4,719 matches
-
enation mosaic virus. Boala a fost semnalată inițial în America pe bob, însă acum este generalizată pe mai multe specii de plante cultivate în Europa, producând reduceri ale producției de sămânță până la 83 %. În România boala a fost semnalată pe mazărea furajeră în 1974, la soiul Artona, cu o frecvență de 10 %. Simptome. Pe frunzele tinere infectate se observă o decolorare și o îngroșare a nervurilor iar pe frunzele mature apar dungi de culoare verde-deschis sau pete neregulate ca formă, de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cu păstăi mici, cu un număr redus de boabe; lintea, la care plantele au vârfurile turtite, înălțime redusă, nu formează păstăi și au frunze cu marginile răsucite spre partea superioară; năutul, la care plantele suferă de piticire și decolorare; lupin, mazăre și latir, a căror plante atacate sunt mici, cu frunze încrețite, decolorate și fără păstăi. Virusul a mai fost semnalat la soia, lucernă și trifoi. Prevenire și combatere. Prevenirea atacului la culturile de mazăre se poate realiza prin izolări spațiale
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
suferă de piticire și decolorare; lupin, mazăre și latir, a căror plante atacate sunt mici, cu frunze încrețite, decolorate și fără păstăi. Virusul a mai fost semnalat la soia, lucernă și trifoi. Prevenire și combatere. Prevenirea atacului la culturile de mazăre se poate realiza prin izolări spațiale, față de celelalte specii de plante din cercul de gazde ale virusului. Se recomandă tratamente cu insecticide în vederea distrugerii afidelor, ce duc virusul de la o plantă la alta și cultivarea de soiuri rezistente dar, dintre
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
un grad de rezistență mai mare, în timp ce soiurile românești (Vedea, Marina) sunt mijlociu de rezistente. Soiurile omologate în 2003, Diana și Perla de Mai sunt rezistente la viroze, în timp ce Jubileu este numai tolerant. Bacterioze 2.2.2. Arsura bacteriană a mazării Pseudomonas syringae pv. pisi Boala a fost semnalată în 1915 în SUA, apoi în mai multe state europene iar în 1957 E. Docea și Olga Vulpe au depistat-o în culturile de mazăre din jurul capitalei. Simptome. Primele simptome ale bolii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Bacterioze 2.2.2. Arsura bacteriană a mazării Pseudomonas syringae pv. pisi Boala a fost semnalată în 1915 în SUA, apoi în mai multe state europene iar în 1957 E. Docea și Olga Vulpe au depistat-o în culturile de mazăre din jurul capitalei. Simptome. Primele simptome ale bolii apar pe frunzele bazale unde se constată prezența unor pete mici, de 1-6 mm în diametru, cu aspect umed, colțuroase, galbene-cafenii la început, apoi brune. Petele de pe tulpini, care sunt alungite, verzi-măslinii, pot
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sămânță provenită din loturi semincere, unde nu s-a manifestat atacul și preventiv va fi tratată cu: Mancoben 60 PTS-4 kg/t săm. Boli produse de ciuperci 2.2.3. Mana Peronospora pisi Boala este întâlnită frecvent în culturile de mazăre în perioadele umede ale anului, mai ales pe plantele tinere, înregistrându-se pierderi de recoltă de 1020 %. Simptome. Mana este prezentă pe toate organele plantelor, frunze, stipele, tulpini și păstăi. Simptomele caracteristice sunt cele de pe frunze și stipele, pe care
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cultură sănătoasă. Pentru a avea mai multă siguranță, se recomandă tratarea semințelor cu: Apron 35 SD-0,2 kg/t săm. Soiul Perla de Mai este tolerant la mană. 2.2.4. Antracnoza-Mycosphaerella pinodes Boală ce se mai numește și ascochitoza mazării, este cunoscută în toate țările cultivatoare de mazăre, în zonele cu climat umed și în perioadele cu precipitații bogate. În țara noastră cea mai mare frecvență a atacului (40 %) s-a înregistrat în județul Hunedoara (Tatiana Seșan, 1980). Simptome. Frunzele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se recomandă tratarea semințelor cu: Apron 35 SD-0,2 kg/t săm. Soiul Perla de Mai este tolerant la mană. 2.2.4. Antracnoza-Mycosphaerella pinodes Boală ce se mai numește și ascochitoza mazării, este cunoscută în toate țările cultivatoare de mazăre, în zonele cu climat umed și în perioadele cu precipitații bogate. În țara noastră cea mai mare frecvență a atacului (40 %) s-a înregistrat în județul Hunedoara (Tatiana Seșan, 1980). Simptome. Frunzele, tulpinile și păstăile infectate prezintă pete mici de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
În timpul vegetației, la avertizare se pot aplica 3 tratamente: la începutul ramificării tulpinilor, înainte de înflorit și al treilea după înflorit cu: Turdacupral 0,5 %; Dithane M 45-0,2 %; Zineb-0,3 % sau zeamă bordoleză 0,50,75 %. 2.2.5. Rugina mazării -Uromyces pisi Boala este cunoscută în toate zonele cultivatoare de mazăre din Europa și America dar nu se înregistrează pagube deosebite decât în anii cu precipitații abundente Boala este cunoscută în toate zonele cultivatoare de mazăre din Europa și America
