6,274 matches
-
rezultat din perceperea obiectivă a mediului, conflictul contingent, rezultat din incapacitatea părților antrenate în conflict de a stabili alternativele de soluționare a problemelor conflictuale, conflictul deplasat, reprezentând un tip de conflict profund nesoluționat și neexprimat, care stă la baza conflictului manifest, conflictul latent, caracterizat printr-o stare acută de disconfort psihic, adesea inconștientă, care nu poate fi atribuită unor situații concrete, conflictul fals, care se instalează în absența unor motive obiective, în primul rând ca urmare a neînțelegerilor. Conflictul fals, pe
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
nu poate fi atribuită unor situații concrete, conflictul fals, care se instalează în absența unor motive obiective, în primul rând ca urmare a neînțelegerilor. Conflictul fals, pe un fond de suspiciune și competiție, se poate transforma în timp în conflict manifest (Deutsch, apud Voinea, 2002). 3. Cauze ale conflictelor Unii autori susțin faptul că sursele conflictelor trebuie căutate în deficiențele existente la nivelul relațiilor interpersonale sau ale mediului, cum ar fi particularități ale trăsăturilor morale și de personalitate, manifestate prin criză
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
etapa în care indivizii sau membrii grupului de muncă știu, își dau seama de existența conflictului; conflictul simțit - este etapa în care părțile implicate în conflict simt tensiunea sau anxietatea; acum conflictul devine personalizat pentru indivizii sau grupurile implicate; conflictul manifest - comportamentul observabil destinat a zădărnici încercările celeilalte părți implicate în urmărirea scopurilor sale este cea mai evidentă formă de conflict; agresiunea deschisă ilustrează conflictul manifest; în această etapă, conflictul trebuie rezolvat sau folosit în mod constructiv pentru ca eficiența organizației să
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
conflict simt tensiunea sau anxietatea; acum conflictul devine personalizat pentru indivizii sau grupurile implicate; conflictul manifest - comportamentul observabil destinat a zădărnici încercările celeilalte părți implicate în urmărirea scopurilor sale este cea mai evidentă formă de conflict; agresiunea deschisă ilustrează conflictul manifest; în această etapă, conflictul trebuie rezolvat sau folosit în mod constructiv pentru ca eficiența organizației să nu fie compromisă; consecințele - reflectă situația de după soluționarea conflictului sau după suprimarea lui, efectele pe care conflictul le-a produs și se referă în special
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
readucerea În țara de origine a românilor americani. Cu asemenea intenții au trecut dincolo de Atlantic Vasile Lucaciu, În 1917, dr. N. Lupu, În 1922, dar mai ales N. Iorga, În 1930. În mod sigur, și alții au nutrit, chiar dacă nu manifest, calcule și speranțe asemănătoare, la care au renunțat În momentul În care s-au confruntat cu o realitate potrivnică sau impasibilă față de o asemenea eventualitate. N. Iorga, de pildă, discutînd la Chicago, la 13 februarie 1930, cu românii americani emigranți
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Teodor Dincă, fabricant de bombe incendiare Înainte de 1945 (pentru a comite acte de sabotaj), prepară un amestec, care nu reușește decît „să Îi afume gardul” unui depozit (p. 549). Zețarul Teohari Georgescu, care „Învățase o tehnică specială pentru scrierea de manifeste pe sticlă” (pp. 555-556), este capabil și de fapte bune: grațiază tatăl unei fetițe de 9 ani, venită la el În audiență, copila fiind sfătuită, peste ani, să nu intre În UTM (p. 556). Gh. Pintilie era pasionat de votcă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de entuziastă de a face realizările românești cunoscute În exterior va face loc probabil unei analize mai critice și mai obiective. PÎnă atunci, trebuie avut În vedere că publicația de la MIT despre modernismul românesc este o combinație Între