3,268 matches
-
Prahovei, lîngă Predeal (de care n-aveam nici cea mai mică cunoștință)". În penitenciarul din Brașov cunoaște: "22 subingineri și ingineri, printre care și dr. ing. Crișan, cu doctoratul în științe tehnice luat în Suedia, 30 de tehnicieni maiștri și meseriași industriali, 11 profesori universitari, profesori de liceu și învățători, printre care profesorii universitari Ghițescu, Dragoș, Tarte și Herlea, 7 ofițeri grade superioare, 21 elevi, 7 avocați și juriști, 1 ziarist, Pop Gavrilă, directorul ziarului istoric "Tribuna", 8 medici printre care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
colectivă. Și ministrul adjunct Pintilie Gheorghe îndrumă partinic într-o Ședință cu comandanți de Regionale și Județene de Securitate din 1 martie 1950. O preocupare a adjunctului este racolarea de informatori: "am spus în felul următor: ce înseamnă tovarăși, fiecare meseriaș, fiecare doctor, orice om are o sculă și de scula lui se îngrijește, însă la Securitate care este scula noastră? Am spus că și noi avem o sculă. Dacă frizerul are brici, dacă strungarul are strung, am spus că ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
la putere „pentru totdeauna”! Nu, nu e nicidecum de mirare faptul că masele de oameni au o „conștiință mai greoaie” și că nu iau imediat act de răsturnările zgomotoase politice; masele și straturile largi, mai ales cele țărănești sau de meseriași, mici funcționari și alții, sunt scepticizate profund de istoria ultimelor secole și, cum se spune, „nu se așteaptă la nimic bun de la schimbarea domnilor”! Și-apoi, cum am mai spus-o și În alte scrieri, revoluția - Revoluția! - nu se face
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cu care-și privesc stăpânii, dar și o anume, nestinsă, superioritate. Faptul că Îi Întrec pe maeștrii lor În spiritul mărunt practic ca și acela că, de obicei, tinerii lor stăpâni sunt lefteri, plini de datorii pe la tot felul de meseriași sau hangii!, le dă convingerea adâncă de a le fi superiori și că, de fapt, ei joacă rolul de seamă nu numai În viața acestuia, dar și a cercului În care se Învârt cu toții. (Planchet, de altfel, cunoscutul și istețul
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
măsură, nu avea ce să caute. Deși mi-am scris primele romane pe malul Timișului, casa În care ele au fost scrise a fost dărâmată, iar ele, aceste cărți, au fost primite acolo cu o certă indiferență. Lugojul este „orașul meseriașilor”, iar marele său „protector”, În prezent, este miliardarul italian Drăgan, fiul unui tăbăcar local, pe care Tatăl meu, tânăr preot refugiat cu familia În mândrul oraș, l-a cunoscut. El, orașul, este mai ales cunoscut prin corurile sale, compozitorii săi
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
În genere În anume zone. țiganii nomazi care Își mutau corturile dintr-un loc În altul aproape au dispărut. Impresia românilor despre țigani este că nu lucrează, ci trăiesc din furtișaguri și din cerșit. În fapt, unii dintre ei sunt meseriași pricepuți; au o tradiție În prelucrarea fierului, lemnului și aurului. Nimeni nu le contestă cel puțin o calitate: aceea de muzicieni Înnăscuți. Lăutarii sunt prin definiție țigani, iar muzica țigănească este o componentă importantă a sensibilității artistice din această parte
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
la o discuție prelungită, „punând țara la cale“. Era un oraș animat și vesel. Și cât se poate de cosmopolit. Localurile cele mai cunoscute purtau variate nume europene, precum Hugues, Riegler, Giovanni, Fialkovski... Bucureștiul atrăsese o mulțime de comercianți și meseriași, dar și intelectuali de tot felul, profesori, medici sau ingineri, veniți de pretutindeni. Astăzi, orașul s-a românizat; era Însă pe atunci una dintre capitalele cele mai cosmopolite ale Europei — și nu trebuie uitat că România s-a făcut și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și dealul. Ceaușescu l-a ras până la temelie. Pe un teren gol și plat, și-a putut Înălța astfel palatul viselor sale. A fost un șantier faraonic, unde au lucrat, tratați ca sclavi, zeci și zeci de mii de oameni, meseriași, muncitori, soldați, aduși din Întreaga țară. Vor trebui Într-o zi numărați și morții, care n-au fost puțini. Ceaușescu nu se mulțumea să urmărească operațiile pe un plan sau o machetă; intervenea „pe viu“. Când nu-i plăcea un
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
palatul, Încă incomplet finisat În interior În momentul căderii lui Ceaușescu. Este În stilul neoclasic drag dictatorilor, cu săli imense și culoare largi cât bulevardele. Unele părți, privite izolat, nu arată rău, fiindcă au fost puși la lucru artiștii și meseriașii cei mai pricepuți. Ansamblul este Însă al celei mai impunătoare construcții kitsch din lume. Registrul inferior, un paralelipiped cu laturi aproape identice de 270, respectiv 240 de metri, nu prea se potrivește cu registrul superior, care strică complet simetria, transformând
