35,766 matches
-
către rafturile de care răspundea Nea Tase, librarul și papetarul. O auzisem pe mama plîngîndu-se din pricina banilor și găsisem soluția în chinta roială a lui Nea Tase: unul dintre volume se numea Cartea Milionarului și era, dincolo de orice îndoială, un manual de îmbogățire. Am plătit fără să șovăi și am ieșit fericit (...) Deși a fost comparat cu zeci de alți scriitori - uneori apropierile vădindu-se forțate -, el rămîne unic și de neimitat. Arta lui m-a influențat, cu siguranță, și le
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8925_a_10250]
-
poetică. Astfel, fiecare text reprodus este precedat de precizarea procedeelor, ilustrate apoi în pasajul respectiv. Rezultă de aci un basorelief al citatelor, reconfortant prin didactica tipurilor de literă. Semnalez, tot pentru ineditul și subtilitatea analizelor, "cazul" Sadoveanu. Cîtă platitudine populează manualele și chiar lucrările cu iz savant, atunci cînd se referă la arta lui Sadoveanu! Este surprinzătoare la Mihaela Mancaș punerea în evidență a complexității discursului narativ sadovenian, care se îmbină adesea cu alte tipuri de expresie. Astfel, într-un citat
Prozatorii români şi descrierea by Paul Miclău () [Corola-journal/Journalistic/9878_a_11203]
-
și nu prea. Cea mai recentă dintre cărțile sale de poezie, (Poemul de carton) Urme de distrugere pe Marte, este și - iarăși - nu este un volum marca Bogdan Ghiu. După debutul colectiv optzecist în Cinci (1982), după cărți individuale ca Manualul autorului (1989) sau Poemul cu latura de un metru (1996) despre un asemenea poet se poate scrie ori identic cu tot ce s-a afirmat până acum, ori radical diferit. Din necesități de gen - e o cronică literară, nu o
În toată puterea contextului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9912_a_11237]
-
este magic și căruia mulți i-au uitat regulile. Să-i învățăm în primul rând pe tineri, în școală, pentru că mulți profesori suferă de un fel de frigiditate estetică și nu pot transmite bucuria lecturii. Am văzut cândva într-un manual de literatură ceva grotesc - poezia Floare albastră de Eminescu, diafana poezie a lui Eminescu, analizată astfel: care sunt actanții? schițați diegeza poemului! stabiliți seriile sinonimice! treceți într-un tabel, pe o coloană, arhaismele și, pe altă coloană, neologismele! etc. Și
Profesia de critic literar by Alex. Ştefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9899_a_11224]
-
care sunt actanții? schițați diegeza poemului! stabiliți seriile sinonimice! treceți într-un tabel, pe o coloană, arhaismele și, pe altă coloană, neologismele! etc. Și mă gândeam: ce improprie și alienantă metodă de a trata un asemenea poem au găsit autorii manualului! Dacă aș fi elev și aș studia întâi manualul, nu aș mai citi în vecii vecilor poezia Floare albastră. Să reînvățăm să citim și să colaborăm pentru a reînvăța să citim, aceasta mi se pare prima urgență în momentul de
Profesia de critic literar by Alex. Ştefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9899_a_11224]
-
treceți într-un tabel, pe o coloană, arhaismele și, pe altă coloană, neologismele! etc. Și mă gândeam: ce improprie și alienantă metodă de a trata un asemenea poem au găsit autorii manualului! Dacă aș fi elev și aș studia întâi manualul, nu aș mai citi în vecii vecilor poezia Floare albastră. Să reînvățăm să citim și să colaborăm pentru a reînvăța să citim, aceasta mi se pare prima urgență în momentul de față. (fragment dintr-o conferință ținută la Teatrul Național
Profesia de critic literar by Alex. Ştefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9899_a_11224]
-
