4,239 matches
-
om de toată isprava. „Un primar foarte bun. A făcut drumurile, piscină, ajută oamenii nevoiași, bătrânii. Lumea e mulțumită. Cred că e cel mai frumos din toate satele de pe-aici“, subliniază Valeria Lemnaru, de 53 de ani, revenită pe meleagurile natale după 35 de ani de muncă în București. La întoarcere n-a mai găsit satul copilăriei, ci unul modern. Părăsim ținutul Pădurenilor, cu impresiile doldora. În minte îmi stăruie, sacadat, o singură sintagmă: „Deci, se poate!“. Sursa: www.certitudinea
În Vaslui, la nici 100 de km de Bălăbănești o comună model () [Corola-blog/BlogPost/339996_a_341325]
-
să verifice legalitatea acordurilor petroliere încheiate, în legătură cu explorarea și exploatarea gazelor de șist. Cerem să se verifice modul în care sunt apărate interesele naționale economice, energetice cât și viața și siguranța cetățenilor acestei țări, precum și a generațiilor viitoare pe aceste meleaguri, iar rezultatul verificărilor este necesar să fie adus la cunoștința opiniei publice în cel mai scurt timp. 16) Noi, oamenii de rând, iubim România și îi dorim un viitor cu un popor sănătos, care să trăiascăîntr-un mediu curat și pentru
Bârlad, 27 februarie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/340016_a_341345]
-
Acasă > Poezie > Vremuri > EMINESCU, PENTRU INIMĂ MEA Autor: Gabriela Ana Bălan Publicat în: Ediția nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Pribeag pe meleaguri străine Departe de codri verzi, izvoare, Carpați Cu greu îmi astâmpăr într-o carte Dorul de mama, de tată, de frați. Citesc poezia, mă doare dorul de casă Visez că stau cu poetul la masa Deodată nu mai vreau să
EMINESCU, PENTRU INIMA MEA de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340091_a_341420]
-
ce a urmat. Viața la țară, atunci avea un farmec aparte. Promit să revin cu alte amintiri care-mi umplu inima de bucurie din minunata mea copilărie. Într-adevăr România e frumoasă. Așa în stare pură. Am copilărit pe frumoasele meleaguri gorjenești unde fagul și stejarul dominau pădurile de pe dealurile satului copilăriei mele. Ca orice copil crescut de bunici îmi plăcea să mă duc cu vacile. Comuna nu era colectivizată și fiecare gospodar avea pământul lui. Bunicul avea fânețe, vie și
Adi Popescu: O copilărie fericită () [Corola-blog/BlogPost/339255_a_340584]
-
spunea împăratul roman Vespasian, nu are miros. Și lumi care se conduc, atât cât se poate, și cum se poate, după omenie. În Calicia, au învins primele. Și de sus de tot, locuitorii sunt sfătuiți să își caute norocul pe meleaguri străine. Căci în Calicia nu mai e loc de profesori, de medici, de studenți, de elevi, de artiști, nu mai e loc de nimeni. Ci doar cu eforturi urieșești, s-au opintit giganții, adică statul Calic, și Marile Puteri, și
Gala umorului concediat, de Liviu Florian Jianu () [Corola-blog/BlogPost/339385_a_340714]
-
sfert poetul s-a stins din viață. Avea numai 57 de ani. ( relatare făcuta de Victor ȚINCU). Rășinarii este o localitate veche, în Mărginimea Sibiului. Când am ajuns aici, un soare strălucitor cuprindea toată zarea. Voiam neapărat să vizitez aceste meleaguri încărcate de istorie. La popa Bratu poposise și adolescentul Eminescu în peregrinările lui prin țară și apelase la preot să-i fie înlesnită trecera graniței spre Muntenia. Și tot aici se născuseră doi mari oameni de cultură ai României. Este
Ion Ionescu-Bucovu: Din iubirile lui Octavian Goga () [Corola-blog/BlogPost/339416_a_340745]
-
alta-i jale. » Aici s-a întors poetul din vâltorile politice ale timpului care i-au « smuls nervi și multă cerneală » să ia o gură de aer curat și să se odihnească. El avea să spună mai târziu, despre aceste meleaguri : Îmi tremură durerea-n gene Cum calc pe vechiul drum bătut... Natura aceea proaspătă în care a deschis ochii poetul, Goga n-a încetat niciodată s-o dorească, s-o iubească, regretând permanent plecarea de lângă părinți, din satul natal : « De ce
