2,196 matches
-
permanent și firesc proces de sincronizare, cultura română era în situația, devenită tradițională, de a recupera, asimila, integra, în mod precipitat, valori europene. Cu tendința, în același timp, de a-și afirma cu dificultate un început de personalitate. Prin confruntare, maturizare inevitabil progresivă. Intervine mereu dialectica formă/fond, absolut specifică României moderne, sub toate aspectele. în plus, după invazia comunistă, ea trebuia să reziste și nivelării, depersonalizării, mistificării ființei sale. în astfel de condiții disperate, nu se cere oare prea mult
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
umană și psihologia le studiază. Avem în vedere, în acest caz precis, doar implicațiile culturale și denaturările lor în această sferă de manifestare. Ele definesc o stare negativă, supărătoare, de subdezvoltare și infantilism cultural. Sunt obstacole esențiale în calea oricărei maturizări, handicapul integrării noastre reale în marile structuri și ierarhii culturale ale lumii moderne. Proces, fără îndoială, extrem de dificil. El presupune o terapeutică de lungă durată, și pe termen scurt, chiar de șoc, cu care cultura română n-a fost încă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
fizică a acestora fiind de cele mai multe ori imprevizibile. Peste vârsta de 6 ani, educația familială este dublată de cea adaptată copiilor înșiși, cunoscând un transfer important de noțiuni și de deprinderi practice către aceștia, pe măsura creșterii capacităților cognitive și maturizării ( 20, 28-30). Peste vârsta de 4 ani, se poate conta pe o colaborare parțială a copiilor, aspect extrem de important mai ales în situațiile în care capacitățile cognitive parentale sunt limitate. Procesul educațional se va extinde, în cazul copiilor de vârstă
Tratat de diabet Paulescu by Rodica Perciun, Mirela Culman, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92226_a_92721]
-
și independență. Legăturile pe care le aveau cu intelectualitatea franceză și engleză au contribuit la internaționalizarea chestiunii românești printr-o mediatizare fără precedent. în sfârșit, cu toate limitele sale, cadrul parlamentar instituit prin Regulamentele Organice și-a spus cuvântul în maturizarea politică a societății românești, dovedind că românii nu mai erau dispuși să tolereze decizii venite din afară. Spargerea limitelor strânse ale regulamentarismului, a dominației binare rusoturcă nu mai putea fi oprită. Consulul englez, Robert Colquhoun, care activa în Principate, așa cum
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
un domeniu menit să reflecteze asupra modului de a fi al omului și să reglementeze activitățile acestuia. Cazul uciderii a numeroase balene pilot în luna februarie a anului 2010 de către tineri din Insulele Feroe în cadrul unui ritual de sacrificiu care simbolizează maturizarea a readus în discuție problema vânatului ritualic și a tradițiilor de vânătoare în anumite societăți. 1.2. Experimente pe animale Potrivit unor filosofi moderni, se considera că animalele nu au suflet întrucât ele sunt automate. Agonia lor ar fi iluzorie
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
poate construi o teză cu privire la responsabilitatea față de mediul natural fără a presupune asumarea responsabilității față de generațiile viitoare. Delattre introduce noțiunea de "maturitate" ("adulthood") pentru a arăta că numai generațiile actuale, indiferent de vârsta pe care o au, au potențial de maturizare și că, drept urmare, trebuie să luăm în considerare numai responsabilitatea pe care o avem față de persoanele care aparțin acestor generații, ceea ce duce la extinderea drepturilor pe care le avem noi ca persoane mature asupra altor persoane care aparțin unor generații
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
epiteliu simplu pavimentos, situat pe o membrană bazală, care separă corpusculul de structurile tubulare înconjurătoare; foița viscerală, care ia naștere la nivelul polului vascular, prin reflectarea epiteliului foiței parietale, învelind în totalitate ansele capilare ale glomerulului. în cursul dezvoltării și maturizării rinichiului, celulele foiței viscerale capătă o morfologie particulară, devin celule cu prelungiri citoplasmatice, denumite podocite. între cele două foițe se realizează un spațiu, numit spațiul urinar, care va găzdui ultrafiltratul. Acest spațiu este în directă continuitate la polul urinar cu
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
gustul de a tr?i �mpreun? pe l�ng? cel de a-?i cultiva diferen?ele). La �nceputul secolului al XIX-lea �ns?, liberalismul politic a promovat ideea c? trebuie accelerat progresul ?tiin?ei. C?rturarii trebuie s? contribuie la maturizarea societ??îi printr-o critic? riguroas? a ordinii existente ?i prin evocarea organiz?rîi sociale de construit, iar oamenii trebuie situa?i �n noile rela?îi sociale. Saint-Simon consideră, �n 1816, c? societatea nou? va fi una industrial?, c? vechile
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
