2,165 matches
-
o biografie. Ea se referă mai puțin la activitatea mea didactică. Este încercarea de a oferi unui public "laic" o înțelegere cât mai cuprinzătoare a omului chirurg, a ceea ce însemnă operația chirurgicală. Pornirea a fost alimentată de trăirile proprii, fără mijlocire în măsura în care intervin lecturile, influențele exercitate de cei din jur, mai ales de către cei de la care am învățat, de cele văzute în locuri diferite, începând cu pașii condiției fragede a externului și internului. Aceasta nu este o carte de medicină, ci
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
insuficientă dacă nu se transformă în cunoaștere prin "indicarea temeiului". Socrate n-a avut un sistem de educație complet. Ideea cunoașterii de sine era concepută ca o condiție esențială a educației și a virtuții. Din viciu se poate ieși prin mijlocirea prealabilă a cunoașterii de sine. Omul este alcătuit din trup și suflet. Cel care comandă este sufletul, care este deci, esențial. Ca să te cunoști pe tine însuți trebuie să-ți cunoști sufletul. Sufletul să se privească într-alt suflet (precum
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
traducător în 1970 și își publică prima carte, monografia Republica Populară Polonă, în 1972 (în colaborare cu Lucia Badea). Monografia Ioan Paul al II-lea, papă pentru mileniul al III-lea (2000), bogat nutrită documentar, prezintă personalitatea marelui prelat prin mijlocirea operei și a biografiei, avansând ipoteza originii sale române. Aflându-se în contact direct cu literatura polonă, M. a tradus îndeosebi poezie, contribuția sa situându-se mai ales în perimetrul liricii contemporane. Din patrimoniul clasic selectează și transpune din versurile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288012_a_289341]
-
1990, când marele critic a devenit mai "democrat", adică mai accesibil și comunicativ, deși la fel de sobru, reticent, într-o perpetuă defensivă, aparent sever. Avea și motive, căci majoritatea autorilor îl asaltau cu sute de cărți, fie prin poștă, fie prin mijlocirea Editurilor, fie personal (la diverse sindrofii), pe stradă sau chiar ... acasă (de tot hazul este relatarea unei astfel de ... "agresiuni" la domiciliu din partea prozatorului I.B., posibil grafoman), în speranța că vor obține măcar o notă în "R.L.". Spre deosebire de acești naivi
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
rituos? Întâi, din pricina necunoașterii originii exacte a cuvântului. Apoi, prin alăturarea lui netemeinică și incorectă cu alte cuvinte românești terminate în -uos ca, de pildă, fastuos, fructuos, onctuos, sinuos, somptuos, toate împrumuturi relativ recente din latină (în anumite cazuri prin mijlocirea francezei), limbă unde finala -uos este cu totul îndreptățită. Acestea sunt, câteodată, greșit pronunțate și scrise de anumiți vorbitori fără -u-, adică fastos, fructos etc. Cunoscând acest lucru și căutând, probabil, să se ferească de pronunțări vădit incorecte, specifice unor
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14076_a_15401]
-
idiomului poetic. Poeta cultivă variațiuni pe teme diverse, aidoma acelor cópii pe care pictorii moderni le fac uneori după tablourile unor înaintași, îngăduindu-și schimbări, imixtiuni ale viziunii și tehnicii lor proprii. În felul acesta întîlnim motive simboliste tratate prin mijlocirea notării unor senzații acute, rescrise într-un cod al concreteții: “oricare femeie care venea în camera lui Fra, habar n-avea ce-o așteaptă./ Fra era un tînăr de bună credință, hrănit cu spuza notelor/ și cu oftatul diejilor și
Lupta cu artificiul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13060_a_14385]
-
drept o rescriere a cărții lui Hawthorne, The Scarlet Letter (Litera stacojie), în penultimul roman al lui Updike, Terrorist (2006), în centrul atenției se află islamismul și comparația lui cu protestantismul. În Terrorist Updike investighează America post-11/9 tot prin mijlocirea unui orașel de provincie, New Prospect din statul New Jersey, fost centru industrial locuit de imigranți din Europa de Est și zona Mediteranei, căzut acum în paragină, plin de arabi și supus procesului de "creolizare," care reproduce schimbările etno-rasiale de la nivelul întregii
John Updike și „mijlocul“ dilematic by Rodica Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/7630_a_8955]
-