Ion Ionescu-Bucovu: Din iubirile lui Octavian Goga () [Corola-blog/BlogPost/339416_a_340745]
-
J. Bayet). „Tristele” sunt elegii în care poetul își deplânge amarul zilelor petrecute în exil, apăsat de singurătate, de dorul după cei lăsați acasă, de cerul veșnic senin al Italiei. În acestă operă este primul poet care descrie trecutul nostru, meleagurile, clima, oamenii și pe vechii sciți. De aceea eu consider că orice Istorie a literaturii române ar trebui să înceapă cu acest mare poet. Ovidiu rămâne totuși poetul iubirii. El a dat lecții contemporanilor cum să aleagă și să cucerească
Prof. ION IONESCU-BUCOVU: Publius Ovidius Naso –un Petrarca al Antichității () [Corola-blog/BlogPost/339445_a_340774]
-
aici din Capitală din dorința de a fi mai aproape de rădăcina cugetului românesc pur, pe care la rându-mi să-l îmbrac în veșminte alese și să-l pun alături de versurile pe care le-ați auzit. Astfel, vom scoate aceste meleaguri la lumină, dar la lumina și strălucirea pe care ne-o dă socialismul glorios. În ziua de astăzi, putem face acest lucru minunat, fiindcă partidul ne-a creat toate condițiile. Astăzi - poate ați auzit - țărănimea muncitoare, care a pășit cu
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment () [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
a creat toate condițiile. Astăzi - poate ați auzit - țărănimea muncitoare, care a pășit cu încredere pe calea arătată de partid, muncește cu râvnă în agricultura socialistă, ca și clasa muncitoare în fabrici și uzine, construind laolaltă cu succes socialismul pe meleagurile străbune. Nu credeți că noi trebuie să dăm strălucire acestor eforturi ale poporului nostru? - Ba daaa! au răspuns elevii. Când a observat că aceștia deveniseră neatenți, a intervenit cu întrebarea: - Printre voi este cineva care a îndrăgit poezia sau poate
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment () [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
la munte, într-un loc unde nu există semnal la telefon și nici internet, unde s-au simțit foarte bine și au uitat, măcar pentru moment, de griji, serviciu etc. În al doilea rând, călătoriile te ajută să vezi noi meleaguri și să înveți tradițiile și limba din acea zonă. De exemplu, când am fost în Italia, am descoperit o lume total diferită de a noastră. am vizitat multe muzee, biserici. de asemenea, am vizitat și Colosseumul, unde am învățat un
Cristina Vizeru: Despre rolul călătoriilor () [Corola-blog/BlogPost/339648_a_340977]
-
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate. “ Semnificațiile elementelor însumate Soarele de aur este reprezentativ pentru specificul balnear al stațiunii Sovata, iar cornul lunii de argint amintește de „paznicii sării“, coloniști stabiliți pe aceste meleaguri în secolul al XVI-lea, cu misiunea de a păzi exploatările ocnei de sare. Căpriorul de argint este un simbol al muntelui de sare, iar blana de urs de argint reprezintă Lacul balnear Ursu a cărui formă naturală sugerează o
HOTĂRÂRE nr. 662 din 13 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284091]
-
la Biserica Reformată-Calvină (1799) din localitate, declarată monument istoric. Spicele de grâu și ciorchinele de strugure semnifică activitățile specifice zonei - agricultura și viticultura. Cele două mâini strânse simbolizează buna înțelegere și armonia între etniile ce trăiesc și muncesc pe aceste meleaguri. Coroana murală de argint cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ----
