3,679 matches
-
colaborare între Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii și Arhivele Naționale ale României În scopul reînnoirii Acordului de cooperare dintre Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii și Ministerul de Interne din România, care a expirat, Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii, denumit în continuare muzeul, si Arhivele Naționale ale României, denumite în continuare arhivele, au încheiat prezentul acord cu privire la cooperarea arhivistica prin cercetători și reprezentanți ai muzeului și ai arhivelor pentru studierea și reproducerea de
HOTĂRÂRE nr. 754 din 27 octombrie 1998 pentru aprobarea Acordului de colaborare dintre Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii şi Arhivele Naţionale ale României, semnat la Washington D.C. la 18 iulie 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122069_a_123398]
-
procedurilor legale interne, necesare intrării lui în vigoare. Acest acord s-a redactat în două exemplare originale, fiecare în limba română și în limba engleză, ambele exemplare fiind egal autentice. Semnat la Washington D.C. la 18 iulie 1998. Pentru Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii, Sară Bloomfield Pentru Arhivele Naționale ale României, Costin Fenesan ------
HOTĂRÂRE nr. 754 din 27 octombrie 1998 pentru aprobarea Acordului de colaborare dintre Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii şi Arhivele Naţionale ale României, semnat la Washington D.C. la 18 iulie 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122069_a_123398]
-
Articolul UNIC Se promulga Legea privind declararea complexului "Memorialul victimelor comunismului și al rezistentei Sighet" ca ansamblu de interes național și se dispune publicarea ei în Monitorul Oficial al României. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU --------------
DECRET nr. 216 din 4 iunie 1997 pentru promulgarea Legii privind declararea complexului "Memorialul victimelor comunismului şi al rezistentei Sighet" ca ansamblu de interes naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118157_a_119486]
-
intervenție rețele electrice, bătrîna pe bancă la soare, troițele tot la trei case, pod peste Someș pentru Gherla. Ora 13,48, în stația Dej, osînda mai sus de piept! pînă aici cota apelor la inundațiile din 12-15 mai 1970, marcată memorial și placă de metal pe peretele gării. Ora 14,00, în acceleratul Timișoara Oradea Iași, din Dej peste Someș, oamenii cad la fel, mereu în picioare ca text de rînd, Ci-n veci aceleași frunze cad! Iar podu-i vamă peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ai Sfântului Francisc acuzațiilor aduse de preoții Observanți și catolicii seculari din Bulgaria pentru revendicarea Conventului din Târgoviște, din Valahia, posedat în prezent de numiții preoți Conventuali ai Sfântului Francisc. Domniilor Voastre, Eminentisime și Reverendisime, A fost prezentată Eminențelor Voastre un memorial în numele catolicilor din Craglievo, din Bulgaria, în care sunt înfățișate multe lucruri neadevărate și împotriva posesiunii juridice a Conventului de la Târgoviște de către Frații Conventuali. 1. Ca nici un catolic să nu moară fără spovadă din lipsă de preoți etc. La care
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
Chelcea, 1996, p. 114). Prin plasarea mai multor evenimente disparate, fiecare cu propria sa încărcătură semantică, într-o singură locație, agenții mnemonici realizează o concentrație simbolică ancorată spațial. Legea concentrării spațiale a memoriei colective descoperită de Halbwachs explică formarea locurilor memoriale, a acelor liex de mémoire tematizate de P. Nora (1989). Operaționalizând mai precis conceptul lui Halbwachs, putem distinge între o lege a concentrării spațiale, pe care o evidențiază sociologul francez, și o lege a concentrării temporale. Pe coordonate similare cu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
tendința de localizare în același timp calendaristic a mai multor evenimente diferite. În loc să creeze repere spațiale ale memoriei colective sub formă de "locuri ale memoriei" încărcate cu semnificații împărtășite colective, concentrarea temporală generează repere în timp sub forma unor "zile memoriale". Odată instituite, acestea vor reclama comemorări, aniversări și ceremoniale prin care semnificațiile asociate evenimentelor celebrate vor fi actualizate în contemporaneitate și reafirmate public. Data de 10 mai este produsul unui astfel de proces de concentrație simbolică. Tripla conjuncție evenimențială în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și participare politică (în special prin instituirea mecanismului lustrației), rescrierea istoriei oficiale, deschiderea accesului la dosarele secrete, reparații materiale și financiare acordate victimelor fostului regim, precum și instaurarea unor noi simboluri publice prin schimbarea numelor străzilor, ridicarea de statui, construirea de memoriale și elaborarea de ceremonii comemorative (vezi și Stan 2013, p. 1). Alături de politicile de ordin juridic, o componentă majoră a justiției tranzițională o reprezintă "politicile memoriei", prin care noul regim depune eforturi de reconfigurare a memoriei colective a trecutului pe
