7,489 matches
-
devenire întru devenire și devenire întru ființă” cum frumos își construia filozoful român Constantin Noica sistemul său filozofic, unul dintre cele mai raționale și coerente elaborate în secolul XX. Sistemul imunitar este rezultatul unei confruntări ancestrale a organismelor superioare cu microorganismele saprobionte și parazite. Însuși, organismul uman poartă pe suprafața pielii și a mucoaselor sale un uriaș număr de microorganisme de ordinul a 1014, cifră care depășește numărul propriilor sale celule estimat la 1013! Sistemul imunitar, denumit și sistem imunocitar sau
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
dintre cele mai raționale și coerente elaborate în secolul XX. Sistemul imunitar este rezultatul unei confruntări ancestrale a organismelor superioare cu microorganismele saprobionte și parazite. Însuși, organismul uman poartă pe suprafața pielii și a mucoaselor sale un uriaș număr de microorganisme de ordinul a 1014, cifră care depășește numărul propriilor sale celule estimat la 1013! Sistemul imunitar, denumit și sistem imunocitar sau sistemul limfoid, deoarece limfocitul este celula sa esențială, deși are aparența unui organ difuz, cu componente răspândite în tot
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
celule T. Limfocitele recirculă între sânge și limfă. Procesul de dispersie asigură ca un antigen care este legat la anticorp sau la un receptor al celulei T să înceapă expansiunea clonală și cu ea desfășurarea răspunsului imun. După ingestia unui microorganism, în neutrofil se activează sistemele moleculare care omoară celula ingerată. În polimorfonuclearele neutrofile funcționează două sisteme bactericide: unul independent de O2 și altul dependent de O 2. Sistemul bactericid independent de O2 cuprinde o gamă largă de activități enzimatice; hidrolaze
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
altul dependent de O 2. Sistemul bactericid independent de O2 cuprinde o gamă largă de activități enzimatice; hidrolaze acide, proteaze neutre. 1.2. ORGANIZAREA SISTEMULUI IMUNITAR LA VERTEBRATE Sistemul imunitar este esențial pentru supraviețuirea organismului animal, datorită agresiunii permanente a microorganismelor și a virusurilor asupra sa. Omul adult poartă pe suprafața tegumentului și a mucoaselor sale un număr uriaș de celule bacteriene (circa 1014), chiar mai multe decât propriile sale celule. La vertebrate, apărarea este asigurată de complicate mecanisme celulare și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
bacteriene (circa 1014), chiar mai multe decât propriile sale celule. La vertebrate, apărarea este asigurată de complicate mecanisme celulare și umorale, de rezistență și imunitate. Funcția esențială a sistemelor de apărare este protecția față de agenții patogeni invadatori. Interacțiunea permanentă cu microorganismele are un rol hotărâtor în dobândirea complexității structurale și funcționale a sistemului imunitar. Dovada o constituie faptul că la animalele germ-free (axenice), numărul limfocitelor B și titrul anticorpilor (Ac) serici naturali sunt de 5-10 ori mai mici decât la organismele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de tip 1 produc următoarele efecte: stimulează reacția de citotoxicitate și inflamatorie asociată cu reacțiile de hipersensibilitate întârziată. In esență, limfocitele Th-1 au rol în edificarea unui răspuns imun mediar celular (RIMC). Calea de diferențiere spre Th1 este stimulată de microorganismele ce infectează sau activează macrofagele. Microorganismele cu localizare intracelulară stimulează sinteza IL-12, care este inductorul major al diferențierii celulelor Th1. Celulele Th-2 (Th-b) secretă citokine de tip 2: IL-4, IL- 5, IL- 6 și IL -10 (dar nu secretă IL-2
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