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ramificării tulpinilor, înainte de înflorit și al treilea după înflorit cu: Turdacupral 0,5 %; Dithane M 45-0,2 %; Zineb-0,3 % sau zeamă bordoleză 0,50,75 %. 2.2.5. Rugina mazării -Uromyces pisi Boala este cunoscută în toate zonele cultivatoare de mazăre din Europa și America dar nu se înregistrează pagube deosebite decât în anii cu precipitații abundente Boala este cunoscută în toate zonele cultivatoare de mazăre din Europa și America dar nu se înregistrează pagube deosebite decât în anii cu precipitații
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
2.2.5. Rugina mazării -Uromyces pisi Boala este cunoscută în toate zonele cultivatoare de mazăre din Europa și America dar nu se înregistrează pagube deosebite decât în anii cu precipitații abundente Boala este cunoscută în toate zonele cultivatoare de mazăre din Europa și America dar nu se înregistrează pagube deosebite decât în anii cu precipitații abundente. Simptome. Boala se manifestă prin apariția pe frunze și tulpini de pete de decolorare, în centrul cărora apar puncte mici, prăfoase, de culoare brună-deschis
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
odată infectate, câțiva ani la rând, până pier, formează tulpini scurte, pe care se găsesc frunze cu spori Prevenire și combatere. Măsurile de igienă culturală, arăturile adânci, amplasarea corectă a culturii și distrugerea plantelor gazdă, asigură prevenirea îmbolnăvirii plantelor de mazăre. În cazul în care avem în cultură soiuri sensibile și atacul este foarte puternic, se poate interveni cu un tratament cu Plantvax WP0,2 %. 2.3. Bolile bobului Viroze În literatura de specialitate sunt descrise mai multe viroze la bob
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
resturilor de plante atacate), asigură sănătatea plantelor din viitoarele culturi. În cazul unor infecții puternice, ce duc la depășirea pragului economic de dăunare și există riscul uscării culturii se vor face tratamente cu: Poliram Combi PU-0,3 %. Plantele leguminoase (fasole, mazăre, bob etc.) mai pot fi atacate de: putregai cenușiu (Botrytis), se vor trata plantele cu: Ronilan 50 WP0,75 kg/ha în solar (t.p. 14 z.); Rovral 50 WP-0,75 kg/ha solar; Rovral 50 PU-0,75 kg/ha
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
vin în contact direct cu suprafața pământului (bilonului). Porțiunile infectate prezintă excrescențe buretoase, încrețite, datorită creșterii exagerate și neuniforme a țesuturilor parazitate. Pe tuberculi, în jurul ochilor apar țesuturi încrețite, asemănătoare inflorescențelor de conopidă. Aceste excrescențe, la început cât bobul de mazăre, sunt albicioase apoi cresc, depășesc chiar mărimea tuberculului și se închid la culoare, devin brune negricioase. Spre toamnă, foștii tuberculi se dezorganizează iar excrescențele încep să se rupă în porțiuni mai mici. Pe tulpini și frunze, excrescențele au culoare verde
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
rădăcinile sunt destul de întărite și nu mai pot fi infectate. De la un an la altul, ciuperca rezistă sub formă de spori de rezistență. De remarcat este faptul că, ciuperca are un cerc larg de plante gazdă între care, lucerna, trifoiul, mazărea, lupinul, muștarul, ridichea, varza, spanacul, ovăzul, tutunul și chiar plantele din flora spontană. Prevenire și combatere. Întrucât boala este frecventă pe solurile reci și umede, acestea vor fi excluse de la amplasarea culturii de in. În alcătuirea asolamentului se va ține
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
produce decolorări, pete galbene-portocalii pe spațiile dintre nervuri, rămânând totuși o zonă verde dea lungul nervurilor, simptome ce dispar când temperatura aerului este ridicată. La soia, virusul produce o cloroză a nervurilor, pete galbene și uneori simptomul "frunză de stejar". Mazărea atacată prezintă o mozaicare a frunzelor însoțită de reducerea înălțimii plantelor, pe care apar păstăi deformate, cu boabe mici. Transmitere-răspândire. Virusul rezistă de la un an la altul în interiorul plantelor perene din cercul foarte larg de gazde. Lista gazdelor virusului este
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de la un an la altul în interiorul plantelor perene din cercul foarte larg de gazde. Lista gazdelor virusului este impresionantă, ea cuprinzând peste 300 specii din 50 familii botanice dar, cele mai mari pagube se înregistrează la lucernă, fasole, năut, soia, mazăre, bob, trifoi, cartof, tutun, tomate, ardei, țelină, morcov și pătrunjel. În cursul vegetației răspândirea virusului este asigurată de aproximativ 13 specii de afide. De la un an la altul, virusul poate fi transmis și prin sămânță la lobodă, ciumăfaie, zârnă și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în câmpurile experimentale unde, până la obținerea unor clone valoroase trec mai mulți ani, se recomandă izolări spațiale ale parcelelor cu cereale și stropiri cu insecticide contra afidelor. Aceleași tratamente se vor aplica și la loturile semincere de trifoi, soia, fasole, mazăre etc. Alte virusuri ale lucernei: virusul mozaicului galben al fasolei Bean yellow mosaic virus; virusul răsucirii frunzelor de mazăre Pea leaf roll virus; virusul mozaicului nervurian al mazării Pea enation mosaic virus; virusul stricului mazării Pea streak virus; virusul marmorării