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
comunismului" revendicat și preparat gradual încă din zorii postcomunismului românesc, arată de fapt că comunismul a pierdut lupta cu memoria publică, i.e., acea imagine sau narativă a trecutului oficializată în documente de stat, transpusă în manuale de istorie, materializată în memoriale, statui și monunente, și reprodusă prin ritualuri comemorative, aniversări și alte forme ceremoniale de aducere a trecutului în prezent. După cum indică datele anchetelor sociologice care au cartogrfiat universul atitudinal al societății postcomuniste românești, comunismul mai are încă de pierdut bătălia
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
l-au trăit pe viu - din terifiantele zărci ale gherlelor, cât și ale celor care, trăindu-și viețile lor prozaice de toate zilele, în fabrici și birturi, în CAP-uri și cârciumi, muncind și bârfind, au făcut sistemul să meargă. Memorialul durerii, cu protagoniștii săi umani divizabili în disidenți și torționari, trebuie plasat și înțeles pe fundalul mai amplu al socialismului real, în care, pe lângă îngeri și demoni au existat, printre alții, și bișnițari, descurcăreți, supraviețuitori (Rostás și Momoc, 2013). Astfel
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
reductibil la reprezentările textuale înregistrate în materialele didactice. Dimpotrivă, sistemul de reprezetări sociale ale trecutului cuprinde, pe lângă dimensiunea semnificațiilor obiectificate textual, o întreagă altă serie de dimensiuni: a) dimensiunea obiectificată material, i.e., ordinea materială a memoriei, care cuprinde totalitatea locurilor memoriale, muzeelor, monumentelor comemorative, statuilor și a altor spații în care este materializată o anumită semantică a trecutului; b) dimensiunea codificată ritualic, i.e., ordinea comemorativă a memoriei, care totalizează complexul de practici ritualice prin care anumite aspecte ale trecutului, cu întreaga
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
referim la comunismul românesc atunci putem observa chiar o adevărată competiție în mai multe forme de promovare a unei imagini a perioadei comuniste. În primul rând, există o memorie și o memorialistică a gulagului românesc, a crimelor și pușcăriilor comuniste. Memorialul de la Sighet este, în acest sens, cel mai bun exemplu de memorie instituționalizată. Un mesaj dur și un tablou sinistru sunt discursurile legitime ale victimelor comunismului, mai ales din perioada primelor două decenii ale construcției sociale și politice. Discursul este
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
studii (Moscova, 25 noiembrie 1999) Protocol între Guvernul României și Guvernul Federației Ruse privind inventarierea înțelegerilor bilaterale încheiate între România și U.R.S.S. (București, 8 noiembrie 2005) și altele. Schimburile comerciale româno-ruse, desigur nesemnificative, au existat continuu încă din vremuri memoriale, iar în secolul al XVIII-lea s-au înfiripat și intensificat, înainte ca Rusia să fi fost prezentă din punct de vedere militar în Principatele Unite. Totuși, la sfârșitul secolului al XIX-lea, Rusiei îi reveneau doar 2% din exportul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
predicat comun nu indică un "acesta", ci mai curând un "așa". 228 M. Merleau-Ponty, Phénoménologie de la perception, p. XII. 229 Heraclit, Fragmentul 52, în vol. Filosofia greacă până la Platon, Vol. I, Partea a 2-a, p. 357. 230 Pascal, "Le memorial. Feu", în Pensées, p. 9. 231 A se vedea P. Ricoeur Eseuri de hermeneutică, cap. Ideologie, utopie și politică. Pentru problema "identității culturale", a se vedea Constantin Aslam, Palimpsestul identității românești. 232 Hegel, Prelegeri de istorie a filosofiei I, pp.
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
o activitate permanentă în cadrul I.C.P.P.D. Am participat, alături de conferențiarul Vasile Ghenciu la nenumărate prezentări a unor personalități ale biologiei românești: Ioan Borcea, Ion Simionescu, Grigore Antipa, Emil Racoviță, C. Ionescu, Constantin Sandu Aldea, Paul Bujor etc. Au fost amenajate case memoriale pentru unele dintre aceste personalități: Ioan Borcea, Ion Simionescu, Grigore Antipa, Andrei Popovici Bâznoșanu, Mihai Constantineanu, Petru Șuster etc. Am deschis astfel un domeniu special al activității mele, acela de a pune în lumină unele personalități ale biologiei românești și
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
profesor aspru care circula printre studenți s-a dovedit a fi exagerat, dovezi fiind încurajările nesperate de dinaintea fiecărui referat și, mai ales, dinaintea susținerii tezei de doctorat. Rezultatele obținute în cercetarea de laborator și de teren (în numeroase biblioteci, case memoriale, biserici și mănăstiri) s-au materializat în publicații și prezentări la simpozioane și conferințe naționale și internaționale, fiind astfel mult îmbogățite datele științifice din domeniul biodeteriorării patrimoniului cultural național. Dragostea și devotamentul domnilor profesori Gheorghe și Mariana Mustață pentru acest
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