stimulează reacția de citotoxicitate și inflamatorie asociată cu reacțiile de hipersensibilitate întârziată. In esență, limfocitele Th-1 au rol în edificarea unui răspuns imun mediar celular (RIMC). Calea de diferențiere spre Th1 este stimulată de microorganismele ce infectează sau activează macrofagele. Microorganismele cu localizare intracelulară stimulează sinteza IL-12, care este inductorul major al diferențierii celulelor Th1. Celulele Th-2 (Th-b) secretă citokine de tip 2: IL-4, IL- 5, IL- 6 și IL -10 (dar nu secretă IL-2) și stimulează activitatea limfocitelor B de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
a bacteriilor. Receptorul de manoză (MR)este o lectină a membranei macrofagelor tisulare, dar lipsește de pe monocitul circulant. Acest receptor pare a fi important pentru ingestia agenților patogeni de către macrofagele tisulare. Receptorul de manoză recunoaște și leagă cu mare afinitate microorganismele care au pe suprafața lor molecule cu resturi de manoză și fucoză, având rol important în fagocitoza levurilor și a protozoarelor parazite. Monocitele sanguine nu exprimă MR, ceea ce sugerează că acești receptori sunt esențiali pentru evenimentele inflamatorii. Receptorii pentru fibronectină
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
poate deveni refractar la stimularea ulterioară. 1.2.5. SISTEMUL FAGOCITAR POLIMORFONUCLEAR Polimorfonuclearele (PMN) sau granulocitele sunt celule fagocitare „profesioniste” de tip microfag, din sângele circulant. Ele se găsesc la toate organismele cu sistem circulator și au rol în eliminarea microorganismelor patogene cu localizare extracelulară. Funcția lor se suprapune parțial cu aceea a sistemului fagocitar mononuclear. Acesta controlează microorganismele parazite cu localizare intracelulară, față de care PMN sunt ineficiente. După caracterele tinctoriale ale granulațiilor se disting: PMN neutrofile (PMNN), eozinofile (PMNE) și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
fagocitare „profesioniste” de tip microfag, din sângele circulant. Ele se găsesc la toate organismele cu sistem circulator și au rol în eliminarea microorganismelor patogene cu localizare extracelulară. Funcția lor se suprapune parțial cu aceea a sistemului fagocitar mononuclear. Acesta controlează microorganismele parazite cu localizare intracelulară, față de care PMN sunt ineficiente. După caracterele tinctoriale ale granulațiilor se disting: PMN neutrofile (PMNN), eozinofile (PMNE) și bazofile (PMNB). PMN sunt adevărate sisteme celulare de „asalt” în procesele de apărare antiinfecțioasă. Durata vieții lor este
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
paralizate. În cazurile extreme de leucopenie (agranulocitoză), numărul PMNN scade până la 200/ml, datorită epuizării potențialului producător al măduvei osoase. În acest caz sensibilitatea la infecții este foarte mare. 1.2.6. SISTEME BACTERICIDE ACTIVE ÎN PMNN După ingestia unui microorganism, în neutrofil se activează sistemele moleculare care omoară celula ingerată. În PMNN funcționează două sisteme bactericide: unul independent de O2 și altul dependent de O2. Sistemul bactericid independent de O 2 cuprinde o gamă largă de activități enzimatice: hidrolaze acide
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
leagă Fe, făcându-l indisponibil pentru metabolismul bacterian. Bacteriile Gram negative, în prezența lactoferinei, eliberează LPS și devin sensibile la lizozim, ceea ce denotă faptul că acțiunea ei se exercită asupra membranei externe a peretelui celular. Lactoferina are proprietăți microbiostatice asupra microorganismelor cu necesități mari de Fe (coliformi, levuri). În focarul infecțios, lactoferina nesaturată este eliberată din granulațiile specifice, în mediul extracelular. Ea leagă Fe în condițiile unui pH acid, iar transferina îl leagă la un pH mai mare. Complexul lactoferină-Fe este
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