autoritate în materie) - toata acesta neavînd alt scop decît acela de a-l încuia pe adversar într-un mod cît mai elegant cu putință. Ce concluzii putem trage de aici? Mai întîi că volumul lui Schopenhauer nu e atît un manual logic, ci un rețetar psihologic de îngenunchere a dușmanului. Cavalerismul trebuie lăsat deoparte, la fel și scrupulele morale descinse dintr-o prea idilică înțelegere etică a omului. A doua concluzie este cea privitoare la ticăloșia firii umane. Homo homini lupus
Ticăloasa fire by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8928_a_10253]
-
în 1916 apariția DADAismului, la Cabaretul Voltaire din Zürich. Tot în 2003, s-au împlinit o sută de ani de la nașterea lui Ilarie Voronca, poetul care avea să se sinucidă la Paris, în 1946, nu înainte de a scrie un Mic manual de fericire perfectă. în 1902, se năștea la București, Alexandru Binder, poet și antologator de poezie avangardistă, ce va semna cu numele de Sașa Pană, de profesie medic militar. Modernismul în literatură și artă a fost un ecou al marilor
Un secol de modernism by Boris Marian () [Corola-journal/Journalistic/9018_a_10343]
-
a unor importanți editori și distribuitori de carte - diferă substanțial în restul lumii. Cauzele sunt mutiple, dar, pe lângă prezența internetului, studiul insistă asupra eșecului sistemului educațional de "a crea deprinderi de lectură". Mă gândesc la școlile de la noi, la urâțenia manualelor de limba română, dar și la incompetența profesorilor - mulți dintre ei proveniți din rândul celor mai slabi studenți, adică aceia care n-au reușit să-și facă o carieră într-un domeniu mai bine plătit decât cel al învățământului. E
Ultimul zâmbet al cărților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9022_a_10347]
-
învață să riposteze la agresiune prin agresiune, lecția prinde contur în lumina durității incalculabile a existenței sale din trecut, imaginile se amestecă, iar Irene devine antrenorul crud, dar eficace, al unei ființe fragile, o lecție care desigur nu apare în manuale. Există un joc tot mai complicat al complicităților traversate de momente critice, pe măsură ce amenințările din viața ei se acumulează prin revenirea la viață a mafiotului pe care credea că-l lichidase, iar Irene pare dispusă să riște orice pentru a
Necunoscutele lui Tornatore by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9038_a_10363]
-
impune, totuși, o înzestrare artistică superioară), să admitem că versificatorii de astăzi au o viață destul de grea. Spre deosebire de antecesorii lor tipăriți în tiraje mari, recompensați cu premii consistente și introduși (chiar dacă nu cu cele mai bune texte ale lor) în manualele de literatură, "nouăzeciștii" și "milenariștii" afirmați după Revoluție bat încă la porțile editurilor și ale consacrării, cerșind parcă un interes mai larg și mai profund; pe care, fără îndoială, unii dintre ei îl și merită. Cel mai original și mai
Pledoarie fără poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9051_a_10376]
-
indică, în fapt, suprapunerea unor deziderate complet opuse ale scriitoarei. Aceasta se vrea totodată, parcă neconștientizând contradicțiile, în centrul canonului și în aerul tare al Pieței; în interiorul Sistemului și în marginea contestării lui; în Universitate și împotriva "Fabricii" universitare; în manualele școlare și împotriva felului în care manualele școlare deformează tânăra generație. Chiar inaccesibile lui Discursilă, Recenzilă și Grăbilă, rețelele textuale ale autoarei post-"optzeciste" rămân impure prin mixajul lor întotdeauna convenabil, oportun. Nu există o linie discursivă în care principiile
Pledoarie fără poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9051_a_10376]
-
opuse ale scriitoarei. Aceasta se vrea totodată, parcă neconștientizând contradicțiile, în centrul canonului și în aerul tare al Pieței; în interiorul Sistemului și în marginea contestării lui; în Universitate și împotriva "Fabricii" universitare; în manualele școlare și împotriva felului în care manualele școlare deformează tânăra generație. Chiar inaccesibile lui Discursilă, Recenzilă și Grăbilă, rețelele textuale ale autoarei post-"optzeciste" rămân impure prin mixajul lor întotdeauna convenabil, oportun. Nu există o linie discursivă în care principiile enunțate să fie desfășurate și realmente asumate
