6,122 matches
-
Îi precizează locul Într-un ansamblu modular Integrat și omogen, de natură informațională. Aceste articulații sunt instrumentale, Întrucât oferă studenților indicații și sugestii pentru rutele cele mai bune, pentru construcția globală sau parțială a itinerariilor, indicații metodologice, sfaturi procedurale și metodice etc. Multitudinea modulilor, a acestor mari unități de informație decupate din materia de Învățat, creează posibilitatea combinării lor variate În seturi de itinerarii variabile, pe care le poate parcurge studentul după nevoile și aspirațiile sale. Tradiționala programă de studii, punctată
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
a acestor mari unități de informație decupate din materia de Învățat, creează posibilitatea combinării lor variate În seturi de itinerarii variabile, pe care le poate parcurge studentul după nevoile și aspirațiile sale. Tradiționala programă de studii, punctată adesea de rigori metodice si orientări monodisciplinare, care Încorsetează inițiativa didactică, deschiderea spre practică și creativitatea este depășită total Întro concepție modulară. Itinerariul sau „drumul critic" pe care Îl parcurge studentul În Însușirea competențelor U corespunde acestuia pe deplin, el nemaifiind obligat să-și
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
câțiva ani pe tușă de elanul mișcării - cum s-a spus - „de eliberare națională”. Ajuns președinte, dorința cea mai fierbinte a lui Petru Chirilovici a fost să promoveze ideea unei alianțe de guvernământ cu ortacii lui Voronin și să submineze metodic partidele de orientare democratică și pro-europeană. Culmea acestui joc periculos „pe-a prăpastiei buză” - cum ar spune o poetă mistică și revoluționară de la noi - a constituit-o absurdul proiect de republică prezidențială, izvorât din nesățioasa dorință a dlui Lucinschi de
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
lăsând pe dinafară puținele și timidele momente de existență verticală înregistrate în interiorul acestor generații de creatori, reproșul este adevărat. Scriitorii basarabeni n-au dat până la „dezghețul” politic inițiat de Gorbaciov nici un disident, nici un opozant al regimului comunist, care a radiat metodic conștiința românească în stânga Prutului. Dar ar fi nedrept să nu amintesc o anumită rezistență populară în primii ani ai noului regim și chiar unele acte de împotrivire a intelectualilor, suprimate cu multă cruzime. Însă, în general, a proliferat elementul diversionist
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Iași, 2002, pp. 219-234. Pók, Attila, Rüsen, Jörn, Sherrer, Jutta (eds.), European History: Challenge for a Common Future, Edition Körber-Stiftung, Hamburg, 2002. Predarea istoriei, vol. 5, Biblioteca Centrală Pedagogică, București, 1977. 7, Biblioteca Centrală Pedagogică, București, 1982. Smeu, Georgeta (coord.), Metodica predării istoriei României, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1983. Stănciulescu, Elisabeta, Sociologia educației familiale, vol. II, Editura Polirom, Iași, 1998. Tanasă, Gheorghe, Metodica predării-învățării istoriei în școală, Editura "Spiru Haret", Iași, 1996. Van Der Leeuw-Roord, Joke (ed.), History for Today
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
predării-învățării istoriei în școală, Editura "Spiru Haret", Iași, 1996. Van Der Leeuw-Roord, Joke (ed.), History for Today and Tomorrow. What Does Europe Mean for School History?, Edition Körber-Stiftung, Hamburg, 2001. Vasilescu, Anton (coord.), Grădinița și educația moral-politică și patriotică. Culegere metodică, București, 1977. Vlad, Laurențiu, Idéologie et éducation. Quelques notes sur les livres scolaires d'histoire des roumaines, 1918-1989, în "Revue des Études Sud-Est Européennes", 1995, tom XXXIII, nr. 1-2, pp. 7-14. Wyner, Nancy B., Current Perspectives on the Culture of
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
științei lor au recunoscut caracterul subiectiv al noțiunii de regiune, care, în geografie, joacă un rol ce corespunde întocmai celui de intrigă în istorie" (Paul Veyne, op. cit, p. 64). 302 André Burguière, op. cit., p. 434. 303 Georgeta Smeu (coord.), Metodica predării istoriei României, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1983, pp. 116-119 și pp. 119-123. 304 Gheorghe Tanasă, Metodica predării-învățării istoriei în școală, Editura "Spiru Haret", Iași, 1996, p. 87. 305 Despre construirea și circulația stereotipurilor în manuale, inclusiv a celor
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de conferințe, adunări festive ale "oamenilor muncii", și "programe artistice" încheiate cu "hori țărănești / Hora Unirii" regizate corespunzător "în cadrul comunelor". 208 Vezi Livia Cicean, Educarea conduitei patriotice la copii, în Anton Vasilescu (coord.), Grădinița și educația moral-politică și patriotică. Culegere metodică, București, 1977, p. 18. Copiii erau familiarizați cu ideea unionistă mai ales prin povestirea "Moș Ioan Roată și Unirea" de Ion Creangă și apoi obișnuiți să o asocieze cu executarea cântecelor patriotice (vezi Julieta Alexandru, Îndrumări metodice privind activitățile de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și patriotică. Culegere metodică, București, 1977, p. 18. Copiii erau familiarizați cu ideea unionistă mai ales prin povestirea "Moș Ioan Roată și Unirea" de Ion Creangă și apoi obișnuiți să o asocieze cu executarea cântecelor patriotice (vezi Julieta Alexandru, Îndrumări metodice privind activitățile de educație moral-politică și patriotică în grădiniță, în Ibidem, p. 45, 50). 209 Cu prilejul unei recente aniversări a unirii din 1859, primarul Iașului, Gh. Nichita, a lansat proclamația "România s-a născut la Iași! 24 ianuarie sărbătoare