și a enzimelor lizosomale. 1.3. SISTEMUL IMUNITAR LA NEVERTEBRATE (DROSOPHILA) Sunt puține date privitoare la apărarea imună a nevertebratelor față de patogeni, iar musculița de fructe (Drosophyla melanogaster) este un model de studiu pentru înțelegerea acesteia. Relația dintre insecte și microorganisme are numeroase fațete. Se cunoaște faptul că larvele de insecte se dezvoltă adesea în materia organică aflată în descompunere, după cum adulții unor specii de insecte constituie vectori ai microbilor, care sunt agenți patogeni ai multor boli la plante, la animale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Bariera este reprezentată de țesuturile epiteliale care sunt esențiale în separarea de mediul exterior și au rol tot în combaterea infecțiilor. Țesuturile epiteliale sunt cele care declanșează apărarea chimică pentru a preveni invazia țesuturilor interne de către patogeni. Țesuturile epiteliale expuse microorganismelor din mediul înconjurător joacă un rol important în imunitatea înnăscută. În plus față de faptul că reprezintă o barieră fizică, astfel de epitelii secretă o barieră chimică pentru a preveni penetrarea țesuturilor interne de către patogeni. Studii recente au arătat că epiteliile
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
țesuturile de la om. Astfel, precum în calea complementului de la om, reacția de melanizare funcționează ca un component al răspunsului imun umoral pentru a restrânge invazia patogenilor în spațiile interne ale corpului. La Drosophila, reacția de melanizare, ca răspuns la prezența microorganismelor, apare ca o reacție a gazdei, și este activată în sistemul respirator. Un studiu recent (Tang și colab., 2008) a demonstrat că microorganismele pot determina melanizarea sistemului respirator. Melanizarea poate reprezenta un răspuns imun local analog sintezei locale de specii
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
restrânge invazia patogenilor în spațiile interne ale corpului. La Drosophila, reacția de melanizare, ca răspuns la prezența microorganismelor, apare ca o reacție a gazdei, și este activată în sistemul respirator. Un studiu recent (Tang și colab., 2008) a demonstrat că microorganismele pot determina melanizarea sistemului respirator. Melanizarea poate reprezenta un răspuns imun local analog sintezei locale de specii reactive de oxigen și de peptide antimicrobiene de către epiteliile care se află în contact cu mediul exterior. Melanizarea poate fi utilizată pentru a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
traheal, mai ales în cazul în care melanina este depozitată la nivelul situsului de intrare pentru apărarea împotriva fungilor entomopatogeni care infectează prin traversarea cuticulei insectelor (Vey și Gotz, 1986). Ceea ce nu se cunoaște foarte bine este mecanismul prin care microorganismele activează cascada de melanizare în sistemul traheal. Melanizarea sistemului traheal apare a juca un rol cheie intermediar în inducerea expresiei sistemice a genei Drs, pentru peptidul antifungal Drosomycin. Anterior, s-a raportat că melanizarea unor țesuturi gazdă aberante generând tumori
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de alertă poate fi avantajos pentru organismele în care patogenii sunt întâlniți la nivelul suprafețelor epiteliale. Reacția de melanizare implicată în apărarea gazdei este activată în sistemul respirator și în trahee la drosofila. Melanizarea traheei poate fi activată de prezența microorganismelor, însă este blocată de către Spn77Ba, un inhibitor proteazic al familiei serpinelor. Spn77Ba inhibă o cascadă proteazică implicând proteazele MP1 și MP2, care activează PO, o enzimă cheie în biosinteza melaninei. MP1 și MP2 sunt două proteaze care funcționează în cascada
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
moment dat atingând pragul cantitativ de la care nu se mai oferă protecție imunologică. În asemenea condiții de reducere cantitativă a limfocitelor T helper sub pragul liminal, sistemul imunitar al celor infectați cu HIV-1 nu mai poate face față multora dintre microorganismele care până la acel moment erau ținute sub control. Exploatând reducerea dramatică a capacității organismului gazdă de a da un răspuns imun eficient, asemenea microorganisme devin „oportuniste”, sunt scăpate de sub supravegherea imunitară, proliferează și astfel sunt declanșate infecții oportuniste, neconvenționale, imposibil
