ‘89-2000, văzute ca „ravagiu” al ispitei carierelor politice, pentru care s-au abandonat activități teoretice și artistice marcante
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
Cluj-Napoca, 1998. Traduceri: Henri Bergson, Râsul. Eseu asupra semnificației comicului, București, 1990; Marguerite Duras, Amanta engleză, București, 1994; Emil Cioran, Despre neajunsul de a te fi născut, București, 1995; Alen Anderson, Hitler, societățile secrete și lumea ocultă, Ploiești, 1996; Terapeutica maladiilor mintale. Experiența Răsăritului creștin din primele secole, București, 1997; Ted Andrews, Vindecarea prin culoare, București, 1998; J. Jusserand, Școala ambasadorilor, București, 1998; Eric Hobsbawm, Era Imperiului (1875-1914), București, 2000; Kieșlowski despre Kieșlowski, îngr. Danusia Stok, București, 2000; Michael Ferber, Dicționar
SICOIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289665_a_290994]
-
Chavigny (Psychologie de l’hygiène, 1921), L. Frighi (Appunti di igiene mentale, 1971), K. Hecht (Psychohygiene, 1975), M. Boigey (Introduction à la médecine des passions, 1914), H. Damaye (Psychopathologie sociale, 1926 și Psychiatrie et civilisation, 1934), Cl. Herzlich (Santé et maladie, 1969), precum și studii cu caracter interdisciplinar sau social datorate lui E. Fromm (The sane society, 1955) sau G. Canguilhem (Le normal et le pathologique, 1966). Preocupări de igienă mintală au existat în secolul XX în România începând din perioada interbelică
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
clinice și al observațiilor medicale repetate. Termenul de comorbiditate a fost introdus de A. Feinstein, ca reprezentând „orice entitate clinică adițională care a existat sau care poate să survină în timpul evoluției clinice a unui pacient ce are deja stabilită o maladie” (A. Feinstein). În sens strict, acest termen este limitat la bolile sau tulburările (și nu simptomele) care pot să se asocieze sau care pot „cosurveni” (coexista, coapărea) într-o tulburare dată, dar care nu sunt comorbide cu alte tulburări. Se
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
physician assisted suicide and voluntary euthanasia”, în New England J. Med., 5, 334, 1966. Baechler, J., Les suicides, Calmann-Levy, Paris, 1975. Balint, M.; Balint, E., Téchniques psycho-thérapeutiques en médecine, Payot, Paris, 1970. Balint, M., Le médecin, son malade et la maladie, Payot, Paris, 1972. Banciu, D.; Rădulescu, S.; Voicu, M., Introducere în sociologia devianței, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985. Banu, G., „Certificatul medical prenupțial”, în Rev. Ig. Soc., 5, 1936. Banu, G., „Eugenia poporului românesc”, în Rev. Ig. Soc., 11
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
F. Alcan, Paris, 1926. Durkheim, E., Le suicide, PUF, Paris, 1960. Ehrenström, Ph., „La castration des malades mentaux”, în Méd. Hyg., 49, 1991. Ehrenström, Ph., „La stérilisation des malades mentaux”, în Méd. Hyg., 48, 1990. Ellenberger, H., „Aspects culturels de la maladie mentale”, în Rêv. Psychol. Peuple, 15, 3, 273, 1960. Ellsworth, R.B., Non-professionals in psychiatric rehabilitation, Appleton-Century-Crofts, New York, 1967. Enăchescu, C., „Considerazioni sulla terapia per mezzo dell’ativita artistica nel trattamento e riabilitazione psicosociale dei malati di mente”, în Ruv. Psicol
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Chronobiology”, în Amm. Rev. Physiol., 31, 675, 1969. Henn, F.; Sartorius, N.; Helmchen, H.; Lauter, H., Contemporary psychiatry, vol. I-III, Springer, Berlin, 2001. Herskovits, M.J., Les bases de l’anthropologie culturelle, Payot, Paris, 1967. Herzlich, Cl., „L’origine de la maladie. Analyse d’une représentation social”, în Hyg. ment., 1, 1, 57, 1968. Herzlich, Cl., Santé et maladie. Analyse d’une représentation sociale, Mouton, Paris, La Haye, 1975. Hochmann, J., Concept de sociopathie. Vers une critique de la raison nosographique, Éd. Dessart
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psychiatry, vol. I-III, Springer, Berlin, 2001. Herskovits, M.J., Les bases de l’anthropologie culturelle, Payot, Paris, 1967. Herzlich, Cl., „L’origine de la maladie. Analyse d’une représentation social”, în Hyg. ment., 1, 1, 57, 1968. Herzlich, Cl., Santé et maladie. Analyse d’une représentation sociale, Mouton, Paris, La Haye, 1975. Hochmann, J., Concept de sociopathie. Vers une critique de la raison nosographique, Éd. Dessart, Bruxelles, 1968. Hochmann, J., Pour une psychiatrie communautaire, Éd. du Seuil, Paris, 1970. Hollingshead, A.B.; Redlich
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dying, Priory Press Ltd., Hove. Lanteri-Laura, C., „Introduction à une théorie des pratiques en psychiatrie”, în Act. psychiat., 8, 1980. Lanteri-Laura, G., „Introduction critique à une théorie des pratiques en psyhiatrie”, în Actual. psychiat, 8, 1980. Laplantine, F., Anthropologie de la maladie, Payot, Paris, 1981. Laplantine, F., „Ethnopsychiatrie et ethnoscience”, în Confr. psychiat., 21, 1982. Larchet, J.Cl., Terapeutica bolilor mintale, Harisma, București, 1997. Laurent, E., „Les maladies des prisoniers. Etude d’hygiène pénitentiaire”, în Soc. d’études sci., Paris, 1892. Lazarus, R.S.
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sociopathic behavior, McGraw Hill, New York, 1951. Lemoine, J., Le régime des aliénées et la liberté individuelle, Éd. Sirey, Paris, 1934. Lépine, J.P., „Comorbidité des troubles anxieux et dépressifs; perspectives épidémiologigues”, în Encephale, 20, 4, 1994. Leriche, R., Où commence la maladie? Où finit la santé?, Spes, Paris, 1953. Leroy, C., „Le concept de santé mentale”, în EMC, Psychiatrie, vol. III, Masson, Paris, 1984. Leroy, C., „Psychopathologie liée aux milieux urbains”, în EMC, Psychiatrie, vol. III, Masson, Paris, 1981. Levi, L., Society
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
1964. Schur, E.M., Labeling deviant behavior. Its sociological implications, Harper and Row, New York, 1971. Schwartzenberg, L., „Acharnement thérapeutique et euthanasie”, în Méd. Hyg., 43, 1985. Selye, H., The stress of life, Longman, Londra, New York, 1957. Sendrail, M., Histoire culturelle de la maladie, Privat, Toulouse, 1980. Seneca, L.A., Traités philosophiques, vol. I-IV, Garnier, Paris, 1936. Sharpe, M.; Achard, L.; Banatvala, J., „Chronic fatigue syndrome; guidelines for research”, în J. Royal Soc. Med., 84, 1991. Shoben, E.J., „Toward a concept of the normal
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]