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
fapt trebuie să fie înțeles și de părinți, mai ales dacă ne gândim că și părinții pot și trebuie să contribuie la însușirea modelelor viitorului, modele tot mai active în formarea și educarea tinerilor. Este o idee călăuză în munca metodică a cadrelor didactice cu părinții, și orice abdicare de la ea înseamnă o abdicare de la înfăptuirea educației cu adevărat creatoare de oameni noi și de noi relații sociale. Munca metodică a cadrelor didactice cu familia va trebui să facă pași hotărâtori
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
în formarea și educarea tinerilor. Este o idee călăuză în munca metodică a cadrelor didactice cu părinții, și orice abdicare de la ea înseamnă o abdicare de la înfăptuirea educației cu adevărat creatoare de oameni noi și de noi relații sociale. Munca metodică a cadrelor didactice cu familia va trebui să facă pași hotărâtori în a determina posibilitățile de includere a părinților în procesul educației în școală și în afara școlii. Școala nu poate cere ca părinții să învețe pe copii cum se fac
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
față de adevăratul autor o atitudine de biograf sau de povestitor exterior al istorisirii. El este în cazul acesta foarte aproape de a adopta poziția externă a naratorului heterodiegetic 280. (trad. a.) Aceasta nu înseamnă că povestirea este fondată pe o anchetă metodică, ci pe experiența subiectivă a relației cu protagonistul. Naratorul selectează, deci, în istoria eroului său, episoadele semnificative pe care le-au trăit împreună, de aceea, în anumite cazuri, este dificil de precizat cine este în definitiv personajul principal al istoriei
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Traiana poziționată în Egipt; e) Legio I Tebana constituită de împăratul Maximian (286-305) și f) Legio III Tebana alcătuită de Dioclețian (284-305). Prezența soldaților creștini în număr variabil în multe legiuni, in castellis și în ipsa castra, exprimă o infiltrare metodică și generală în diferitele sectoare ale armatei, oriunde s-ar fi aflat acestea. Din scrierile unor autori creștini cunoaștem delimitarea locurilor, cele mai simple și negândite, unde ajunsese propaganda creștină în secolele II-III: o minune a voinței omenești. În timpul lui
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de 10 ani pentru refacerea economiei românești, era semnat de Clodius din partea germană; din partea română, semnau ministrul român la Berlin, Constantin Grecianu, și subsecretarul de stat pentru probleme petrolifere, V. Dimitriuc. Protocolul cuprindea opt puncte cu prevederi pentru a stimula „metodic producția industrială a României în cadrul noii ordini economice”; industria Germaniei „în colaborare cu industria românească și în conformitate cu planul de 10 ani, va pune la dispoziție sprijinul său tehnic și financiar”. Acestea ar fi în rezumat orientarea externă a României până în
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
în spiritul altei paradigme alternative postmodernismul, el va promova gândirea divergentă, critică, reflexivă, va formula ipoteze alternative de soluționare a limitelor educației școlare curente, va proceda la deconstrucții și reconstrucții în variate contexte sau la descentralizarea unor strategii generale, recomandate metodic. Nevoia de a lucra cu paradigme alternative în practica educațională nu este o problemă nouă, ci a devenit actuală, când s-au maturizat specific condițiile contextului. Concret, așa poate fi reamintită semnificația utilizării microparadigmei dialogului față de transmiterea (comunicarea unilaterală) clasică
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și realizării eficiente a acesteia. Deși elemente esențiale au fost indicate în sintezele de mai sus, este utilă pentru practicieni și semnalarea de alte alternative, care să confirme soluții propriu găsite pentru această actuală paradigmă sau să provoace noi dezvoltări metodice, în variate contexte. Oricum, sunt prioritar citate câteva modalități de fond, care determină schimbarea de paradigmă, despre care comunică acum educatorii: autonomia educatului, învățarea colaborativă, integrarea curriculară, focalizarea pe construirea înțelegerii, diversitatea situațiilor-problemă de rezolvat, exersarea capacităților cognitive, verificarea alternativă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ajung la autoeducație pe măsura structurării concepției despre sine, a stabilirii legăturii cu trăsăturile personalității în consolidare, a distingerii personalității proprii de restul lumii exterioare, raportarea conștientă la propria personalitate și delimitarea de trebuințele proprii. Educatul începe să fie mai metodic față de realitate și față de propria activitate, pe care le studiază mai atent, extrage învățăminte utile pentru viață, preia procedee și tehnici de autoinstruire sau de formare morală pozitivă, transformă erorile și insuccesele în motive de a obține noi performanțe, înțelege