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
străzi cufundate În Întuneric, erau sinistre. Puținele restaurante Închideau devreme, iar orașul rămânea pustiu. Anii ’50, În plină teroare, Încă mai păstraseră ceva din vechiul București. La 1989 nu mai rămăsese mare lucru. Mai erau În primii ani ai comunismului meseriași sau restauratori care-și știau meseria dinainte. Cu timpul, au dispărut, iar cei care le-au luat locul nu mai aveau nimic de-a face cu rafinamentul de viață precomunist. Mi-a spus un francez, la scurt timp după revoluție
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
picățele pe întreg panoul al treilea, vezi? - nu, nu ăla - al doilea de la podea și tocmai asta voiam să-i arăt cuiva ieri, însă a intervenit ședința foto și Yaki Nakamari sau care naiba e numele decoratorului - sigur nu un meseriaș - m-a confundat cu altcineva și n-am reușit să fac plângerea, dar domnilor - și doamnelor - ele există: picățelele, enervantele picățele, și nu arată deloc accidental, ca și cum ar fi fost făcute de o mașină - așa că nu vreau prea multă descriere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
predecesoarea sa, care mi se păruse destul de băiețoasă în alură. Printre vorbitorii grupați în jurul doamnei ministru se numără Thomas Wohlfahrt, diverși oficiali locali, între care și Jean-Jacques Aillagon, șeful comitetului organizatoric francez al proiectului. Încep să clipească blițurile fotografilor - singurii meseriași care au privilegiul să se miște nestingherit în spațiul liber dintre asistență și grupul de fețe simandicoase. Alocuțiunea doamnei Tasca nu conține nimic surprinzător, cuvinte de bun venit, referiri la integrarea europeană: ... le mur qui coupait l’Europe en deux
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
sunete: pătratul de cer de deasupra noastră este brăzdat din vreme în vreme de un planor - frust și butaforic - un fel de etajeră zburătoare, foarte pitorească. Pilotul, înveșmântat după tipic - scurtă de piele neagră, chipiu cu clape și ochelari de meseriaș, seamănă cu un liliac -, aruncă teancuri de manifeste celor de jos, pentru a întreține, am impresia, alături de ecranele televizoarelor (o inadvertență tehnologică lipsită de importanță), atmosfera de show ironic, de platou de filmare de la începutul secolului al XX-lea („ciudat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
după marile surpări sociale politice și instituționale, iar noi, scriitorii „mai vechi”, care am trăit alte talazuri mai vehemente, vom continua să ne păstrăm calmul și câtă obiectivitate a analizei și a memoriei sociale o poate pretinde un slujitor, un meseriaș al literelor. 6 Cezar Baltag. Unul dintre cei mai buni poeți postbelici, s-a născut în Basarabia, împreună cu fratele său Nicolae, critic literar, mort tânăr; au fugit împreună cu părinții, tatăl - preot, de urgia bolșevică. L-am cunoscut, în martie ’58
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
a prozei, nu adopt o atitudine exclusivistă față de alte modalități ale genului, cu atât mai mult cu cât România a avut nevoie, ca un stat tânăr, neformat încă și bizuindu-se pe straturi masive țărănești sau mărunt negustorești și de meseriași, de o proză „realistă” în sensul cel mai propriu ca și de „cronici”, istorice sau familiale, care să cimenteze populațiile atât de diverse încă, psihologic și structural vorbind, ce curgeau din provincii aflate, secole, sub influență rusă, turcă sau ungaro-austriacă
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
o faimă locală nu tocmai cușer, ins venit cu familia sa din alte părți, o „avenitură”, deși ospitalieri, bănățenii și mai ales lugojenii sunt foarte pătrunși de „noblețea și unicitatea” stirpei și civilizației lor, de corurile și cercurile lor de meseriași, de trecutul lor de luptă pentru românism, de Braniște, Brediceanu, Ion Vidu și alții, iar tânărul Nicu Breban, cu teoriile sale puțin fantaste și cu o încredere în viitorul său de excepție expus fără menajamente în fața unui auditor de inși
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