un pasional manifest contemporan și un studiu detașat, după cum cere rigida regulă academică. Această notă de avertizare nu este menită a știrbi din bucuria unei noi și importante publicații despre București, ci a fixa evenimentul publicistic Într-un context specific, nu lipsit de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Drept a Universității din București. Desfășoară încă din tinerețe o susținută activitate ziaristică, îndeosebi în publicațiile de stânga. Numele său poate fi întâlnit în „Adevărul” și „Dimineața”, dar și în „Cuvântul liber”, „Bluze albastre”, „Veac nou”, „Reporter”, „Era nouă”, „Clopotul”, „Manifest”, M. autodeclarându-se mai târziu „soldat al Partidului”. Se împrietenește cu Șt. Roll și Al. Sahia. În 1944 face parte din conducerea Sindicatului Unic al Ziariștilor, alături de N.D. Cocea, Tudor Teodorescu-Braniște, Eugen Jebeleanu, Octav Livezeanu ș.a. Va parcurge o lungă carieră
MACOVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287945_a_289274]
-
a transferat, tot ca profesor, la Institutul de Artă Teatrală din Cluj, iar în 1955 la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, unde a predat până la pensionare, în 1971. A colaborat la „Gândul nostru”, „Adevărul literar și artistic”, „Manifest”, „Revista de filosofie”, „Însemnări ieșene”, „Jurnalul literar”, „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „Convorbiri literare”, „Teatrul” ș.a. Debutează editorial în 1933 cu volumul Gânditori și aspecte, în care se află in nuce multe idei caracteristice ale scrierilor sale de mai târziu. Axa teoretică
MANCAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287976_a_289305]
-
în 1993. Colaborează cu proză și eseuri la revistele „România literară”, „Contrapunct”, „Dilema” și la suplimentul acesteia, „Vineri” (la care este redactor), „Luceafărul”, „Echinox”, „Secolul 20”, „Agora” (SUA), „Observator cultural”. La începutul anului 1996 M. publică în „România literară” Un manifest postmodernist, unde schițează conceptul de textualism mediatic. Acesta corespunde unei noi sensibilități culturale. Noua sensibilitate „se manifestă printr-un textualism mediatic ce reunește, în tabloul virtual al romanului postmodern, sinesteziile simboliste, onirismul suprarealist și fantasmele pop-art. Textualismul mediatic folosește în
MANOLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287988_a_289317]
-
grupul de la publicațiile literare brașovene „Frize” și „Front literar”. A mai colaborat la „Bilete de papagal”, „Convorbiri literare”, „Almanahul ziarului «Curentul»”, „Curentul magazin literar”, „Floare de foc”, „Munca literară”, „Universul literar”, „Vremea”, „Familia”, „Însemnări ieșene”, „Cuvântul liber”, „Jurnalul literar”, „Abecedar”, „Manifest”, „Meridian”, „Teatrul Național”, „Claviaturi”, „Acțiunea literară”, „Afirmarea”, „Flori de câmp”, „Pan”, „Veac nou”, „Viața românească”, „România literară”, „Luceafărul”, „Tomis”, „Cronica”, „Argeș”, „Ateneu”, „Orizont”, „Ramuri”, „Teleormanul”. A semnat, la începutul carierei, Ion Manolescu. Prima sa carte de versuri, Odihna neagră, a
MANOLESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287989_a_289318]
-
adevăruri.// Limba noastră-i limbă sfântă,/Limba vechilor cazanii,/Care-o plâng și care-o cântă/ Pe la vatra lor țăranii”. Dominanta mistică a obținut în poezia și publicistica lui M. atât aspect de doctrină creștină și socială, cât și de manifest estetic. SCRIERI: Poezii, pref. Petre V. Haneș, București, 1926; Poezii, pref. L.T. Boga, Chișinău, 1937; Opere alese, Chișinău, 1954; Scrieri alese, îngr. și pref. I. Vartician și Efim Levit, Chișinău, 1966; Pagini alese, îngr. V. Nazar, pref. Andrei Hropotinschi, Chișinău
MATEEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288063_a_289392]
-
