5,396 matches
-
pereți........ — ...ai nevoie de certificate... — ......cămilele din Arabia ............ — ...o dulceață paralizantă... Ajunseră într-un loc în care jumătate din nume erau imprimate pe un perete și jumătate pe celălalt, și aici tunelul se bifurca și se micșora. Se bifurcă și micșoră de trei ori pînă intrară într-un unic tunel jos, numit OZENFANT. Draperia roșie și lucioasă din capăt se trase dezvelind o suprafață de pînză groasă și cafenie. Munro o trase în lături și pășiră într-un apartament mare, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
l sugera i se părea total respingător. Școala Secundară Whitehill era o clădire înaltă și mohorîtă din gresie roșie, cu un teren de sport în spate și terenuri de joacă pătrate pe ambele laturi, unul pentru fiecare sex, străjuit și micșorat de un zid cu țepușe. Arăta așa de pe vremea cînd fusese construit, pe la o mie opt sute optzeci și ceva, dar dezvoltarea orașului impusese adăugiri. O clădire, pe dinafară la fel ca aceea veche, dar înăuntru cu un labirint de scări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
salteaua. Contactul dezlănțui un curent nervos alb-rece și-i creă un șoc atît de puternic că trebui să se apese din ce în ce mai tare în sursa lui pînă cînd ceva țîșni și se împrăștie; mecanismul cedă cu totul după un recul, se micșoră și deveni flasc, lăsîndu-l cu un oribil sentiment de gol și epuizare. în tot acest timp, mintea îi fusese neputincios de înspăimîntată, întrebîndu-se ce se întîmpla, cu fărîma de energie rămasă. Se uită cu dezgust la desene, le duse la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
zece benzi, care se întindea prin ceață ca un dig peste un ocean de spumă. Vehiculele treceau șuierînd în goană și nu puteau fi recunoscute: la depărtare, stelele mici se lățeau brusc, traversau cerul într-o rafală de vînt, se micșorau apoi la dimensiunea stelelor din orizontul opus și dispăreau. Pe marginea acoperită cu iarbă erau un indicator înalt de nouă metri: VEZI IMAGINEA DE LA PAGINA 385 DIN ORIGINAL : — Bine, zise Lanark fericit. Sîntem, în sfîrșit, pe drumul cel bun. Haide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
deși vechile străzi dintre turnuri și șosele păreau pe jumătate șterse, iar dincolo de spațiile eliberate pentru parcări se vedeau ziduri de casă fără ferestre. După cîteva clipe, Lanark spuse: — Și Unthankul moare? — Să moară? O, mă îndoiesc. Populația s-a micșorat de cînd s-au descotorosit de proiectul Q39, dar a urmat un boom extraordinar în construcții. — Dar dacă oamenii pleacă și industria dispare, cum de își permite noi construcții? — A, nu știu prea multe despre cronologie. Eu simt că tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
jocurilor. În toate aceste ore, Gosseyn își bazase speranțele pe o lege logică. O lege care spunea că instalația a cărei construcție a durat ani întregi, nu poate fi distrusă în numai 24 de ore. Mașina, în mod vizibil, își micșorase dimensiunile, dar asta ca urmare a efectului torpilelor. Cabinele de examen din rândul exterior păreau niște păstăi plesnite, ca și cum o presiune internă fantastică le-ar fi făcut să explodeze. Peste tot în pereții metalizați se căscau găuri cu marginile zdrențuite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
navei și, în picioare în fața marelui tablou de plexiglas, privi pământul. Planeta se întindea, imensă, sub el, o lume încă puțin colorată. În timp ce-o observa, se preschimba în gri închis, se rotunjea cu fiecare minut. Prinse a se micșora repede și, pentru prima dată, o văzu, mare minge de ceață plutind în spațiul întunecat. Părea puțin cam ireal. Petrecu această primă noapte într-una din cabinele neocupate. Somnul veni încet, fiindcă gândurile i se învârteau fără încetare. Două săptămâni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
un alb-gri sub soare, ale căror detalii erau deja greu de distins. Păreau ireale. Nava urca pe un plan de aer înclinat. Viteza ei trebuia să fi fost mai mare decât o estimase Gosseyn după blândețea accelerării. Fiindcă insula se micșora văzând cu ochii. Acum vedea că nu se manifesta nici o activitate, nici în aer, nici la sol. Era un fapt care-i dădu curaj. Totuși, în mintea lui, în timpul tuturor acestor pericole, stăruise certitudinea că, chiar în caz de moarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
