1,793 matches
-
al degetelor și mâinii. Inervația este asigurată de nervul antebrahial interosos anterior ("Nervus interosseus antebrachii anterior") ce provine din nervul median și de ramuri din nervul ulnar. Primul inervează fasciculele sale laterale, iar ramurile din nervul ulnar inervează fasciculele sale mediale. Aceste ramuri aparțin neuromerelor (C—C și Th). Vascularizația este asigurată de artera ulnară ("Arteria ulnaris"), artera colaterală ulnară inferioară ("Arteria collateralis ulnaris inferior"), artera recurentă ulnară ("Arteria recurrens ulnaris"), artera interosoasă comună ("Arteria interossea communis"), artera interosoasă anterioară ("Arteria
Mușchiul flexor profund al degetelor () [Corola-website/Science/331772_a_333101]
-
inferioară a feței anterioare a antebrațului, între porțiunile distale ale ulnei și radiusului, înaintea membranei interosoase. Se află profund în al patrulea plan al mușchilor anteriori ai antebrațului, sub tendoanele mușchilor flexori ai degetelor și carpului. Are originea pe partea medială a feței anterioare a ulnei în pătrimea inferioară a ei. Fibrele sale au un traiect transversal și se inseră pe fața anterioară a radiusului, în pătrimea distală a ei, până aproape de marginea sa anterioară. Mușchiul acoperă posterior radiusul, ulna, membrana
Mușchiul pătrat pronator () [Corola-website/Science/331778_a_333107]
-
minimi) sau mușchiul extensor propriu al degetului mic (Musculus extensor digiți quinti proprius) este un mușchi lung fusiform așezat pe fata posterioara a antebrațului. Face parte din mușchii planului superficial. Se află lateral față de mușchiul extensor ulnar al carpului și medial de mușchiul extensor al degetelor și este fuzionat adesea cu acesta. Are originea pe epicondilul lateral al humerusului ("Epicondylus lateralis humeri"), pe fascia antebrahială ("Fascia antebrachii") și pe septurile intermusculare fibroase care îl separă de mușchii vecini. Corpul muscular se
Mușchiul extensor al degetului mic () [Corola-website/Science/331781_a_333110]
-
împarte în două tendoane, apoi se unește cu tendonul mușchiului extensor al degetelor care merge pentru degetul mic și se inserează împreună cu acestă pe fețele dorsale ale bazelor falangelor ÎI și III ale degetului mic. Se află imediat sub piele, medial de mușchiul extensor al degetelor ("Musculus extensor digitorum") și lateral față de mușchiul extensor ulnar al carpului ("Musculus extensor carpi ulnaris"). Raporturile sale profunde sunt identice cu ale mușchiului extensor al degetelor, acoperind mușchii planului profund ai antebrațului. Tendonul sau trece
Mușchiul extensor al degetului mic () [Corola-website/Science/331781_a_333110]
-
și lățit antero-posterior, situat între mușchiul palmar lung și mușchiul flexor ulnar al carpului, într-un plan mai profund. Formează singur planul al doilea al mușchilor anteriori ai antebrațului. Are două capete de origine: "capătul humeroulnar" cu originea pe epicondilului medial al humerusului și procesul coronoid al ulnei și "capătul radial" cu originea pe marginea anterioară a radiusului. Cele două capete se unesc pentru a forma un "corp muscular". În partea distală a antebrațului, corpul muscular se împarte în "patru tendoane
Mușchiul flexor superficial al degetelor () [Corola-website/Science/331765_a_333094]
-
două capete se unesc pentru a forma un "corp muscular". În partea distală a antebrațului, corpul muscular se împarte în "patru tendoane". La mijlocul falangelor proximale fiecare tendon se bifurcă în "două fâșii terminale" care se inseră pe fața laterală și medială a falangei a II-a ale degetelor 2, 3, 4 și 5. Extremitatea superioară (proximală) este întinsă și are două capete de origine: unul humeroulnar și altul radial. Între aceste capete de origine se întinde o arcadă tendinoasă, pe sub care
Mușchiul flexor superficial al degetelor () [Corola-website/Science/331765_a_333094]
-