Pledoarie fără poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9051_a_10376]
-
editare. Cred însă că în niciun caz copyright-ul nu poate, nu este admisibil să fie confundat cu monopolul și cu interzicerea indirectă, prin solicitarea unor drepturi financiare succesorale exorbitante, a editării operelor literare de valoare în antologii și în manuale școlare. Din păcate, editorii contemporani de literatură clasică română cu care mi-ar fi plăcut să discut pe marginea temelor menționate mai sus nu au fost prezenți miercuri, 24 octombrie, la orele 18, în sala Clubului Prometheus. Dar chiar dacă ar
Prometheus și Copyro by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/9098_a_10423]
-
versurile. Pesemne că este, aici, sîmburele unui proces de paternitate. Însă istoria literară n-are spor, dacă încearcă să concureze legenda, mai ales în plin ev romantic. Cu toate astea, povestea, de găsit, pînă nu demult, poate și acum, în manualele de școală, despre salonul revoluției, în care, mișcat de versurile lui Mureșanu, Anton Pann se ridică să le cînte, spune ceva despre receptarea lui dincoace de modernitate. El este în primul rînd compozitorul și cîntărețul, cel care a mezaliat cîntările
Școala veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9088_a_10413]
-
caracter critic și diferind, prin aceasta, de banala republicare. O chestiune care intrigă este a operelor rămase "orfane", adică aparținând unor autori fără moștenitori și pe care drepturile le încasează, de la edituri, CopyRo, chiar când e vorba de texte din manuale (Ion Barbu e un exemplu). Apoi problema manualelor, care trebuie să aibă un preț mic, dar editurile plătesc copyright și pentru texte, și pentru imagini și ajung să editeze în pierdere, numai pentru a se menține pe piață. De pildă
A cui este literatura română ? by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/9112_a_10437]
-
republicare. O chestiune care intrigă este a operelor rămase "orfane", adică aparținând unor autori fără moștenitori și pe care drepturile le încasează, de la edituri, CopyRo, chiar când e vorba de texte din manuale (Ion Barbu e un exemplu). Apoi problema manualelor, care trebuie să aibă un preț mic, dar editurile plătesc copyright și pentru texte, și pentru imagini și ajung să editeze în pierdere, numai pentru a se menține pe piață. De pildă, reproducerile după mari pictori ai Renașterii, să zicem
A cui este literatura română ? by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/9112_a_10437]
-
instituții care este pe jumătate privată. Orfanii aceștia nu sunt ai CopyRo-ului. Ei sunt ai tuturor. Din publicarea lor, în fond, nu se îmbogățește nici autorul, nici editorul, ci se realizează un demers cultural." Deopotrivă scriitor, editor, autor de manuale și moștenitor, Daniel Cristea-Enache a ridicat și el câteva probleme esențiale. Cred că există un bun-simț al moștenitorului pe care unii îl au, iar alții nu. Ca moștenitor al lui Valeriu Cristea, vreau ca operele lui să apară la edituri
A cui este literatura română ? by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/9112_a_10437]
-
discuției, Ioana Pârvulescu. Cele mai grave și cele mai importante sunt, evident, primele "În lege se admite dreptul la citare, dar nu și cel de antologare. Pe de altă parte, ar trebui ca măcar autorii canonici să fie scutiți, în manuale, de copyright." În același sens, editorul G. Pienescu a distins atent în relația dintre patrimoniul literar și drepturile de autor. Accesul la manuscrise e adeseori împiedicat de către fiii și nepoții autorilor. Dacă nu sunt publicate, acestea ar trebui cel puțin