rata revolu?ie r?m�ne de f?cut ?i c? secolul al�XIX-lea va vedea traansform?ri ?i mai radicale dec�ț cele realizate anterior. Criză societ??ilor europene nu este deci terminat?. Trebuie s? se contribuie la maturizarea ei printr-o critic? riguroas? a ordinii existente ?i prin evocarea organiz?rîi sociale de construit. �nscriindu-?i reflexia �n cadrul unei filosofii a istoriei pe care o �mprumut? din secolul precedent, Saint-Simon insist? c?, �n societatea pe care o
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
lor, aceștia au abordat, mai mult sau mai puțin tangențial, subiectul conștiinței sociale și al rolului eticii muncii în dezvoltarea organizațiilor și a societății în general. 1.2. Instituționalizarea problemelor sociale ale mediului de afaceri capitalist Creșterea economică, urbanizarea și maturizarea pieței muncii obligă guvernele să abordeze diferențiat de celelate aspecte sociale relațiile de muncă și să emită în acest sens un corpus specializat de legi. Contextul procesului de muncă, relația dintre angajat și angajator și obligațiile sociale ale întreprinderilor devin
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
generată de apariția sindicatelor și a organizațiilor neguvernamentale. Rolul progresist al sindicatelor în promovarea justiției sociale, în echilibrarea forțelor care acționează pe piața muncii, în dobândirea unor drepturi și libertăți pentru forța de muncă este de necontestat. Dar, simultan cu maturizarea sistemului capitalist, în societatea post-industrială, obiectivele și atribuțiile generice ale sindicatelor se restrâng de facto, iar legitimitatea acestora se diluează. Întreprinderile au devenit conștiente de faptul că resursa umană este cel mai prețios capital și au configurat și făcut funcționale
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
forme de structurare a societății civile ca actanți principali, alături de companii și întreprinderi, ai revoluției celui de-al "treilea val". Legitimitatea, poziția și importanța ONG-urilor variază însă de la o țară la alta, în funcție de tradiții, grad de dezvoltare economică și maturizarea valorilor democratice. Astfel, Statele Unite, țara cu cea mai dezvoltată tradiție a spiritului asociativ voluntar, are 26 de legi care protejează fiscal cel de-al treilea sector, în timp ce țările postcomuniste abia după căderea zidului Berlinului au redescoperit spiritul voluntar-asociativ. După o
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
accesa seturi de roluri și personalități multiple. Acesta este un semnal de alarmă al erei informaționale, dacă nu cel mai important. Era informațională reclamă "magistrale" de gândire, vedere, vorbire insolit digitalizate dar, mai ales, "magistrale" de simțire profund umană. Cere maturizare spirituală și soluții neechivoc responsabile pentru gestionarea "relelor" din cutia Pandorei. Fiecare timp a avut parte de surprizele bune și rele ale propriilor artefacte, nebănuite de om, dar localizate pe comunități sau țări. Acum, rele și bune sunt accelerat propagate
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
relație de permanentă reciprocitate cu totul și cu toate. Dezvoltarea durabilă reprezintă, de asemenea, și un cadru legislativ internațional, național și local încă în faza de constituire și experimentare. Pentru asumarea responsabilă a cadrului practic de dezvoltare durabilă este necesară maturizarea unor bune intenții în bune practici la nivel de state, dar și de entități economice. Coerența, complementaritatea și convergența între cadrele mondiale cu cele național-locale în ceea ce privește dezvoltarea durabilă depind nu numai de bunăvoința și orizonturile decidenților politici, dar și de
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
a vieții sociale. Lipovetsky 87 explică succesul eticii, într-o epocă în care dispozitivele ideologice, finalismul istoriei, dialectica spiritului, idealurile (poporul, națiunea, libertatea, umanitatea) și-au pierdut credibilitatea, printr-un proces de retroacțiune a individualismului responsabil. Una din formele de maturizare și asumare responsabilă a autonomiei individului este preocuparea sa, mai mult sau mai puțin manifest declarată, față de organizația-afacere. Cel mai important suport al mișcărilor de protest social, într-o epocă globalizată, s-a dovedit a fi globalizarea. Dezvoltarea tehnologiei (telecomunicațiile
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
între căsătorie și fertilitate. Această tendință s-a remarcat și în țara noastră în ultimii șaisprezece ani. Astfel, vârsta mediană la inițierea sexuală a scăzut în România la generațiile mai tinere, comparativ cu cele mai în vârstă, atât datorită precocității maturizării fizice a copiilor, cât mai ales schimbării în atitudini și valori. Schimbarea comportamentelor sexuale la generațiile tinere s-a datorat, în principal, efectelor de contagiune, de împrumut al unor modele comportamentale de la un grup la altul și chiar de la o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
nativă care Îl făcea să pară mult mai matur decât vârstă de licean la care l-am cunoscut noi, colegii săi de la „Eminescu”. Practică sporturi de forță și de luptă, Într-adevăr, faptul putea contribui, În anumită măsură, la o maturizare prematură. Totuși, datele personale ieșeau, În mod vizibil, În relief. Poet (extrem de promițător), atlet și, nu În ultimul rând, intelectual tânăr plin de dinamism, Malin părea să refuze - Într-o manieră organică, substanțială, chiar constituțională - superficialitatea adolescentina, fiind un individ