jocurilor. În toate aceste ore, Gosseyn își bazase speranțele pe o lege logică. O lege care spunea că instalația a cărei construcție a durat ani întregi, nu poate fi distrusă în numai 24 de ore. Mașina, în mod vizibil, își micșorase dimensiunile, dar asta ca urmare a efectului torpilelor. Cabinele de examen din rândul exterior păreau niște păstăi plesnite, ca și cum o presiune internă fantastică le-ar fi făcut să explodeze. Peste tot în pereții metalizați se căscau găuri cu marginile zdrențuite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
se va simți în siguranță decât după ce va coborî pe planetă. Își îndrepta din nou privirea spre ecranul din față, dar ceea ce văzu îl tulbura și mai mult. Soarele palid către care zbura nu părea să se mărească. Dimpotrivă, se micșora vizibil! Iar în curând dispăru cu totul în zarea întunecată. Corl se simți atins parcă de un vânt de gheață. Vreme de multe minute, scruta încordat întunericul, sperând ca acel unic reper va redeveni vizibil. Dar nu văzu decât punctele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
scoase ochelarii de miop și se uită cu atenție la imagini. Una era cu Calea Victoriei văzută de sus, de la etajul Teatrului și era făcută pe ninsoare, se distingeau fulgii unul câte unul, ca niște bulinuțe albe, cu trăsuri și oameni micșorați de perspectivă. Alta era făcută pe vreme bună, într-o zi luminoasă, lângă redacția ziarului L’Indépendance Roumaine, pe care toți cei de la Universul îl invidiau pentru partea tehnică: toate mașinăriile erau aduse din străinătate și ziarul arăta ca Le
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
cu oaspeții bătuți măr și cu explicația, scrisă la fel de mărunt: „Ils en ont parlé.“ Cu acest apropo fin, toată lumea fu invitată la cină. Erau 15 la masa mare din sufragerie, o masă din lemn masiv, care se putea mări sau micșora după voie: o cifră convenabilă, deși 16 ar fi fost și mai bine, pentru simetrie, iar copiii la masa lor, mai mică, 5 la număr. Nicu făcea naveta între cele două mese, fiindcă mereu avea să-i spună ceva lui
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
palme, formând o cupă mai mare, adaugă emfază ideii transmise. Gesturile cu mâinile, care însoțesc limbajul verbal, pot: să indice (indexul), să mimeze (imagini prin umbre) să desemneze în spațiu (rotire), să arate legătura dintre idei (era minuscul! și se micșorează distanța între degete), pot regla debitul vorbirii (a tuși, a ridica mâna), pot să fie gesturi de adaptare (a roade unghiile), pot fi gesturi involuntare (teamă, surpriză, bucurie, satisfacție) și pot fi gesturi simbolice (a mișca arătătorul pe degetul mare
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
de cute, ce se exteriorizează cu vârsta (cute ale voinței, ale concentrării, verticale la rădăcina nasului ori pe frunte, unde sunt și cute ale agresiunii). Elementele ce însoțesc acest ceremonial de salut sunt ochii (dacă o persoană întoarce capul și micșorează ochii, ori nu se uită în ochi, se simte vinovată). Ceremonialul de salut se realizează cu capul, verbal, gestual, cu mâinile. În Antichitate, salutul și datul mâinii demonstra că nu se ascund arme în palme. Astăzi, semnificațiile și formele sunt
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
importantă atitudinea pe care o ai atunci când primești un dar. Deoarece dacă tu primești cu indiferență darul, fără deschidere, fără să mulțumești Divinului pentru ceea ce ți-a dat, te închizi interior , blocând o energie care ar trebui să curgă firesc, micșorând astfel posibilitatea de a mai primi în viitor. Deoarece darul ce vine spre tine e un cadou potrivit ție, potrivit momentului în care te afli, e în acord cu ceea ce ai cerut tu, chiar dacă acum nu realizezi asta. Domnul știe
Trăieşte viaţa pe care o iubeşti! by Alexandra Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91668_a_93006]
-
susceptibili și "n-au bani niciodată"... Strâng pentru boli lungi și costisitoare, calculează sume umflate destinate medicului, surorii, în fine, "cineva care să-ți aducă un pahar cu apă" și se sting de regulă în câteva zile. Grigore Popa își micșoră privirea. ― Cred că s-a mutat la noi prin '54. '54 sau '55. Scoase o agendă și o răsfoi: Exact: 28 martie 1955. Nevastă-sa a venit ceva mai târziu. Consultă din nou agenda: 14 aprilie. ― De ce? ― Habar n-am
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
să defectez motoarele. S-ar putea să depășesc ora douăsprezece jumătate sau chiar unu. Să zicem unu ca să fiu absolut sigur. Eu... Imaginea lui Zeydel dispăru de pe ecran, fiind înlocuită de cea a Împărătesei Innelda. Ochii verzi ai acesteia se micșorară puțin, dar glasul ei era calm cînd spuse: ― Acceptăm întârzierea, dar numai pînă la ora douăsprezece. Apucă-te de treabă și lasă teleecranul deschis; nu și placa video, bineînțeles, doar comunicarea acustică ― și paralizează la timp motoarele acelea propulsoare! ― Voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
