1,664 matches
-
și de structura societății globale în care are loc. O serie de cercetări recente aduc argumente mai concrete în favoarea acestei idei. Ele scot în evidență faptul că unele modalități de organizare a producției exprimă logica contextului social particular: nu rațiunea maximizării eficienței muncii, ci logica luptei de clasă. Stephen Marglin argumentează că la începuturile revoluției industriale, capitaliștii erau motivați mai mult de dorința de a-i controla pe muncitori, decât de a crește productivitatea muncii lor. Analiza istorică pe care o
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
raționalitate obiectivă, ei înțeleg raționalitatea completă despre care s-a vorbit mai înainte. Pentru a putea face față complexității, sistemele sociale sau umane trebuie să recurgă la simplificări. De aici, o concluzie esențială. Comportamentul social nu este orientat spre obiectivul maximizării, ci spre cel al satisfăcătorului. Sistemele sociale și umane se opresc la o soluție care este „destul de bună”, satisfăcătoare. Comportamentul uman și social nu este unul optim, ci suboptim. Raționalitatea sistemelor sociale trebuie deci și ea privită ca având grade
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
exercițiul cât mai neîngrădit al puterii) care pot apărea în anumite condiții favorizante nu reprezintă „produse sociale” propriu-zise, nu au o funcție socială, ci sunt produsul luptei individului ajuns într-o poziție de putere pentru menținerea și amplificarea acesteia, în vederea maximizării satisfacerii finalităților sale. Ele sunt expresia „abuzului” făcut de indivizi într-o poziție socială, pe care colectivitatea nu-l poate contracara decât în mod incomplet. La aceste explicații se poate adăuga însă și o alta, din perspectiva discutată în acest
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
bună teorie sociologică este o precondiție absolută a integrării sociologiei în activitățile practice ale colectivității. Ea nu este însă suficientă. Mai este nevoie de încă ceva, nu mai puțin important:dezvoltarea unui corp special de cunoștințe orientate spre înțelegerea și maximizarea eficienței unei asemenea aplicații sociale, de o inginerie socială. Sociologiei explicative trebuie să i se adauge o sociologie constructivă. Acestei sociologii îi este dedicată această parte a cărții. Prin „sociologie constructivă” înțeleg sociologia angajată în activitatea de schimbare și/sau
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în favoarea colectivității globale, ajutând subsistemul care l-a angajat sau din care face parte să se orienteze mai eficient spre acesta. Pentru sociologul industrial, de exemplu, o asemenea opțiune este curentă. Pe de o parte, există întreprinderea cu finalitățile sale - maximizarea beneficiilor, reducerea cheltuielilor de producție, creșterea productivității muncii etc. -, iar pe de altă parte, cerințele mai generale ale colectivității care coincid în mare parte cu cele ale întreprinderii, dar nu neapărat (și în principiu) total. Colectivitatea are nevoie de bunuri
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
anumit tip de „iluzii”. Sistemele sociale nu vor stimula, ba chiar vor trata ca fiind pure speculații, implicând o atitudine utopică, cunoștințele care nu se conectează sau chiar contravin mecanismelor lor de funcționare. Într-un sistem de producție orientat spre maximizarea profitului la nivelul întreprinderii, cercetarea costurilor sociale indirecte ale producției, a consecințelor produselor asupra calității vieții colectivității, dincolo și independent de actul cumpărării, analiza caracterului manipulativ al reclamei reprezintă tipuri de investigații științifice nepractice, incluzând mai degrabă o atitudine ideologică
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de actul cumpărării, analiza caracterului manipulativ al reclamei reprezintă tipuri de investigații științifice nepractice, incluzând mai degrabă o atitudine ideologică și politică nerealistă, dacă nu chiar utopică.Ascoate în evidență faptul că o producție orientată spre profit nu duce la maximizarea bunăstării colectivității, ci, dimpotrivă, are o serie de consecințe negative asupraacesteia reprezintă un atac la una dintre iluziile fundamentale ale sistemului fundat pe profit și, în consecință, este marginalizată, nestimulată sau chiar respinsă. Declanșarea mecanismelor defensive. Intervenția specialistului poate apărea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
determinată să-și lărgească obiectivele. În primul rând, o lărgire masivă a responsabilităților în ceea ce privește produsele oferite. Nu este suficient ca ele să fie doar cerute, cumpărate. Prin analiza parametrilorlor calitativi, a consecințelor lor multiple asupra vieții colectivității, este necesarsăse asigure maximizarea contribuției produselor la bunăstarea colectivă. Dacă acum câteva decenii singura problemă pe care și-o punea o întreprindere înlegătură cu produsele sale era de competența marketingului - vor fi sau nu cumpărate-, acum se dezvoltă tot mai mult o analiză multiplă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de la o bancă locală sau de la o companie mamă, etc. În acest context, ne apare relevantă aprecierea conform căreia Însăși structura optimă a capitalului unei firme este determinată de acea combinație Între capitalul propriu și cel Împrumutat care duce la maximizarea prețului de piață al acțiunilor respective 150, iar În mod implicit maximizarea valorii de piață a Întreprinderii trebuie fundamentată luând În considerare costul minim al capitalului, ce corespunde unui maxim al prețului de piață al acțiunilor respective. La rândul său