înfățișa cu neputință: "îmi era indiferent cum. Tot ce voiam era să rămîn lipit de mine. Mai precis Ťsă pun în afarăť ceea ce se afla Ťînăuntrul meuť". Altfel spus să-și salveze "suflețelul" prin extrovertire scriptică. Rezerva față de rostirea prin mijlocirea literaturii să-i fi venit d-lui Liiceanu dinspre disprețul suveran al lui Noica față de tot ce nu putea fi inclus în "ideea pură"? Să fie un reziduu noician care capătă alura unei neverosimile modestii? Tot ce se poate. în
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
din Paris, co-organizatori ai evenimentelor. Prima lectură s-a desfășurat, în seara zilei de 2 martie, la Muzeul Port-Royal, la invitația directorului, Philippe Luez. Al doilea moment a avut loc în ziua următoare, la prânz, la Biblioteca Universității Versailles, prin mijlocirea Institutului de Limbi străine și Studii Internaționale. În fine, în seara aceleiași zile, o a treia lectură a fost salutată și gazduită în salonul instituției de către primarul arondismentului 2, din Paris, Jacques Boutault.Vocilor poetice li s-a alăturat prezența
Întâlniri sub semnul poeziei: interviu cu Jacques Fournier, directorul Casei Poeziei din Guyancourt by Roxana Sicoe-Tirea () [Corola-journal/Journalistic/5704_a_7029]
-
metafizică: fatum-ul întunecat, absurd, inexorabil, în mijlocul căruia destinele oamenilor se contractă, se răsucesc asemenea fierăriilor unui edificiu distrus de o explozie. Interesantă, didactic de morală, scena de la sfârșit. O actriță tânără care oscilează între o carieră rapidă, ușoară, prin mijlocirea unui impresar bogat, influent, și adevărata chemare a artei, cu mizeriile, lipsurile, sacrificiile ei... Ea se decide, deodată, după succesul avut într-o dublură efemeră, alegând drumul spinos, autentic, al artei. În momentul în care ia hotărârea aceasta, ea se
La scara umană by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15663_a_16988]
-
nu doar în limbi străine". (Creionul chimic). în temeiul aceleiași mișcări de retractilitate, derivat al unui infantilism funciar contrariat, lezat apoi de amărăciunea devenirilor, poetul face parte largă simțurilor secundare. Nu numai văzul și auzul sînt puse la contribuție (prin mijlocirea lor au loc inclusiv experiențele cele mai decepționante), ci și gustul și mirosul, afirmîndu-se net: "Cu luare aminte, sunetul înșeală, - parfumurile nu, deși par fumuri" (Il est de forts parfums...). Exultanța trăirii primordiale e aci izbitoare. Senzorialitatea ființei la treapta
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
între timp, bănuiala/ că s-ar fi putut face mai bine/ tot atîtea pacte ale singurătății" (Mai departe). Pe de alta, atitudinea ironică intra în impact cu realul ostil, cu adversitatea ontica însăși, pe care n-o mai conjura prin mijlocirea eufemismelor, acceptînd a o desemna cel mult la modul grav al personificărilor: "Și bate vîntul, bate, cu nesinceritate/ se desprind de pe mine scoicile/ algele" (ibidem). Ajunsă la suprasaturație, ironia "pleznește" precum "ceasul amiezii" mai înainte menționat. Prin urmare dezamăgirea poetului
Un basm pentru adulti by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18133_a_19458]
-
de laudă care sunt adevărate capodopere teologice, după nenumărate descoperiri ale ei În lumina dumnezeiască. Mai târziu, la Sfântul Munte, ca ascet, rugându-se Maicii Domnului În neîncetatele lui rugăciuni, În repetate rânduri a văzut-o În vedenie și, prin mijlocirea ei, a primit darul teologiei<footnote Teoclit Dionisiatul, op. cit., p. 63, 64, 66 footnote>. Și Sfântul Nicodim Aghioritul, care a adunat textele Părinților filocalici În colecția „Filocalia”, În limba greacă, la anul 1782, era cuprins de o nesătulă iubire pentru
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
ei să fie solitori și Împreună-rugători cu noi la Dumnezeu, Prea Sfintei Fecioare Maria Îi cerem nu numai să se roage pentru noi, ci ea Însăși să ne ajute, În calitate de Maică a Fiului lui Dumnezeu, fapt de care se leagă mijlocirea ei specială pentru noi<footnote Ierom. Drd. Irineu Pop, Maica Domnului În viața Bisericii și evlavia credincioșilor ortodocși, În Revista Ortodoxia, nr. 3/1984, p. 409 footnote>. Referitor la acest lucru, Petru Damaschinul spune: „Cu adevărat Născătoare de Dumnezeu Te
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