vorba despre Borna care a fost „Frontiera de stat a României”, descoperită în piatra de la „1 decembrie 1918” în Ardeal. Despre profesorii Elena Averescu, Iulia Vrânceanu, Constantin Obreja și Săndel, cum a ajuns Săndel secretar al organizației U.T.M., despre “Memorialul durerii” și „Dureri împărtășite la Gârceni” sunt alte pagini de mare interes. „Un sfârșit și un nou început” este și convingerea noastră că „Știința a izvorât din plin și pe meleagurile noastre”, pentru că aici s-au născut oameni ca cei
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
este total deosebită situația când trebuie să colectezi materialele constitutive. Aștept intlanirea noastră aniversara de la Rădăuți, pentru a putea participa la lansarea cărții „Peste vremi...” Varuca (Pricopiuc) Aioanei * Dragă Nicu, Felicitări și mulțumiri pentru ducerea la bun sfârșit a volumului memorial și mulțumiri pentru munca serioasă pe care ai depus-o pentru a ne face nouă o bucurie. G. Nandris * Domnule profesor, Vă felicit pentru munca depusă și vă doresc mult succes! Din păcate nu voi putea participa la intilnire, deoarece
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93344]
-
munților. Așa a trecut prima zi din minunata noastră excursie. În ziua următoare, dis de dimineață, am pornit spre Sighetu Marmației, un municipiu situat foarte aproape de frontiera cu Ucraina. Aici noi am vizitat cel mai important obiectiv turistic al orașului, Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, o fostă închisoare, acum amenajată ca muzeu. Pășind prin celulele reci și întunecate ne-au cuprins cele mai puternice sentimente de tristețe și de durere față de oamenii deținuți fără vină care au murit acolo. Ieșind
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
ne-au cuprins cele mai puternice sentimente de tristețe și de durere față de oamenii deținuți fără vină care au murit acolo. Ieșind din acest mare muzeu, am plecat către Săpânța, o localitate cunoscută datorită Cimitirului Vesel. Chiar dacă tocmai ce vizitasem Memorialul Durerii, aici ne-am înveselit și ne-am amuzat foarte tare. Acesta este un muzeu în aer liber, de natură unică și de atracție turistică. Fiecare cruce din acest cimitir este diferită de cealaltă: imaginile cioplite în lemn înfățișează în
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
ani buni, căci în prima parte a anului 1937 clădirea nu era încă terminată. La 2 februarie, G. Marinescu încă mai trimitea bani lui Iorga pentru casa și biserica lui Eminescu. Cert este că această casă a găzduit primul muzeu memorial închinat poetului. Când va fi avut loc inaugurarea, nu se știe. Deasupra unei fotografii, reprodusă de Augustin Z.N. Pop în volumul Contribuții documentare la biografia lui Eminescu, imagine în care vedem vorbitori în cerdac și popor în fața casei, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
loc inaugurarea, nu se știe. Deasupra unei fotografii, reprodusă de Augustin Z.N. Pop în volumul Contribuții documentare la biografia lui Eminescu, imagine în care vedem vorbitori în cerdac și popor în fața casei, se dă următoarea explicație: solemnitatea inaugurării muzeului memorial "Mihai Eminescu" din Ipotești (foto "Decorativa", 14 august 1961)87. Să fi durat atât de mult amenajarea interioară a noului muzeu memorial? Să fie o nouă scăpare a lui Augustin Z.N. Pop ? Nelămurirea este legată și de faptul că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
imagine în care vedem vorbitori în cerdac și popor în fața casei, se dă următoarea explicație: solemnitatea inaugurării muzeului memorial "Mihai Eminescu" din Ipotești (foto "Decorativa", 14 august 1961)87. Să fi durat atât de mult amenajarea interioară a noului muzeu memorial? Să fie o nouă scăpare a lui Augustin Z.N. Pop ? Nelămurirea este legată și de faptul că în 1950, la Centenarul nașterii lui Eminescu, Uniunea Scriitorilor a pus pe casă o placă de marmură, care marchează acest moment aniversar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
marchează acest moment aniversar la reconstruirea casei. Nelămurirea se accentează când, în același volum mai sus citat, descoperim că autorul reproduce o altă fotografie, executată tot de Decorativa, sub care găsim următoarea explicație: Horă la Ipotești în ziua inaugurării Muzeului memorial "Mihai Eminescu" la 14 august 196088. Noua casă a fost construită pe altă fundație, nu pe cea veche, așa încât era orientată diferit, cu fațada spre nord. Acoperișul era din tablă, cu burlane pentru scurgerea apei. Ca o replică a stemelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Sub sticla de pe birou, procese-verbale scrise de mâna tatălui cu ocazia împroprietăririi de la 1864, când a fost membru al unei comisii de profil. După revoluția din decembrie 1989, casa a revenit la funcționalitatea ei firească de casă memorială. Compromisul muzeu memorial nu-și mai avea rostul, așa încât s-au scos toate panourile, vitrinele și documentele de sub sticla de pe mese. Toate acestea își vor găsi locul în noua clădire a muzeului, în așa fel încât casa să-și trăiască atmosfera ei tihnită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]