A cui este literatura română ? by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/9112_a_10437]
-
esteticii lui Titu Maiorescu. Alt paragraf dezvăluie preluările primului nostru mare botanist, Dimitrie Brândză. Istoricul Grigore Tocilescu este deconspirat pe îndelete. Și acestea sunt cazuri care au fost discutate la timpul lor. Al treilea capitol dezvăluie cum plagiază dascălii în manuale și cursuri universitare: P. I. Cernătescu, profesor improvizat de istorie universală, latinistul N. Quintescu, chirurgul Grigore Râmniceanu, matematicianul D. Petrescu. Revin în vizorul autorului, cu alte situații, D. Brândză, Titu Maiorescu (cursul de logică), istoricul Grigore Tocilescu. Nici predicatorii și
Plagiatul universal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9140_a_10465]
-
le va reedita el însuși, deși amână sine die această operație? Ce se poate face dacă un asemenea moștenitor cere, pentru a-și da consimțământul, sume exorbitante, de neplătit într-o țară încă săracă? Cum se poate asigura inserarea în manualele școlare a unor texte reprezentative pentru literatura română fără discuții interminabile și absurde (iar uneori și infructuoase) cu deținătorii unor copy-right-uri? De ce nu este prevăzut în legea dreptului de autor dreptul criticilor și istoricilor literari la antologare (dreptul la citare
A cui este literatura română? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9153_a_10478]
-
unul de picturi și sculpturi, garantând accesul tuturor cetățenilor la acest patrimoniu? Acestor întrebări și altora, referitoare la dreptul de autor și la soarta creației literare, vor încerca să le răspundă editorii, scriitorii, criticii și istoricii literari, juriștii, autorii de manuale școlare prezenți, miercuri, 24 noiembrie, la ora 18, la Clubul Prometheus, la o nouă ediție a "Întâlnirilor Românilor literare". Vă așteptăm la această întâlnire pe toți cei care iubiți literatura.
A cui este literatura română? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9153_a_10478]
-
Luxemburg. La paisprezece ani, am citit pentru prima dată ceva despre amour fou. După câteva săptămâni, decizia mea era luată: adevărata vocație a omului poartă numele de amour fou. Nu știam prea bine ce înseamnă asta; amour fou venea fără manual pentru începători. Am încercat să obțin informații de la oameni mai în vârstă din anturajul meu, pe care-i bănuiam de înțelepciune și experiență de viață. Voiam să aflu mai ales ce însemna amour fou în practică. Dar nici asta nu
Arnon Grunberg Istoria calviției mele by Gheorghe Nicolaescu () [Corola-journal/Journalistic/9218_a_10543]
-
declarații și dezbateri uluitoare prin irelevanță. Un val de indignare publică a fost provocat de o afirmație a președintelui, care observa că elevii etnici maghiari, din zone cu populație compactă, ar trebui să învețe la școală româna după metode și manuale tipice învățării unei limbi străine. Afirmația aparține bunului simț, ține de pura evidență, astfel încît ar fi putut fi considerată aproape inutilă. Chestiunea în discuție este în esență metodologică, nu politică, și abordarea ei normală este aplicarea practică, de către specialiști
Limbi străine by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9357_a_10682]
-
sînt doar nevinovate forme de exprimare. Ele constituie, mai degrabă, tehnici abile de manipulare a privirii prin exploatarea unor mecanisme ale psihologiei percepției. Relațiile centru/fundal, mare/mic, greu/ușor etc. sînt inventariate aici cu aceeași acuratețe ca și în manualul de psihologie pentru începători, dar pe un ton apodictic și fără a lăsa nici o șansă ideii de complicitate cu privitorul. Acest tropism al efectului este dublat și de un sindrom al excesului de rafinament. între delicatețea liniei ce împarte bezna
Despre Arta concretă (o rememorare) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9366_a_10691]