7,605 matches
-
împrejurării că o anumită intrigă ar înfățișa ceea ce este adecvat (proper), astfel încât acesta să poată fi sesizat ca atare. În primul caz, recunoașterea este nemijlocită. Este proclamată ca atare de pe poziția cunoașterii. În cel de-al doilea caz, recunoașterea este mediată de necesitatea interpretării 4. Riscul cel mai important, ivit în cel de-al doilea caz, ar fi acela ca relația de omologie dintre conținut și (re)prezentare să nu fie corect construită. Cu alte cuvinte interpretarea poate stabili acest raport
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
în mod irevocabil scindată 1. Pornind de la această premisă, cercetătorul italian propunea un model teoretic care să țină cont de două accepțiuni - ambele „slabe” - al conceptului de real. Conform celei dintâi, realul ar cuprinde, grosso modo, tot ceea ce poate fi mediat integral și fără conflicte de către limbaj. Nu suntem departe, în acest caz, de viziunea lui Goodman care descoperea „piatra de încercare” a realismului, nu în cantitatea de informații transmise, ci în ușurința cu care acestea sunt puse în circulație 2
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
capabil să „gestioneze” o realitate din ce în ce mai difuză și mai greu de abordat. E ca și cum funcțiile celor două teritorii s-ar fi inversat: dacă în trecutul nu foarte îndepărtat, „real” era mai cu seamă previzibilul, cuantificabilul, ceea ce poate fi în întregime mediat din punct de vedere lingvistic, iar poezia avea misiunea de a tematiza, în contrast, insolitul, obscuritatea, inexprimabilul, astăzi, în prezența unei realități care se dovedește ea însăși incoerentă, haotică, imprevizibilă, poezia nu are nimic de pierdut dacă se reorientează către
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
realități”259. La acest punct, nu putem să nu facem referire la cele două accepțiuni (ambele slabe) ale conceptului de real, pe care le distingea Giovani Bottiroli 260. Conform celei dintâi, „realul” ar cuprinde, grosso modo, tot ceea ce poate fi mediat integral și fără conflicte de către limbaj. În cea de-a doua accepțiune în schimb, realul e ceea ce rezistă și scapă numirii, cu alte cuvinte perturbantul, neașteptatul, insolitul, „Obiectul” cu majusculă, lacanianul das Ding situat în afara oricărui semnificat (hors-signifié), deci și
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
forțe între interioritate și exterior. În acest sens am putea interpreta și enigmatica mărturisire pe care scriitorul o făcea într-un rând: „Poetul se simte întotdeauna la mijloc, implicat între două forțe pe care trebuie să le echilibreze, să le medieze. Poezia: balans, pendulare, rămășag nesfârșit”338. Tocmai utilizarea unor procedee minimale contribuie la accentuarea intensității și preciziei cu care concretețea lumii este percepută, favorizând accesul la acea mișcare aproape insesizabilă a gândului, traductibilă printr-o muzicalitate stranie, fluidă, pe care
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
poate determina abandonul relației de către celălalt partener; În schimb, răspunsul pro-social atrage după sine reciprocarea, instituind astfel o relație de durată Între parteneri care și-au dovedit credibilitatea. Din punct de vedere legal, părțile Își mențin autonomia, dar contractul este mediat prin mecanisme de contractare elastice. Analiza pe care am Întreprins-o În sectorul confecțiilor (vezi cap. VIII) a evidențiat existența unor astfel de relații bazate pe „contracte cadru” Între firmele contractante În sistem lohn și partenerii lor de afaceri. În
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de capitalizare socială: relațiile sociale produc Încredere și reciprocitate ce fac posibilă stabilirea de Înțelesuri și așteptări comune. Piața, În concepția neoclasică, presupune relaționări temporare ghidate de interes și utilitate și ordonate doar de mecanismul prețurilor. Interacțiunea este indirectă și mediată de prețuri care exprimă raporturile de putere Între actori. Organizarea formală, În concepția instituționalistă, presupune integrarea Într-un proiect social raționalizator; rolurile sunt internalizate la nivel cognitiv, iar capacitatea de acțiune reprezintă o autorizare socială ce se Înscrie În teleologia
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
sau pozițiile ierarhice care au câștiguri ridicate, educație practică și sportivă diferită pentru băieți și fete, orientarea fetelor spre profesii „feminine”, desconsiderarea autorității femeilor în diferite domenii și chiar în comportamente private (de exemplu, desconsiderarea refuzului avansurilor sexuale), utilizarea imaginilor media inferiorizante (imaginea femeilor nu este cea a utilizatorilor de minte, ci de trupxe "„trup", nu ne interesează cum gândește, ci cum arată o femeie). Misoginismului, sexismxe "„sexism"ului, precum și patriarhatului - pe care îl voi defini în alt context - li se
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
mijloace economice pentru autonomiexe "„autonomie" și o întreagă rețea ideologică prin care trebuiau să își accepte poziția inferioară și aservită. e) Relația între bărbați și mijloacele de producție a fost directă; între femei și mijloacele de producție, relația a fost mediată prin bărbați. f) Apartenența la un bărbat sau la nici unul a fost marcată prin văl sau alte forme de acoperire a capului 8. g) Chiar și subordonate sexual și economic, femeile tot au continuat să joace rol de mediatoare între