HOTĂRÂRE nr. 661 din 13 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284090]
-
de locuitorii comunei. Multe au fost aduse și de elevii școlii, care au ajutat și la amenajarea și îngrijirea muzeului și a spațiului înconjurător. Așadar, cine dorește să cunoască cum s-a scurs de-a lungul timpului viața pe aceste meleaguri, cine vrea să înțeleagă cu adevărat viața domnișanului de azi, ridicat în ultimele decenii la un confort urban, cine vrea să admire adevăratele lucrări de artă populară din cele mai reprezentative, ale Muscelului, trecând prin Domnești, este bine să nu
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
riguros trasate, perioadei de mijloc a epocii feudalismului românesc fixat, potrivit istoriografiei moderne de referință, între secolul al XIV-lea și până pe la 1716, anul instaurării regimului fanariot în Țara Românească. Ea urmează multisecularei stăruințe a feudalismului timpuriu pe aceste meleaguri, o perioadă marcată de predominarea economiei naturale, de lentoare a încropelilor instituțional-statale, de legislație, de cultură materială și spirituală. Odată întărite structurile politice statale s-au cristalizat și instituțiile prin intermediul cărora societatea și-a difuzat cu precădere valorile culturale : școala
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
desăvârșire sau este supusă unei subiectivități exagerate. Mă simt solidar cu orașul Caracal, învinuit pe nedrept și arătat cu degetul de către toată lumea. Singura lui vină este că personajul în discuție s-a născut aici, dar s-a realizat pe alte meleaguri. Înainte de toate, ar fi bine să ne întrebăm cu toții: Unde am greșit? Ion CaATRINA 13 iunie 2014 Caracal Referință Bibliografică: EST MODUS IN REBUS ... / Ion Catrina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1263, Anul IV, 16 iunie 2014. Drepturi de
EST MODUS IN REBUS ... de ION CATRINA în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340901_a_342230]
-
comuna Derna, județul Bihor. Aici, în această întâlnire și sărbătoare, sau datorită acestora, ne vom aducem aminte cu vibrante emoții, sentimente de recunoștință și prețuire de înaintașii noștri, de moșii și strămoșii noștri, trăitori, viețuitori și chiar supraviețuitori pe aceste meleaguri, care de multe ori au fost vitregite de vremurile istoriei și oropsite de valurile năvalnice ale acestei vieți pământești, plină de suferințe, ispite, încercări și necazuri dar chiar le-au depășit și traversat, rezistând cu stoicism și nu nădejde în
ELOGIOASĂ VORBIRE ŞI EVOCARE DESPRE BISERICA ŞI COMUNITATEA ORTODOXĂ ROMÂNĂ DIN LOCALITATEA TRIA, COMUNA DERNA, JUDEŢUL BIHOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 586 din 08 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340860_a_342189]
-
bătaie în acest scop(3). Mediatizată pe tot mapamondul, găselnița „rrom/român” scutește orice român de amintita problematică existențială, prin însăși confundarea românilor cu rromii . Adică cu țiganii(4). Împrăștiați în mulțime de țări, din momentul cînd și-au lăsat meleagurile lor de baștină din nord-vestul Indiei și au început să migreze prin toate țările Europei, țiganii au tot fost „cetățeni ai planetei”. De dimensiunile unei adevărate tragedii a devenit pentru noi și faptul că toată vitejia fără de margini a românilor
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
și alte epitete fiindcă mă „lepădasem” de bucovineni și nu participam la Festivalul național „Isanos-Camilar”. M-am scuzat că nu voiam să profit de pe urma asta, dar ... prin ei și mai ales prin fratele de suflet C.Blănaru am „revenit” pe meleagurile natale, am fost primit în Societatea Scriitorilor Bucovineni, am publicat în „Bucovina literară” ... Primirea în U.S.R. îmi lasă un gust amar, deși George Muntean mi-a dat prima recomandare. Alți amici au ezitat: cred că merită să reproduc motive: „N-