natura astfel Încât să servească scopurilor omului, iar această ambiție a rămas esențială pentru credința lor. Se poate vedea cât de profund i-au acaparat pe intelectualii din aproape Întreg spectrul politic aceste posibilități utopice În elogiul adus progresului tehnic din Manifestul comunist, unde Marx și Engels vorbesc despre „subjugarea forțelor naturii, mașinism, aplicarea chimiei În industrie și agricultură, navigația cu aburi, căile ferate, telegraful electric, desțelenirea unor Întregi continente, fluvii făcute navigabile, populații Întregi ieșite ca din pământ”. De fapt, această
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Urmau să fie standardizate dimensiunile tuturor elementelor, multiplii mărimilor stabilite permițându-i arhitectului să realizeze combinațiile particulare pe care le dorea. Tocurile de uși și ferestre, cărămizile, țiglele, ba chiar și șuruburile au Început să respecte un cod uniform. Primul manifest al CIAM, datând din 1928, cerea legiferarea noilor standarde de către Liga Națiunilor, acestea urmând să stea la baza unui limbaj tehnic universal ce ar fi fost apoi obligatoriu Învățat de Întreaga lume. Mai departe, o convenție internațională ar fi „normalizat
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
drept potrivit pentru zona centrală a Parisului. Orașul ca proiect utopic Fiind convins că urbanismul său revoluționar exprima adevăruri științifice universale, Le Corbusier a tras concluzia naturală că, după ce Îi vor fi Înțeles logica, oamenii Îi vor susține planul. Primul manifest al CIAM propunea ca elevii de școală primară să Învețe principiile elementare ale gospodăririi științifice: importanța soarelui și a aerului curat pentru sănătate, chestiuni de bază privind electricitatea, căldura, lumina și sunetul, principiile corecte de mobilare a locuinței și așa
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
atenție. O mare parte a gândirii și scrierilor sale este dedicată „instruirii socialiste” În sensul cel mai larg al termenului, el fiind preocupat de modul În care puteau fi pregătiți militanții, de rolul publicației partidului, Iskra, precum și de conținutul discursurilor, manifestelor și sloganurilor. Însă În sala de clasă socialistă pândește pericolul. Teama sa constantă era că profesorii vor pierde controlul asupra elevilor și se vor lăsa distrași de influența nefastă a unor mărunte nevoi economice, reforme legislative și interese pur locale
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
În cadrul birocrațiilor socialiste a transporturilor Chambers, Robert Chandigarh capitală administrativă segregarea funcțională În Chatwin, Bruce Chicago, structura de tip grilă a China Marele Salt Înainte patronimele impuse În Chisholm, Donald Christaller, Walter CIAM proiectul pentru Brasília standarde uniforme În construcții manifestul urbanist al Orașe restructurarea barocă a multifuncționalitatea În diversitate și complexitate În ilizibilitatea pentru străini mecanisme informale de menținere a ordinii publice hărți militare ale proiectarea de cartiere multifuncționale proiectarea de cartiere unifuncționale orașe geometrice ca ordine spațială formală grila
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
sistemul de atribuire a titlurilor de proprietate Transporturi centralizarea Tribe, KEith Troțki, Leon Tsing, Anna Lowenhaupt Tuan, Yi-fu Toscana, tentativa de recensământ Statele Unite hărțile cadastrale În entuziasmul pentru agricultura extrem-modernistă interesul pentru colectivizarea de tip sovietic silvicultura științifică În Urbanism manifestul CIAM dictatura proiectantului În diversitate și complexitate În zonificarea funcțională În structurile de tip grilă din punct de vedere comercial În proiectele nepuse În practică ale lui Le Corbusier miniaturizarea În neajunsurile În materie de predicții simplificări În și restructurarea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
este la fel de complex ca și cel al unei grădini zoologice proiectate să mimeze mediul natural, cel puțin până În punctul În care realizăm că planul nu merge până Într-acolo Încât să permită animalelor să se mănânce Între ele! Karl Marx, Manifestul comunist, apud Berman, All That Is Solid Melts into Air, p. 95. Avionul, care a Înlocuit locomotiva, a fost, din mai multe puncte de vedere, imaginea definitorie a modernității la Începutul secolului al XX-lea. În 1913, artistul și dramaturgul