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
pragul liminal, sistemul imunitar al celor infectați cu HIV-1 nu mai poate face față multora dintre microorganismele care până la acel moment erau ținute sub control. Exploatând reducerea dramatică a capacității organismului gazdă de a da un răspuns imun eficient, asemenea microorganisme devin „oportuniste”, sunt scăpate de sub supravegherea imunitară, proliferează și astfel sunt declanșate infecții oportuniste, neconvenționale, imposibil de realizat în condiții obișnuite. Când numărul de limfocite T helper scade sub 500/µl de sânge, organismul gazdă nu mai poate face față
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Infectarea se produce cu siguranță, dacă persoana expusă intră în contact cu un bolnav care expectorează abundent și este pozitiv la examenul microscopic al sputei pentru b.Koch. În majoritatea cazurilor, însă, infecția nu se produce fie pentru că numărul de microorganisme viabile introduse odată cu aerul inspirat este insuficient pentru a declanșa infecția, fie pentru că ele nu ajung la nivelul alveolelor într-o doza infectantă satisfăcătoare. Cei infectați vor dezvolta boala în doar 10% din cazuri, jumătate dintre ei în primii doi
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
Pentru a se apăra în fața bacililor tuberculoși, organismul gazdă va pune în funcțiune o serie de mecanisme de apărare. Într-o primă etapă, bacilii vor avea de înfruntat apărarea nespecifică a organismului, constituită din bariere menite să oprească și alte microorganisme. Aceasta se realizează cu ajutorul: * modului de ramificare dicotomic al bronșiilor, ceea ce creează devieri ale fluxului aerian și, astfel, particulele de dimensiuni mari nu mai pot înainta în interiorul căilor aeriene. * structurii epiteliului respirator format din celule prevăzute cu cili vibratili și
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
anatomopatologică a acestor modificări este fie cel inițial, de pătrundere a bacililor (pulmonar, digestiv, cutanat), fie la nivelul localizărilor tisulare secundare posibile. Modul de exprimare anatomic al interacției dintre bacilul tuberculos și gazda indemnă față de acesta depinde de cantitatea de microorganisme introdusă în organism și de capacitatea de apărare a gazdei. Atunci cînd în organism a pătruns o mică cantitate de germeni, reacția inițială este ca în cazul oricărui corp străin o reacție inflamatorie nespecifică, cu apariția de infiltrate inflamatorii cu
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
unei analize atente a elementelor clinice, radiologice, a testului intradermic la tuberculină, suspiciunea de tuberculoză primară poate fi de cele mai multe ori confirmată. Se va ține cont de faptul că aspectul radiologic, ca și cel clinic, nu sînt totdeauna patognomonice iar microorganismul cauzator al bolii este rareori ușor evidențiabil prin metodele de prelevare obișnuite, la copil. Toate acestea, în contextul unui contact recent cu bolnavul de tuberculoză activă, cresc "șansa" unui adolescent sau copil de a prezenta tuberculoză de primoinfecție. A) Examenul
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
de cauze imune). Vom trata succint diagnosticul diferențial al adenopatiilor hilare, avînd în vedere cele de mai sus: 1. Adenopatiile hilare datorate unor afecțiuni inflamatorii: A) Cauze bacteriene: Tuberculoza primară forma manifestă. Asocierea Tuberculoză-SIDA. Pneumonii bacteriene nespecifice: hemophilus influenzae. B) Microorganisme atipice: Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia psitacii. C) Virusuri: rubeolic, mononucleozei infecțioase, varicellei. D) Fungi: Histoplasma capsulatum și Coccidioides immitus. E) Paraziți: eozinofilia tropicală determină adenopatii hilare bilaterale. 2. Adenopatiile hilare datorate unor boli neoplazice: A) Cancerul bronho-pulmonar primitiv; B) Cancer pulmonar
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]