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cu cereale și stropiri cu insecticide contra afidelor. Aceleași tratamente se vor aplica și la loturile semincere de trifoi, soia, fasole, mazăre etc. Alte virusuri ale lucernei: virusul mozaicului galben al fasolei Bean yellow mosaic virus; virusul răsucirii frunzelor de mazăre Pea leaf roll virus; virusul mozaicului nervurian al mazării Pea enation mosaic virus; virusul stricului mazării Pea streak virus; virusul marmorării bobului Broad bean mottle virus. Bacterioze 7.1.2. Arsura bacteriană a lucernei și trifoiului Xanthomonas campestris pv. alfalfae
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
tratamente se vor aplica și la loturile semincere de trifoi, soia, fasole, mazăre etc. Alte virusuri ale lucernei: virusul mozaicului galben al fasolei Bean yellow mosaic virus; virusul răsucirii frunzelor de mazăre Pea leaf roll virus; virusul mozaicului nervurian al mazării Pea enation mosaic virus; virusul stricului mazării Pea streak virus; virusul marmorării bobului Broad bean mottle virus. Bacterioze 7.1.2. Arsura bacteriană a lucernei și trifoiului Xanthomonas campestris pv. alfalfae Boala care a fost descrisă în 1930 în Turkestan
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
semincere de trifoi, soia, fasole, mazăre etc. Alte virusuri ale lucernei: virusul mozaicului galben al fasolei Bean yellow mosaic virus; virusul răsucirii frunzelor de mazăre Pea leaf roll virus; virusul mozaicului nervurian al mazării Pea enation mosaic virus; virusul stricului mazării Pea streak virus; virusul marmorării bobului Broad bean mottle virus. Bacterioze 7.1.2. Arsura bacteriană a lucernei și trifoiului Xanthomonas campestris pv. alfalfae Boala care a fost descrisă în 1930 în Turkestan, astăzi răspândită în S.U.A., India, din 1964
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mai înceată sau apare brusc o uscare a frunzelor (fig. 112). Cercul de plante gazdă este foarte larg cuprinzând plante ca: dovleceii, castraveți, pepeni, tomate, ardei, cartof, spanac, salată, sparanghel, cicoare, varză, ceapă, morcov, pătrunjel, păstârnac, mărar, țelină, revent, fasole, mazăre, lucernă, sfeclă, tutun, lufă, porumb, cânepă, mentă, șofrănel, coriandru și numeroase alte specii de plante floricole, arbuști ornamentali, arbuști fructiferi, pomi fructiferi și plante din flora spontană. Transmitere-răspândire. Virusul se transmite de la plantă la plantă prin intermediul speciilor de Cuscută și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
nu prezintă simptome. În culturile semincere virusul produce piticire, decolorări și arsuri. Semințele obținute pot germina în anul următor dar vor produce plante cu frunze decolorate, cu margini crestate, neuniforme. Transmitere-răspândire. Cercul de plante gazdă al virusului cuprinde legume ca: mazărea, spanacul dar și plante ca: sofrănelul, loboda latir, nalbă, pălămidă, cruciulița, rocoțea. În natură virusul se transmite prin afidele. De la un an la altul, virusul se transmite în proporție de 3-10 % și prin sămânță. Prevenire și combatere. Se recomandă folosirea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și prin sămânță. Prevenire și combatere. Se recomandă folosirea de sămânță provenită din loturile semincere sănătoase. În cultură se vor distruge buruienile ce pot fi gazde ale virusului și pentru seminceri se va respecta o izolare spațială față de cultura de mazăre sau șofran. Plantele se vor stropi săptămânal, cu insecticide pentru combaterea afidelor sau preventiv cu uleiuri minerale 3 %. La salată se poate instala și virusul mozaicului castraveților. Bacterioze 8.9.2. Putregaiul bacterian al andivelorErwinia carotovora pv. atroseptica Boala este
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pedo climatice. Dintre pomii fructiferi, piersicul și migdalul sunt sensibili, în unele zone plantațiile fiind compromise. Simptome. La pomii fructiferi, îndeosebi în pepiniere, pe rădăcini și la baza tulpinii, se dezvoltă tumori, la început albicioase, moi, cât un bob de mazăre, iar mai târziu brune și lemnoase. Tumorile sunt de mărimi, forme și consistențe diferite, cu suprafața rugoasă. Caracteristic bolii este apariția de tumori secundare la o oarecare distanță de tumoarea primară, după un timp mai îndelungat, de obicei acestea formându
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]