lor chiar se încrucișează) formând chiasma tendinoasă Camper ("Chiasma tendinum digitorum manus") și delimitează astfel un orificiu (sau inel, butonieră) lung și oblic prin care trece tendonul respectiv al flexorului profund al degetelor. Cele două fâșii terminale trec lateral și medial și se inseră pe fața laterală și medială ale părții mijlocii a falangei mijlocii (falanga a II-a) ale degetelor 2, 3, 4 și 5. La antebraț este acoperit de piele și cei patru mușchi superficiali (rotund pronator, flexor radial
Mușchiul flexor superficial al degetelor () [Corola-website/Science/331765_a_333094]
-
Chiasma tendinum digitorum manus") și delimitează astfel un orificiu (sau inel, butonieră) lung și oblic prin care trece tendonul respectiv al flexorului profund al degetelor. Cele două fâșii terminale trec lateral și medial și se inseră pe fața laterală și medială ale părții mijlocii a falangei mijlocii (falanga a II-a) ale degetelor 2, 3, 4 și 5. La antebraț este acoperit de piele și cei patru mușchi superficiali (rotund pronator, flexor radial al carpului, palmar lung, flexor ulnar al carpului
Mușchiul flexor superficial al degetelor () [Corola-website/Science/331765_a_333094]
-
sau mușchiul lung extensor al policelui (Musculus extensor pollicis longus) este un mușchi lung așezat pe planul profund al mușchilor posteriori ai antebrațului. Este situat medial față de mușchiul extensor scurt al policelui. Are un corp fusiform și un tendon lung. Are originea proximal pe parte laterală a treimii mijlocii a feței posterioare a ulnei (sub inserția mușchiul abductor lung al policelui) și pe membrana interosoasă corespunzătoare
Mușchiul extensor lung al policelui () [Corola-website/Science/331796_a_333125]
-
spațiu are axul mare orientat distal și ușor lateral. Tabachera anatomică are o margine laterală formată de tendoanele mușchiului extensor scurt al policelui ("Musculus extensor pollicis brevis") și al mușchiului abductor lung al policelui ("Musculus abductor pollicis longus"), iar marginea medială de către tendonul mușchiului extensor lung al policelui ("Musculus extensor pollicis longus"). Aria tabacherei anatomice este formată de osul trapez. Pielea ridicată de cele două margini formează o depresiune în care se punea tutunul pentru a fi prizat, de unde și denumirea
Mușchiul extensor lung al policelui () [Corola-website/Science/331796_a_333125]
-
(Musculus extensor indicis) sau mușchiul extensor propriu al indexului (Musculus extensor indicis proprius) este un mușchi lung fusiform și subțire așezat în planul profund al mușchilor posteriori ai antebrațului (în jumătatea de jos a antebrațului). Este cel mai medial din grupul mușchilor profunzi, așezat medial și paralel față de mușchiul extensor lung al policelui ("Musculus extensor pollicis longus"). Uneori mușchiul lipsește. Are originea proximală pe fața posterioară a ulnei (pe treimea ei distală, distal de inserția mușchiului extensor lung al
Mușchiul extensor al indexului () [Corola-website/Science/331799_a_333128]
-
mușchiul extensor propriu al indexului (Musculus extensor indicis proprius) este un mușchi lung fusiform și subțire așezat în planul profund al mușchilor posteriori ai antebrațului (în jumătatea de jos a antebrațului). Este cel mai medial din grupul mușchilor profunzi, așezat medial și paralel față de mușchiul extensor lung al policelui ("Musculus extensor pollicis longus"). Uneori mușchiul lipsește. Are originea proximală pe fața posterioară a ulnei (pe treimea ei distală, distal de inserția mușchiului extensor lung al policelui) și a membranei interosoase adiacente
Mușchiul extensor al indexului () [Corola-website/Science/331799_a_333128]
-
său se unește cu tendonul corespunzător al mușchiului extensor al degetelor, destinat degetului index și se inseră împreună pe fața dorsală a falangei a doua și a falangei a treia a indexului (vezi mușchiul extensor al degetelor). Este cel mai medial mușchi al planului profund al mușchilor posteriori ai antebrațului. La nivelul antebrațului este acoperit de mușchiul extensor al degetelor și alți mușchii superficiali ai primului plan al mușchilor posteriori ai antebrațului, iar la mână este acoperit de fascie și piele