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Figes, „Peasant Aspirations and Bolshevick State-Building in the Countryside, 1917-1925”, lucrare prezentată În cadrul Programului de studii agrare de la Yale University, New Haven, pe data de 14 aprilie 1995, p. 24. Figes stabilește, de asemenea, o legătură Între aceste păreri și manifestele socialiste ce datează cel puțin din anii 1890 și În care se spunea că progresul economic va aduce sfârșitul țărănimii (p. 28). R.W. Davies, The Socialist Offensive: The Collectivisation of Soviet Agriculture, 1929-1930, Macmillan, Londra, 1980, p. 51. Conquest
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și al lui Ioan Ilieșu, inginer. A absolvit Liceul „Eftimie Murgu” din Timișoara (1971) și Facultatea de Filologie a Universității din același oraș (1978). Între 1979 si 1989 lucrează ca bibliograf la Biblioteca Județeană Timiș. Este arestat pentru răspândire de manifeste în 1982 și, din nou, în 21 decembrie 1989, la București. Ulterior va fi președinte-fondator al Fundației „Timișoara ’89”, președinte al Federației Organizațiilor Umanitare (Timișoara) și va înființa numeroase fundații culturale și de prietenie cu organizații similare din străinătate. Debutează
ILIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287525_a_288854]
-
un nou mod de a înțelege tradiția: „tradiție numim a merge în pas cu vremea”, așadar „să arăm primăverile cu autoplugul și să ne hrănim cu electricitate”. Cu integralismul „începe stilul veacului XX”, iar tradiția lui ar fi cele șapte manifeste dada. De altfel, apariția revistei fusese precedată de o pagină publicitară, sub formă de manifest, în care se spunea: „«Integral», fără protectoratul oficialităților majore și minore, aduce la același numitor stindardele vitale, artistice. Dezveliți de semidoctă, croim drum peste leșuri
INTEGRAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287566_a_288895]
-
așadar „să arăm primăverile cu autoplugul și să ne hrănim cu electricitate”. Cu integralismul „începe stilul veacului XX”, iar tradiția lui ar fi cele șapte manifeste dada. De altfel, apariția revistei fusese precedată de o pagină publicitară, sub formă de manifest, în care se spunea: „«Integral», fără protectoratul oficialităților majore și minore, aduce la același numitor stindardele vitale, artistice. Dezveliți de semidoctă, croim drum peste leșuri de școli și inși. «Integral» predică esența expresiei primare [...] Surzii n-au auzit nici acum
INTEGRAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287566_a_288895]
-
din periodicele constructivisto-integraliste amalgamează și „sintetizează” caractere ale tuturor stilurilor de avangardă. Chiar și teoretic, de altfel, revistele manifestă un spirit de reciprocă toleranță, chiar de convergență. După opiniile lui Mihail Cosma, i. își „subsumează” în cele din urmă suprarealismul. Manifest-ul din „unu” al lui Sașa Pană afișează ca stindarde nume reprezentând nuanțe diferite ale modernismului în general și nu doar ale avangardei: „marinetti / breton/ vinea / tzara / ribemont-dessaignes / arghezi / brâncuși / theo van doesburg.” În consecință, este firesc ca mai toți
INTEGRALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
le vor urma alte colaborări, semnate cu pseudonimele Rion, V. Rion, Noir, Th. Bulgarul, Bulgarul, Faust, Paul Fortună, Gr. Mirea sau cu inițiale, la publicații cum sunt „Critica socială”, „Munca”, „Evenimentul”, „Evenimentul literar”. Ia parte la traducerea din germană a Manifestului Partidului Comunist, iar unul dintre studiile lui sociologice - reprodus în revista marxistă „L’Ère nouvelle”, scoasă la Paris de socialiștii români - se bucură de o apreciere elogioasă din partea lui Engels. I.-R. se dovedește un temperament impulsiv, un spirit acut
IONESCU-RION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287594_a_288923]