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
că acest regim se va prăbuși, încercând să conviețuiască prin compromisuri și complicități de diverse grade. Opozanții și disidenții deschiși ai regimului au fost puțini, iar vocea lor nu s-a putut auzi direct pe canalele românești de comunicare, ci mediat de mass-mediaxe "„mass-media" străine. Între disidenții regimului comunist ai ultimului deceniu, un rol deosebit de proeminent l-a avut Doina Corneaxe "„Cornea,Doina". Astăzi, ea este o figură publică nemediatizată și trecută într-un con de umbră în raport cu puținii bărbați aflați
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
3.2. Educatorii/Profesoriitc 3.2. Educatorii/Profesorii" În modelul tradițional, profesorul este considerat o autoritate ce deține adevărul și care, În actul predării, Îl Împărtășește și elevilor. Școala incluzivă vede În profesor o sursă de experiență pentru copii, care mediază Între cunoașterea valorilor culturii umane și elevii clasei. De asemenea, „profesorul devine și un gen de cercetător interesat de resursele existente În comunitate care pot fi exploatate În actul Învățării și de posibilitățile prin care mijloacele de Învățământ pot fi
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
sprijin și un partener activ pentru profesorii clasei, atât la activitățile clasei, cât și În afara orelor, la pregătirea lecțiilor, materialelor didactice, a clasei și a ambianței necesare bunei desfășurări a lecției; - să accepte rolul de avocat al copilului și să medieze situațiile dificile care se pot ivi Între profesori și părinți sau alte persoane direct implicate În activitățile copiilor cu cerințe speciale; - să Înregistreze toate observațiile cu privire la evoluția și progresul elevilor, fiind cel mai În măsură să explice comportamentul, reacțiile și
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
mobilizare a experienței anterioare, pentru a fi În măsură să opereze cu imaginea vizuală. Particularitățile sensibilității și ale percepției amintite anterior influențează nemijlocit eficiența activităților de Învățare desfășurate cu elevii care prezintă anumite dizabilități, Însă există și o influență indirectă, mediată prin reprezentări, care, În condiții educative necorespunzătoare, preiau și chiar amplifică particularitățile respective cu efecte directe asupra gândirii. 4.1.3. Reprezentările tc "4.1.3. Reprezentările " Reprezentările exprimă rezultatul experienței și Învățării senzorial-perceptive, consecutiv unui proces de semnalizare sub
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
de raționament inductiv și deductiv, reversibilitate, transfer și rezolvare de probleme, având drept rezultat formarea unui bagaj cognitiv bazat pe concepte și noțiuni, ca expresie a prelucrării și valorificării superioare a produsului cogniției primare (reprezentările), În strânsă legătură cu informația mediată prin limbaj. În cazul persoanelor cu dizabilități, gândirea capătă o serie de particularități care determină scăderea eficienței intelectuale sub nivelul minim al adaptabilității la solicitările mediului. Astfel, putem vorbi de inconsecvența gândirii sau lipsa de coerență, pierderea treptată a capacității
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
dificile și practicarea unor metode și tehnici de muncă intelectuală care să asigure eficiența adaptării și integrării. Este cunoscută existența a numeroase moduri și ritmuri de Învățare care susțin achiziția, organizarea, reținerea, controlul și generarea ideilor. De asemenea, cunoașterea este mediată de experiența personală și de universul de semnificații prezent În mediul de viață al fiecărui individ. A cunoaște toate aceste aspecte nu Înseamnă a le utiliza ca argumente pentru a sublinia deficiențele unei persoane; În schimb, poate fi o ocazie
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
dificultăți În aprecierea orei sau a duratei evenimentelor folosind cadranul ceasului; - probleme de organizare și planificare, de ordonare a lucrurilor, sărirea unor etape. Odată ce un elev a fost identificat ca având mai mulți indicatori de dislexie, este important să se medieze o completă evaluare diagnostică. Scopul și rezultatele acesteia trebuie explicate elevului; de asemenea, este necesară participarea voluntară și deplină a acestuia la procesul de diagnosticare. Este extrem de important ca persoana care conduce evaluarea să aibă experiență În activitatea cu elevii
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
vorba de lideri specializați: în politică, în afaceri, în menaj, în vestimentație etc. Autorii menționați au arătat că, în ciuda creșterii importanței mass-media, influența personală a liderilor de opinie este foarte puternică. Mai mult, în majoritatea cazurilor, însăși acțiunea mass-mediei este mediată de acești lideri. Liderii de opinie se expun mai mult informației mass-media, gândesc mai mult pe marginea ei și o transmit, filtrată de propria lor interpretare, semenilor lor. Curgerea informației se produce în două trepte (two-step flow of information): (1