Mușchiul extensor al indexului () [Corola-website/Science/331799_a_333128]
-
antebrațului este acoperit de mușchiul extensor al degetelor și alți mușchii superficiali ai primului plan al mușchilor posteriori ai antebrațului, iar la mână este acoperit de fascie și piele. Acoperă ulna, membrana interosoasă, articulația radiocarpiană, carpul și metacarpul. Este situat medial și paralel față de mușchiul extensor lung al policelui ("Musculus extensor pollicis longus"). Pe fața dorsală a metacarpianului al doilea tendonul său se află medial de tendonul mușchiului extensor al degetelor ("Musculus extensor digitorum"). Mușchiul este extensor al indexului (întărind acțiunea
Mușchiul extensor al indexului () [Corola-website/Science/331799_a_333128]
-
acoperit de fascie și piele. Acoperă ulna, membrana interosoasă, articulația radiocarpiană, carpul și metacarpul. Este situat medial și paralel față de mușchiul extensor lung al policelui ("Musculus extensor pollicis longus"). Pe fața dorsală a metacarpianului al doilea tendonul său se află medial de tendonul mușchiului extensor al degetelor ("Musculus extensor digitorum"). Mușchiul este extensor al indexului (întărind acțiunea de extensiune a mușchiului extensor al degetelor asupra indexului) și ajută la extensia mâinii. Inervația este asigurată de nervul interosos posterior ("Nervus interosseus antebrachii
Mușchiul extensor al indexului () [Corola-website/Science/331799_a_333128]
-
al radiusului ("Processus styloideus radii"). Lateral este acoperit de piele și fascia antebrahială. Înapoi are raporturi cu capul lateral ("Caput laterale") al mușchiului triceps brahial ("Musculus triceps brachii") și mușchiul lung extensor radial al carpului ("Musculus extensor carpi radialis longus"). Medial acoperă mușchiul lung extensor radial al carpului ("Musculus extensor carpi radialis longus"), mușchiul scurt extensor radial al carpului ("Musculus extensor carpi radialis brevis"), mușchiul rotund pronator ("Musculus pronator teres") și radiusul. Distal, este încrucișat de tendoanele mușchiului lung abductor al
Mușchiul brahioradial () [Corola-website/Science/331803_a_333132]
-
brevis"). La nivelul cotului și brațului, împreună cu tendonul mușchiului biceps brahial ("Musculus biceps brachii") delimitează șanțul bicipital lateral ("Sulcus bicipitalis lateralis"), prin care trec nervul radial ("Nervus radialis") și arteră recurentă radială ("Arteria recurrens radialis"). La nivelul antebrațului, marginea sa medială (ulnară) este în raport cu ramura superficială a nervului radial ("Ramus superficialis nervi radialis"), cu artera radială ("Arteria radialis") și venele radiale ("Venae radiales"); mușchiul brahioradial este aici satelitul arterei radiale. Acțiunea principală a mușchiului este cea de flexor puternic al antebrațului
Mușchiul brahioradial () [Corola-website/Science/331803_a_333132]
-
cei doi extensori radiali ai carpului (mușchiul lung extensor radial al carpului și mușchiul scurt extensor radial al carpului), precum și de mușchiul extensor al degetelor, mușchiul extensor al degetului mic, apoi de mușchiul extensor ulnar al carpului. Fața lui profundă medială acoperă articulația cotului. Este cel mai puternic și mai constant supinator al antebrațului (rotește antebrațul în afară) și al mâinii. Inervația este asigurată de nervul interosos posterior ("Nervus interosseus antebrachii posterior") care este porțiunea terminală a ramurii profunde a nervului
Mușchiul supinator () [Corola-website/Science/331814_a_333143]
-
ce urmează metacarpianului pe care se inseră. Au originea proximal în spațiul interosos al II-lea, al III-lea și al IV-lea pe fața metacarpianului care privește spre axul mâinii. Astfel, primul mușchi interosos palmar are originea pe fața medială a metacarpianului al II-lea, al doilea mușchi interosos palmar are originea pe fața laterală a metacarpianului al IV-lea, al treilea mușchi interosos are originea pe fața laterală a metacarpianului al V-lea. De aici mușchii interosoși palmari descind