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
rezultatelor observabile și măsurabile. Iar nu se referă prioritar la acțiunile de învățare activă a educaților, ceea ce va duce la schimbarea chiar și a acestei paradigme, care încă este regăsibilă în concepția și practica educatorilor, chiar și în numeroase materiale metodice, în construcția unor documente curriculare, fiind considerată mai riguroasă, controlabilă. Și atunci constatăm preocupări în cercetarea problemei în condițiile noi ale promovării paradigmei centrării pe educat, în sensul diminuării sau eliminării acestor limite, al atenției acordate flexibilizării contextului pedagogic, al
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
etapa preșcolarității), Angelica Hobjilă • Educația în economia de piață, Florea Voiculescu • Învățarea autodirijată și consilierea pentru învățare, Horst Siebert • Libertatea academică. Între teorie și politicile universitare, Liviu Andreescu • Managementul clasei, Emil Stan • Măsurarea în științele educației, Elisabeta Voiculescu, Florea Voiculescu • Metodica predării Educației fizice și sportului, Elena Lupu • Paradigma Rousseau și educația contemporană, Izabela-Nicoleta Dinu • Parteneriate școală familie comunitate. Studiu de caz, Mircea Agabrian, Vlad Millea, • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu • Pedagogie constructivistă, Horst Siebert • Pedagogie postmodernă, Emil Stan • Semiotica limbajului nonverbal
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și fac necesară stabilirea de contacte strânse și a unui dialog continuu Între profesorul diriginte și ceilalți profesori care predau la clasă. Cadrul, prilejurile și modalitățile sunt multe: schimbul fugar de impresii În pauze, dezbateri ample prilejuite de ședințele comisiei metodice a diriginților, discuțiile colegiale după orele de asistență la ore a dirigintelui la profesorii clasei, consfătuirea de lucru cu câțiva dintre profesorii clasei (la care se pot alătura și părinții elevilor). Toate acestea sunt momente propice pentru a ne informa
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
concomitent cu nivelul capacității de autoevaluare și de evaluare a creațiilor colegilor și abia în ultimul rând măsoară calitatea produsului sau a părții de produs realizată în oră. CAPITOLUL 2 STRATEGII DE EDUCARE A CREATIVITĂȚII ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR Desfășurarea acțiunii metodice Acțiunea metodică întreprinsă a avut ca punct de plecare cele două direcții de acțiune, conturate anterior în lucrare, în vederea realizării unei pedagogii a creativității. Una la nivel de sistem de învățământ, pentru care am identificat, prin metoda focus grupului, o
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
nivelul capacității de autoevaluare și de evaluare a creațiilor colegilor și abia în ultimul rând măsoară calitatea produsului sau a părții de produs realizată în oră. CAPITOLUL 2 STRATEGII DE EDUCARE A CREATIVITĂȚII ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR Desfășurarea acțiunii metodice Acțiunea metodică întreprinsă a avut ca punct de plecare cele două direcții de acțiune, conturate anterior în lucrare, în vederea realizării unei pedagogii a creativității. Una la nivel de sistem de învățământ, pentru care am identificat, prin metoda focus grupului, o serie de
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
elevilor, cât mai ales a cadrelor didactice) și una la nivel de practică educațională, de defășurare propriu-zisă în cadrul unei discipline concrete, a unui antrenament specific al creativității. În paginile următoare ne vom referi doar la cel de-al doilea aspect, metodic. Antrenament specific creativității În educație este necesară implementarea unui program de antrenament creativ, bazat pe dezvoltarea competențelor în locul acumulării de informații, în cadrul căruia elevii învață să fie creativi, să comunice, să ia decizii și să găsescă soluții. Se pornește de la
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
sugerează că o cale mai promițătoare ar putea fi aceea a educării elementelor de gândire în cadrul unor discipline specifice, poate și în speranța transferării dinspre și spre alte discipline pe măsură ce cunoștințele relevante se acumulează. Antrenamentul creativ este un proces sistematic (metodic, gradat) practic si teoretic. El presupune alcătuirea unui grup creativ sau mai bine-zis considerarea clasei de elevi ca și grup creativ, având ca scop stimularea, dezinhibarea, creșterea și manifestarea potențialului creativ prin însușirea metodologiei creativității în timpul activității de grup. Antrenamentul
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
și extrașcolar (cluburi, excursii); valorificarea interdisciplinarității ce trebuie promovată și încurajată în întreg procesul instructiv - educativ; Opționalul se poate realiza chiar pe parcursul întregului ciclu de dezvoltare, prin extinderea abordării temelor specifice și alternând aplicabilitatea lui pentru diverse arii curriculare. Propunerile metodice pot servi ca reper direct în activitatea instructiv - educativă de formare a creativității școlarilor, cât și ca punct de plecare pentru dezvoltarea unei curricule proprii, adaptate de opțional pe această temă. Anexa 1 PROIECT DE PROGRAMĂ OPȚIONAL - ÎNDEMÂNARE ȘI CREATIVITATE
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]