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
context, ne apare relevantă aprecierea conform căreia Însăși structura optimă a capitalului unei firme este determinată de acea combinație Între capitalul propriu și cel Împrumutat care duce la maximizarea prețului de piață al acțiunilor respective 150, iar În mod implicit maximizarea valorii de piață a Întreprinderii trebuie fundamentată luând În considerare costul minim al capitalului, ce corespunde unui maxim al prețului de piață al acțiunilor respective. La rândul său, considerarea valorii de piață a firmei drept criteriu de optimizare al structurii
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
bazei de impunere În raport cu nivelul inflației (numai pentru contribuabilii mari), cea din urmă măsură putând fi generatoare de inechități În asumarea sarcinii fiscale. Considerat global, regimul de impozitare a profitului introdus În 1994 reflecta mai mult funcția financiară, urmărind o maximizare a veniturilor fiscale și nu pe aceea de instrument pentru stimularea dezvoltării economiei. În urma criticilor aduse unor prevederi inițiale ale Ordonanței de Guvern nr. 70/1994, aceasta a suferit o serie de modificări și completări În 1996, prin legea 179
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
privatizări. Toate acestea dovedesc preocuparea permanentă a Întreprinderilor, din țări cu veritabile economii de piață, de a-și construi așa numita structură optimă a capitalului; ea este reprezentată de acea combinație Între capitalul propriu și Împrumutul care să ducă la maximizarea prețului pe piață al acțiunilor firmei respective, dar și la realizarea unui cost cât mai redus al capitalului din perspectiva impozitelor plătite. În fiecare moment, echipa managerială a Întreprinderii are În vedere o structură obiectiv a capitalului specifică, de obicei
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
vânzare poate provoca o creștere neproporțională a volumului vânzărilor, care, mai departe, determină Întreprinderea să utilizeze la maximum sau să-și extindă capacitatea de producție existentă, cu impact asupra majorării costurilor variabile. În modelul neliniar de analiză operează criteriul de maximizare a profitului cunoscut În teoria microeconomică: venitul marginal egal cu costul marginal. Reprezentarea grafică evidențiază două puncte de echilibru, unul inferior și altul superior (a se vedea figura nr. 4.3). VT CF CV CT Qe Q 0 CT1 VT
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
personală), de dreptul societăților și de relațiile dintre acționari și conducători. Investitorii (acționarii) care sunt puternic impozitați pe veniturile obținute din dividende vor vota În adunarea generală a acționarilor pentru distribuirea unui dividend mai redus, În favoarea profitului reinvestit, deci a maximizării valorii Întreprinderii și a părții din patrimoniul cuvenit fiecărui acționar. Prin urmare, finanțarea din resursele de origine internă ale Întreprinderii și, În particular, pe baza amortizării impune o abordare În strânsă corelație cu variabila fiscală. În calitate de sursă de finanțare, sumele
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
perioadei raportate (anul fiscal, de regulă), asupra rentabilității financiare și fluxurilor de lichidități ale firmei. Cea mai bună politică pentru firmă va fi cea care-i permite cea mai mare valoare actualizată a unei deduceri, ceea ce implică preocuparea Întreprinderii pentru maximizarea fluxurilor economiilor de impozit (fiscale). Este evident că, În contextul abordat, prezintă interes metoda de amortizare utilizată la un moment dat, deoarece regimul de amortizare a activelor și aplicare a impozitelor ar putea permite trecerea de la un sistem de amortizare
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
deprecierea economică a activelor. Relațiile dintre amortizare, Înlocuirea activelor și investiții sunt foarte importante pentru conturarea unei politici de creștere rațională În interiorul Întreprinderii, ținând cont de variabilele fiscale. Amortismentul se deduce din profitul impozabil al Întreprinderii, scopul acesteia fiind 321 maximizarea profitului net și, implicit, a autofinanțării. Așadar, amortismentul este o cale de diminuare a asietei impozitului și un promotor al creșterii economice. Mai mult, cheltuielile cu amortizarea nu reprezintă cheltuieli de numerar și, din această cauză, o creștere a amortizării
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
putință. Or, admițând ca pe o necesitate prezența statului cu cheltuielile publice de efectuat și a impozitelor ca sursă de finanțare a lor, devine o preocupare imperioasă găsirea unor soluții de optimizare a nivelului fiscalității, luând În considerare criterii de maximizare/minimizare a efectelor utile, respectiv a eforturilor implicate. Din această perspectivă, este de real interes abordarea, În literatura de specialitate 228, a delimitărilor privind oferta de utilități (bunuri și servicii) private și publice În cadrul colectivităților de tip statal, prin prisma