Mușchii interosoși palmari () [Corola-website/Science/331899_a_333228]
-
extensor digitorum"), distal de articulația metacarpofalangiană și pe pe baza falangei proximale respective și ia parte la formarea aponevrozei dorsale a degetului respectiv. Astfel, primul mușchi interosos se inseră pe tendonul mușchiului extensor al degetului destinat indexului și pe fața medială a bazei falangei proximale a indexului, al doilea mușchi interosos pe tendonul destinat inelarului și pe fața laterală a bazei falangei proximale a inelarului, iar al treilea mușchi interosos pe tendonul destinat degetului mic și pe fața laterală a bazei
Mușchii interosoși palmari () [Corola-website/Science/331899_a_333228]
-
rol important în trecerea informației din memoria de scurtă durată în memoria de lungă durată precum și în navigarea în spațiu. Hipocampul se află sub cortexul cerebral<nowiki>[1]</nowiki><nowiki>[1]</nowiki><nowiki>[1]</nowiki><nowiki>[1]</nowiki>, în partea medială a lobului temporal. El constă din două părți conexe, hipocampul propriu-zis și girusul dentat. În boala Alzheimer, hipocampul este una din primele regiuni afectate, conducând la simptomele inițiale de pierdere a memoriei și dezorientare. Hipocampul poate fi afectat și în urma
Hipocamp () [Corola-website/Science/335765_a_337094]
-
propriu-zis și girusul dentat. În boala Alzheimer, hipocampul este una din primele regiuni afectate, conducând la simptomele inițiale de pierdere a memoriei și dezorientare. Hipocampul poate fi afectat și în urma lipsei de oxigen (hipoxie), encefalitei sau epilepsiei de lob temporal medial. Indivizii afectați de probleme hipocampale bilaterale suferă uneori de amnezie anterogadă (inabilitatea creării și reculegerii unor amintiri noi). Datorită organizării neuronilor hipocampali în straturi ordonate, hipocampul este utilizat frecvent drept model pentru studiul neurofiziologiei. Forma plasticității neuronale cunoscută sub numele
Hipocamp () [Corola-website/Science/335765_a_337094]
-
inferioare a claviculei. este un ligament la distanță a articulației acromioclaviculare. Ligamentul coracoclavicular este format din două porțiuni: ligamentul trapezoid și ligamentul conoid. Ligamentul trapezoid este situat în plan sagital (adică vertical antero-posterior), având astfel o față laterală și alta medială, o margine anterioară și alta posterioară, iar ligamentul conoid este așezat în plan frontal (adică transversal și perpendicular pe planul sagital), prezentând o față anterioară și alta posterioară, o margine medială și alta laterală. Prin urmare, ligamentul trapezoid este așezat
Ligamentul trapezoid () [Corola-website/Science/335832_a_337161]
-
vertical antero-posterior), având astfel o față laterală și alta medială, o margine anterioară și alta posterioară, iar ligamentul conoid este așezat în plan frontal (adică transversal și perpendicular pe planul sagital), prezentând o față anterioară și alta posterioară, o margine medială și alta laterală. Prin urmare, ligamentul trapezoid este așezat înaintea și în afara ligamentului conoid, iar marginea posterioară a ligamentului trapezoid vine în contact cu marginea laterală a ligamentului conoid, între cele două ligamente formându-se astfel un spațiu unghiular umplut
Ligamentul trapezoid () [Corola-website/Science/335832_a_337161]
-
sau anterior) ). Fiind un os cuboid are 6 fețe: cea superioară în formă de trohlee ("trohleea talusului") se articulează cu porțiuni articulare ale epifizei distale a tibiei, ce inferioară cu calcaneul, cea laterală cu fața corespunzătoare de pe maleola fibulară, cea medială cu fațeta corespunzătoare a maleolei tibiale și cea anterioară (formată din colul și capul talusului cu cu osul navicular. Aceste fețe prezintă pe lângă porțiunile articulare și suprafețe rugoase ori proeminențe (procese și tubercului) pe care se prind (inseră) diverse ligamente
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]