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
unde-și are rezidențaetc. Sub forma cea mai generală exprimând lucrurile, vom presupune deci că problema noastră centrală, A, se descompune în k dimensiuni, A1, A2, ..., Ak, și că fiecare dintre acestea generează un număr de întrebări, să zicem, în medie m. Să mai admitem că va fi necesar să mai distingem un număr r de factori complecși B, C, D, ..., necesari pentru explicarea fenomenului A sau prezentând alt interes pentru cercetare, fiecare reclamând descompunerea în s dimensiuni, a câte t
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
să evaluăm, să măsurăm etc. o stare a unui fenomen, ce se caracterizează printr-o formă de manifestare obiectivă, independentă de subiectul cunoscător, și pe care acesta din urmă se străduiește să o surprindă cu ajutorul percepției directe sau al uneia mediate de către un set de aparate și instrumente. Cel mai clar, noțiunea de eroare se poate defini în procesul de măsurare, când se pornește de la premisa că există o valoare (o măsură) „adevărată”, fixă, independentă, a mărimii ce se măsoară și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
celor care nu o posedă. La nivel de populație vom avea: Proporția urmărită va fi: q=k1/N iar proporția complementară este: 1-q=k2/n Dacă privim acum tabelul de mai sus ca distribuția unei variabile, vom putea calcula valoarea medie astfel: =(1×k1+ 0×k2)/N = k1/N = q Cu alte cuvinte, o proporție poate fi interpretată întotdeauna ca fiind valoarea medie a unei variabile care atribuie valoarea 1 indivizilor ce posedă trăsătura în cauză și 0 celor care nu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Rolul strategiilor de împerechere în modificarea frecvențelor genelor în populație Modificarea frecvenței alelelor din băncile genetice populaționale poate fi, de asemenea, o consecință a selectării non-aleatorii a partenerilor sexuali, de obicei pe baza unor caractere a căror percepție poate fi mediată pe diferite căi senzoriale (vizuală, auditivă, olfactivă, tactilă). Așa cum s-a arătat mai sus, în cazul speciei umane, regulile sociale și valorile culturale joacă un rol important în selecția partenerului sexual pe baza unor trăsături fizice și psihice. În general
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
exemplu, emoții, aspecte psihofiziologice/biologice, comportamente); B (beliefs) = cognițiile persoanei (elementul de prelucrare informațională). Acestea se interpun între evenimentul activator și consecințele afectiv-emoționale/subiective, comportamentale și/sau psihofiziologice/biologice. Cognițiile persoanei nu sunt doar declanșate de evenimentul activator, ci ele mediază modul de percepere și reprezentare a acestuia în mintea noastră. C (consequences) = consecințele (outputurile/răspunsurile) procesării cognitive a evenimentului activator, și anume: răspunsuri afectiv-emoționale/subiective, comportamentale și psihofiziologice/biologice. Atunci când suntem interesați să înțelegem răspunsurile subiectului uman (C), psihologia evoluționistă
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
cât și psihologia cognitivă sunt interesate de identificarea structurilor cognitive care generează răspunsurile subiectului uman. Psihologia evoluționistă asumă însă faptul că aceste structuri cognitive sunt rezultatul unui proces de evoluție. Spre deosebire de sociobiologie (Wilson, 1975), psihologia evoluționistă studiază structurile cognitive care mediază și determină răspunsurile subiectului uman, fără să asume că aceste răspunsuri sunt rezultatul direct al unor factori genetici. Acest lucru nu duce doar la evitarea criticilor aduse sociobiologiei (de exemplu, cu referire la determinismul genetic al comportamentelor sociale), ci este
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
pentru a înțelege mai bine specificitățile acesteia. I. Psihologie evoluționistă versus Psihologie Psihologia evoluționistă se suprapune ca tematică cu psihologia. Abordarea este însă diferită în sensul că, spre deosebire de psihologie, psihologia evoluționistă pornește de la următoarele asumpții: (1) răspunsurile subiectului uman sunt mediate de structurile cognitive; (2) structurile cognitive sunt rezultatul selecției naturale. Psihologia, ca știință, este mai diversă. Mecanismele răspunsurilor subiectului uman pot implica nu doar structuri cognitive, ci și structuri pulsionale (de exemplu, psihanaliza) sau de alt gen (de exemplu, psihologia
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
exemplu, modelul social standard), ci și sistemelor care presupun un număr mare de mecanisme specifice (structuri cognitive expert), coroborate între ele. II. Psihologie evoluționistă versus științe cognitive Asemenea științelor cognitive, psihologia evoluționistă pornește de la asumpția că răspunsurile subiectului uman sunt mediate de structuri cognitive. Deosebirea apare în punctul în care psihologia evoluționistă consideră că aceste structuri cognitive sunt rezultatul selecției naturale. În timp ce științele cognitive acceptă faptul că anumite structuri cognitive pot fi rezultatul selecției naturale, ele consideră, de asemenea, că alte
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]