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Întâlnită la o asemenea vârstă. Doar la Anta Raluca Buzinschi, și ea tot foarte tânără plecată dincolo de Styx, sau la Daniel Ț. Suciu, deja la o vârstă fragedă Îndoctrinat cu filozofie și erudiție, se mai putea Întâlni o astfel de maturizare precoce. Desigur, fiecare Într-un sens anume, cu o altă intensitate, În funcție și de temperament. La Malin Tăcu se poate foarte lesne vedea candoarea juvenilității, puritatea, candoarea pe care o și cântă: ,,Din prea mare plăcere de a Îngenunchea
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
și al educației în perioada adolescenței, Ferrière susținea ideea unei dezvoltări relativ libere a adolescentului, milita pentru autonomia decizională, cea care îi poate garanta intrarea în viața adultă: ,,Experiența - experiență orientată și luminată de educatorul care se mulțumește să grăbească maturizarea spontană a reflecțiilor intime ale elevilor săi, fără a forța nimic - aceasta este condiția necesară și suficientă pentru a transforma adolescenții și tinerii în oameni. Mai bine zis, pentru a-i lăsa să devină oameni.” Teza centrală susținută de Ferrière
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
mediul social.” O astfel de disciplină pedagogică presupune metode proprii de investigație, precum metode de selectare a datelor (observația, ancheta și experimentul), dar și metode de prelucrare a acestora (evaluarea și statistica). D. Todoran acorda o importanță aparte noțiunii de maturizare în cadrul psihologiei educației, termen prin care înțelegea împlinirea ciclului vital uman, în sensul adaptării depline a individului la mediul social, iar prin termenul de învățare admitea progresul evoluției bio-psiho-sociale a omului. Învățarea, ca noțiune echivalentă cu cea de educație în
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
atât la germinarea unei <<cărți>>, cât și la dezvoltarea și desăvârșirea stării ei <<adulte>>.” Eugeniu Speranția 732. „Fiecare carte, având o genealogie care-i aparține numai ei, trece, cu alte cuvinte, prin faze embrionare inedite, iar istoria germinației, dezvoltării și maturizării sale constituie o aventură exemplară și reperabilă, exact ca și istoria vieții interioare a unei persoane omenești, respectiv ca și istoria vieții interioare a autorului.” Eugeniu Speranția 733. „Oricât de mult s-ar inspira o carte din realitățile concrete, din
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
lectura dată "amenințării" maghiare și pericolului secesionist. În același mod poate fi interpretată și opțiunea în favoarea declarării statului român ca fiind stat unitar, cu corolarul stabilirii acestei calificări ca fiind o limită a revizuirii Constituției. După douăzeci de ani de maturizare democratică, alegerile din această epocă pot fi reconsiderate, în lumina procesului de consolidare a domniei legii și în contextul apartenenței la Uniunea Europeană. Conotația simbolică a articolului 1(1) nu mai este aceeași ca la nivelul acelor ani, iar redefinirea atributelor
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
bunăstarea și dezvoltarea socială. Pentru ca reprezentarea substanțială (calitativă) să devină posibilă și în societatea românească trebuie să fie întrunite mai multe condiții: a) să existe activism politic și conștiință de grup subreprezentat în rândul femeilor; gradul de vizibilitate și de maturizare a mișcării feministe și a organizațiilor de femei din cadrul partidelor au un rol decisiv în acest sens; b) "politica ideilor" și "politica prezenței"13 femeilor în spațiul public și în viața politică să fie în echilibru și să nu se
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Așa am început noul an școlar, ca un moșneguț nostim cu burtică. Spre sfârșitul anului 1947, încordarea și nesiguranța în care a trăit atâta timp familia s-a mai diminuat. Noi, copiii, urmam cursurile școlare, am mai crescut iar o maturizare ceva mai timpurie nu ne-a dăunat. Tata era acum salariat în toată regula la o “gospodărie agricolă de stat”, ceeace ne-a permis acum să ne mutăm cu chirie într-o casă mai spațioasă. Numai mama era mereu preocupată
PE URMELE UNUI REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1691]
-
se transformă într-o oază izolată de toată lumea. Să sperăm că școala dramatică a opt ani de dictatură comunistă, deghizată în una democrată, jertfele de vieții omenești de la 7 aprilie, va prilejui tuturor locuitorilor de pe această palmă de pământ o maturizare efectivă în definirea opțiunilor sale proeuropene. Întrucât mai multe popoare își cer dreptul la reabilitare la etapa actuală, a venit timpul ca civilizația să înțeleagă că prin pactul Ribbentrop Molotov necondamnat public până astăzi de puterile ce i-au dat
SĂ NU OBOSIM SĂ FIM ROMÂNI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Valeriu Ostaş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1708]