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
a realiza oferta de utilități publice, și optând În final pentru varianta mai puțin costisitoare. O cale, considerată ca fiind necesară de urmat, În acest scop, o reprezintă modernizarea serviciilor publice, ce ar favoriza atât minimizarea costului acestora, cât și maximizarea utilităților oferite consumatorului. Este de remarcat că atingerea optimului social, În această optică, presupune o creștere a eficienței alocative a resurselor, adică o distribuire și o redistribuire pe baze raționale a acestora, atât În sectorul privat, cât și În cel
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
acestui prag este greu de evaluat. Sub cel din urmă aspect, se impune atenției și faptul că stabilirea unei rate optime a fiscalității care să permită un volum suficient de venituri din impozite pentru acoperirea cheltuielilor publice justificate, În condițiile maximizării ofertei de utilități furnizate consumatorilor ar trebui să se țină seama și de riscurile care decurg din creșterea presiunii fiscale, cum sunt cele de diminuare a eforturilor productive, de fraudă și 375 evaziune fiscală, de inflație (prin fiscalitate), inclusiv de
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
deși punerea În aplicare comportă dificultăți majore de determinare și Încadrare În parametrii corespunzători de către autoritățile guvernamentale. Considerăm că din perspectiva interdependențelor obiective dintre prelevările fiscale (impozitele) și cheltuielile publice ce se finanțează pe seama lor, devine indubitabilă necesitatea raportării la maximizarea utilităților obtenabile prin folosirea adecvată a resurselor, atât În sfera privată, cât și În cea publică, ce s-ar putea concretiza În dimensiunea PIB, a cărei maximizare poate fi și un criteriu de optimizare a ratei fiscalității. În aceste condiții
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
și cheltuielile publice ce se finanțează pe seama lor, devine indubitabilă necesitatea raportării la maximizarea utilităților obtenabile prin folosirea adecvată a resurselor, atât În sfera privată, cât și În cea publică, ce s-ar putea concretiza În dimensiunea PIB, a cărei maximizare poate fi și un criteriu de optimizare a ratei fiscalității. În aceste condiții, putem admite că, În principiu, proporțiile redistribuirii resurselor prin impozite și cheltuieli publice și, implicit, presiunea fiscală optimă se realizează atunci când și În măsura 383 În care
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
și un criteriu de optimizare a ratei fiscalității. În aceste condiții, putem admite că, În principiu, proporțiile redistribuirii resurselor prin impozite și cheltuieli publice și, implicit, presiunea fiscală optimă se realizează atunci când și În măsura 383 În care are loc maximizarea PIB238, pe seama interacțiunilor acestuia din urmă cu cele două variabile prestabilite prin politici fiscale adecvate. Prin urmare, o premisă indispensabilă optimizării ratei fiscalității În lumea contemporană devine preocuparea pentru armonizarea ofertei de utilități publice cu oferta privată pe criteriul maximizării
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
maximizarea PIB238, pe seama interacțiunilor acestuia din urmă cu cele două variabile prestabilite prin politici fiscale adecvate. Prin urmare, o premisă indispensabilă optimizării ratei fiscalității În lumea contemporană devine preocuparea pentru armonizarea ofertei de utilități publice cu oferta privată pe criteriul maximizării utilităților totale 239 față de o mărime dată a resurselor totale (publice și private) ce pot fi consumate de Întreaga colectivitate statală, având În vedere și unele corelații specifice, redate sub următoarele forme: Utm = Upm + Usm (5.1) (Crp + Crs) → (Upm
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Austriei (BZÖ). Cancelarul federal Wolfgang Schüssel (ÖVP) a prelungit existența coaliției cu noul și mai pragmaticul BZÖ (condus la început, ca o ironie a sorții, de Haider), în timp ce FPÖ a intrat în opoziție, unde și-a reluat vechea strategie a maximizării numărului de voturi și a criticii continue a guvernului. În alegerile generale din 2006, ambele partide populiste de dreapta au obținut împreună 15,1% din voturi; la alegerile anticipate desfășurate doi ani mai târziu acestea au urcat la uimitorul procent
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
trimiterea banilor acasă este probabil cea mai bună soluție de evitare a riscurilor directe și indirecte ce provin din ilegalitatea existentă în mediile de migranți români. Direct, situația de migrant ilegal implică insecuritate cotidiană și soluția cea mai bună de maximizare a securității este trimiterea banilor în România. Indirect, chiar în situația migranților legali, există multe riscuri generate de ilegalitate, prin caracterul speculativ și incert al mediului de migranți sau prin competiția dintre muncitorii legali și ilegali pe piața de muncă
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]