în piept capul, pe când d-l G. cel cu mârțoaga râdea mai la o parte, înveselit de-o amintire nostimă ori de-o vorbă de duh. 26 Iunie Evreii. Sâmbătă, în ajunul zilei decretate pentru mobilizare, grămădeală la cazarmă. Evreii meseriași erau concentrați pentru lucru. Lupu Iancu făcea o gură grozavă (apoi seara chiar a și organizat el manifestație cu mahalale și a ținut discurs!). Croitorii și cismarii își luau în primire lucrul. Vine un bătrân om încă în putere cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și-și bătea cu palma livretul de serviciu), acuma aduc și pe băiatul meu ca să lucreze aicea ce trebuie. El e leat 1914! Mândru, cu fecioru său, omul a intrat să ia lucru măcar că e-n zi de Sâmbătă! Doi meseriași se prezintă după aceea, imediat, gâfâind: Trăiți domnule colonel, pe noi ne-a căutat poliția și nu ne-a găsit, dar noi venim singuri. Noi facem datoria noastră și (tare) fără poliție. Pleacă și se mai întorc o dată din drum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
desfășurată a primit numeroase distincții. A fost promotor al sportului în MIU, jucând fotbal în echipa - Sportul studențesc București. BONJUCOVA Ioana Id. S-a născut la 20 aprilie 1920 în orașul Bolgrad, judeșul Izmail (azi, Ucraina) într-o familie de meseriași. A decedat în orașul Iași la 22 decembrie 2001. Stud. Absolventă a liceului de fete Regina Maria din Bolgrad în 1940, cu examen de bacalaureat tot în Bolgrad. Urmează Institutul Medico-Farmaceutic din Iași, Facultatea de Farmacie pe care a absolvit
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
a reușit să rezolve probleme de medicație dificile pentru pacienții spitalului, pe care i-a iubit și slujit cu un devotament ieșit din comun. Ioana Bonjucova s-a născut la 20 aprilie 1922, în orașul Bolgrad, intr-o familie de meseriași prestigioși. Tatăl croitor de elită pentru bărbași, mama, pentru femei. Oameni simpli, dar meseriași adevărați, au aparținut cultului ortodox al comunității bulgare din sudul Moldovei (azi Ucraina). Au căutat să-și crească și educe copiii în credința strămoșească, într-o
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
a iubit și slujit cu un devotament ieșit din comun. Ioana Bonjucova s-a născut la 20 aprilie 1922, în orașul Bolgrad, intr-o familie de meseriași prestigioși. Tatăl croitor de elită pentru bărbași, mama, pentru femei. Oameni simpli, dar meseriași adevărați, au aparținut cultului ortodox al comunității bulgare din sudul Moldovei (azi Ucraina). Au căutat să-și crească și educe copiii în credința strămoșească, într-o viață reală, cu respect pentru tradițiile și onestitatea comunității căreia aparțineau și față de etniile
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
iar Ducesa de Guermantes, când avea oameni ai politicului la masă, nu le îngăduia să atace alt subiect decât literatura, cu scriitorii necomentând decât trebile cetății. Așa debanaliza dânsa cele două topici cuversaționale, smulgându-le uzului excesiv al specialiștilor, al meseriașilor. Zi-mi o întrebare la care ți-ar fi plăcut să răspunzi. Și dacă tot ai pus întrebarea, de ce nu dai și un răspuns? Pentru ce s-o pun și să strige Porcul de Păunescu, la tembelizor, că ea, dânsa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
bucurie în casele lucrătorilor nevoiași. Fondul de 80 000 lei, strâns din donații (la au contribuit inclusiv Uzinele Reșița și Rezidența Regală a ținutului Prut) a fost folosit pentru cumpărarea de îmbrăcăminte, încălțăminte, dulciuri, care, împreună cu jucăriile confecționate de elevii meseriași de pe lângă Atelierele Nicolina, s-au tranformat în cadouri pentru copiii angajaților. Interesant se arată programul sărbătorilor de Crăciun ale anului 1943. Deși vremurile erau tulburi, vremuri de război, totuși, SAI organiza, în sala Teatrului „Phoenix”, serbarea datinelor de Crăciun. Programul
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
extraordinare. Perfecționarea profesională reprezenta o altă atribuție a sindicatului, care se implică în organizarea de cursuri, școli permanente sau conferințe științifice, pentru ridicarea nivelului de pregătire al membrilor. Putea să devină membru oricine, cu condiția să fie lucrător, muncitor sau meseriaș de la C.F.R. Iași. Prin statut se exclude orice dicriminare după criterii ce țin de naționalitate, religie ori sex. Calitatea de membru putea fi retrasă în condițiile neachitării cotizației curente sau a maculării imaginii asociației prin „vicii și imoralități”. Se putea
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
cursurile școlii cu același nume. Unul dintre martorii intervievați afirmă că uneorii copiii angajaților, elevi ai școlii, făceau practica de specialitate, în fabrică, alături de unul dintre părinți. Astfel, calificarea devenea o certitudine. Treptat, s-au format generații întregi de excelenți meseriași, cu un bun renume la nivelul țării, nu doar al orașului. Fabrica însăși asigura calificarea la locul de muncă a tinerilor angajați. Se organizau cursuri de pregătire în producție, așa-numiții „ucenici la locul de muncă”, care erau repartizați apoi
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]