Hedrock ședea acolo. Cînd în sfîrșit începu să-și reia observațiile, avu senzația că iese din întuneric. Rămase uluit cînd văzu că n-a murit. Voința lui de a trăi crescu și deveni un tipar luminos de intenționalitate. I se micșorară ochii concentrîndu-se asupra ecranelor video. Erau ca ferestre pe unde se uita afară la gloata de astronave ce-l înconjurau. Îl cuprinse teama ― nu pentru el personal, cît pentru oameni în general, pentru specia umană. Erau multe, mult prea multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
asemenea victimă și nu era de dorit repetarea situației. Pentru a evita calamitatea, personalul de cercetare stabili ca spațiul nou să fie creat inițial doar pe o scară redusă. Se făurise un inel care, activat, avea să sporească ori să micșoreze după dorință repartiția inițială, pentru a fi folosită cînd trebuiau străbătute materiale dense. Inelul, unul dintre cele două (celălalt avea altă destinație) era arma folosită de Hedrock cînd ajungea la ziduri. Mai întîi un salt ușor, urmat, cînd atingea dușumeaua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
anumitor categorii de infractori, selectați în funcție de particularitățile de personalitate ale individului, gradul de receptivitate a acestuia, precum și tipul de infracțiune comis, are drept scop o reconfigurare a sistemului de valori ale individului, atitudinile și conduitele față de societate, în general, ceea ce micșorează semnificativ riscul de a comite noi fapte penale. În acest mod, individului delincvent este sprijinit și asistat pe toată durata procesului de reorientare a valorilor și normelor sale, îi sunt protejate drepturile și libertățile civile, ceea ce permite o reinserție socială
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
de a se dezvolta. În cursul acestei lupte de a deveni tot mai liber, nu este surprinzător că omul vrea să devină tot mai liber și față de Dumnezeu. Îl percepe pe Dumnezeu ca pe acela care îi limitează libertatea, o micșorează, o împiedică în manifestarea sa. Prin urmare, chiar înaintea lui Dumnezeu, omul nu spune: „Facă-se voia ta”, ci: „Facă-se voia mea”. Limitele naturii Dar ce este omul? Înainte de toate are un trup. Aceasta înseamnă că omul aparține cu
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
întrebat dacă nu cumva destinul face numai ceea ce trebuie să facă. Adică să execute ordinele pe care i le dau caracterele noastre. Am uitat însă destul de repede acest gând. Dar nu cumva încep să mă justific? Când te aperi, te micșorezi. Pentru asta nu merită să "miști nici un deget. Destui se apără, se dezvinovățesc de dimineața până seara, își plâng de milă, încît te întrebi, dacă toți se dezvinovățesc unde dracul sânt vinovații? nu țin să le sporesc numărul, ratând astfel
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
doi dinți îi lipseau chiar în față și scuipa când vorbea. Asta îl împiedica să-l înlăture cu totul pe Domnul Andrei și, pe de altă parte, îl silea să se folosească de toate resursele inteligenței și răutății sale ca să micșoreze numărul celor care preferau să stea ceva mai departe de el din motive de igienă, ca să nu fie stropiți. Drept să spun, m-a surprins când mi-a povestit din ce cauză părăsise circul: "Mă chemase directorul, își amintea el
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
și după moartea mea vor mai exista erori, o sinucidere stupidă n-ar rezolva nimic; trebuie să dau puțină ordine dezordinei din viața mea. Măcar în felul acesta să contribui la armonia universală. Dacă fiecare ar face ceva pentru sine, micșorând absurdul și zăpăceala din destinul propriu, s-ar micșora probabil și absurdul și zăpăceala din univers. Dar e caraghios să mă erijez eu în reformator; așa că nu mai vorbesc decât despre mine. Uneori mi-am zis că altruismul este o
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
sinucidere stupidă n-ar rezolva nimic; trebuie să dau puțină ordine dezordinei din viața mea. Măcar în felul acesta să contribui la armonia universală. Dacă fiecare ar face ceva pentru sine, micșorând absurdul și zăpăceala din destinul propriu, s-ar micșora probabil și absurdul și zăpăceala din univers. Dar e caraghios să mă erijez eu în reformator; așa că nu mai vorbesc decât despre mine. Uneori mi-am zis că altruismul este o vorbă goală și că, din acest punct de vedere
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]