EU AM PITICI PE CREIER... DE ACEEA SCRIU ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340887_a_342216]
-
nr. 1263 din 16 iunie 2014 Toate Articolele Autorului A fost odată la marginea unei păduri o colibă în care își duceau viața în singurătate un bătrân și o bătrână. Era o familie parcă uitată de Dumnezeu. Uneori, prin acele meleaguri îndepărtate mai trecea câte un vânător ce alerga cu ogarul său după vreo căprioară. Se oprea cîteva minute pe prispa colibei și intra în vorbă cu bătrânii, uitând parcă de vânat. Aceștia erau în culmea fericirii când cineva le călca
FLUIERUL FERMECAT, DE CRISTINA NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340920_a_342249]
-
fost Romanizați după al doilea război Daco-Roma descris pe columna lui Traian din Roma sau dacă nu cumva a fost un război fratricid între urmași ai tracilor. Traian imperatorul afirmă în memoriile sale că ar avea strămoși traci trăitori în meleagurile pontice în care a fost surghiunit poetul Ovidiu. Istoria nu se mai învață în scoli deoarece interes politice își dispută strămoșii între Romani sau Ruși. Cu adevărat istoria oficială nu știm cine suntem și din cine ne tragem. Atât Rușii
EU, OMUL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340911_a_342240]
-
Viorel, atunci nu-l cunoșteam pe Mircea. Poate a fost o greșeală discuția de atunci. Te rog să uiți de ea cât nu este prea târziu și pui în mare pericol atât căsnicia ta, cât și existența mea pe aceste meleaguri. Vreau să primesc mâine referințe bune de la conducerea cooperativei și a organizației de partid, când mă voi duce la facultate pentru examenul de stat. Vrei dintr-o prostie să ratez iar ocazia de a-mi lua diploma? Părinții mei au
NORI NEGRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340927_a_342256]
-
chemarea, harul pentru aceasta. Recent a scris și publicat la Editura Eurotip din Baia Mare cartea „Lada mea de zestre”, „ca o cămașă maramureșeană” cum e scris în presa locală, „o carte inspirată de viața sa, de cântecul său, de tradițiile meleagurilor care au adus-o pe această lume” (Dumitru Avram). O viață într-o carte nu încape. Aceea a artistei Angela Buciu nu ar încăpea nici în mai multe.Sunt ani de slujire a folclorului a familiei, a oamenilor, a țării
ANGELA BUCIU, FLOARE ÎN CUNUNA SPIRITUALĂ A MARAMUREŞULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341064_a_342393]
-
sufletele tuturor. Istoricul Mănăstirii Pleșești extras din documentele vremii și completat cu date credibile, alese din legendele știute de bătrânii satului și nu numai prezentat în acest material rămâne un reper, un simbol al culturii din epoca premodernă pe aceste meleaguri și o interesantă temă de studiu pentru toți oamenii de cultură, știință și artă. ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: Roșiile - MĂNĂSTIREA PLEȘEȘTI - Monument istoric / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1377, Anul IV, 08 octombrie 2014. Drepturi
MONUMENT ISTORIC de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341067_a_342396]
-
pe cei mai distinși și credincioși slujitori. - Voinicii mei, m-ați slujit cu credință până acum. Îmi doresc în continuare același respect din partea voastră și din când în când să vă aduceți aminte de faptele noastre vitejești pentru apărarea acestor meleaguri străbune. Pe tine, căpitane Preda, te învestesc cu răspunderea pentru apărarea ținutului alături de voinicii tăi. V-am lăsat vistieria principatului plină ca să pălătiți tribut Sultanului, în caz de amenințare cu războiul. Aveți grijă ca locuitorii să nu cadă în foamete
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]