rev. Ortodoxia, nr. 1-3/1952, p.79, 84) Strict vorbind, Maica Domnului nu ne Împărtășește harul ca pe ceva care-i aparține ontologic, căci atunci am nega puterea dumnezeiască a Mântuitorului și a Sfintelor Taine, nu este Hristos Înainte de Hristos, mijlocirea ei nu ne Împiedică să avem legături În mod direct cu Mântuitorul, Însă harul ce ne vine de la Hristos, ni se comunică prin Sfânta Fecioară. În acest sens, ea este și dăruitoare. Unii dintre Părinți au folosit mai mult expresii
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
și al sfinților În mântuirea subiectivă, despre care se vorbește adesea În Sfânta Scriptură (II Corinteni 13,9; I, 9-11; I Tesaloniceni I, 2 3). Acțiunea ei de mijlocitoare pe lângă Mântuitorul se vădește Încă din timpul activității pământești a Mântuitorului. Mijlocirea ei o revelează cele Întâmplate la Cana Galileii (Ioan II, 3-10), când, la rugămintea Maicii Domnului, Mântuitorul săvârșește prima minune. Ca Maică a Domnului, ea este În cea mai mare apropiere de Fiul ei, astfel ea este persoana care face
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
punct de vedere grafic, cartea sa se prezintă ca o sumă de medalioane prin care se manifestă câte o predispoziție - creatoare sau de destin - pentru filosofare. Deloc întâmplătoare această concepție: căci ce poate fi mai adecvat în spațiul austriac decât mijlocirea biografică a unor varii probleme teoretice - care pot fi calificate (dintr-un început, sau numai dacă vrem) ca filosofice? Este aceasta modalitatea prin care ne apropiem în general și de alte domenii (literatură, muzică, pictură, arhitectură, urbanism), într-un mediu
Filosofia de vacanță by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16948_a_18273]
-
chingile oricărui determinism. Nici măcar miradorul suprarealist nu mai funcționează cu strictețe, nereprezentînd decît o lejeră supraveghere a disoluției stenice, a decurgerii și a învălmășirii mirifice a elementelor. Producția aceasta se reclamă de la o fervoare a libertății asociative ce reflectă fără mijlocire o fervoare a vitalității. Ea se constituie spontan prin plierea subiectului liric pe toți factorii cu care intră în contact, rezultatul fiind consemnarea aleatoriului existențial în starea sa de jubilație: ,e fumul bun de mîncare întreb o dată mai mult/ e
Lirism visceralizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11276_a_12601]
-
rugat de noi, buni la suflet cum suntem, să mai intervenim la Poartă... Ce vis! Ce soartă pe noi! Invers decât Soarta Poloniei - Soarta României!... Dar dacă visul s-ar fi împlinit, măcar să fi trecut și noi la catolici, prin mijlocirea șefului actual al Academiei Române, care, de curând, vizitând Vaticanul, i-a propus Papei să-l numească și pe dânsul academician, ca pe Fănuș Neagu. Care Sfânt Părinte, polonezul secolului XX, auzind de România, i-ar fi spus domnului E.S., iar
Varșovia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15954_a_17279]
-
a rămas complet străină, cu fiecare nou examen el va obține nota maximă. Urbancolia (bun titlu) este un volum blindat sub aspectul promovării și al marketing-ului. Pe coperta I apare un fragment din Pascal Bruckner, căruia Dan Sociu, prin mijlocirea Vivianei Mușa, a ajuns să-i scrie epistole românești cu deschidere europeană. Strânse la un loc, acestea compun cartea de față, pe a cărei ultimă copertă regăsim și o recomandare haioasă a lui Andrei Codrescu. Deschizând, apoi, Urbancolia, dăm peste
Zero-proză by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8262_a_9587]
-
adunat pe amîndouă sub bolta unei teme cu valență filozofică: mania autoreferențialității în pictură și în literatură. Raluca Dună nu spune „manie” și nici „autoreferenț ialitate“, ci spune „reprezentări auctoriale“, adică moduri prin care autorii vorbesc despre ei înșiși prin mijlocirea artei în care excelează. Dar dacă lăsăm deoparte alura scrobită a expresiilor de secime universitară - scriitură, eu auctorial, figurabilitatea eului, -, atunci tema lucrării sună astfel: artiștii suferă de un exces al conștiinței de sine, iar acest exces culminează în imboldul
Tabloul scris by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5665_a_6990]
-
asta însemnînd că orice tablou e implicit o narațiune și orice text autobiografic este o pictură scrisă. Sau, cu exemplul autoarei, eseurile lui Montaigne sunt echivalentul scriptic al autoportretelor lui Rembrandt. Adică unul face prin cuvinte ce face celălalt prin mijlocirea culorilor, ba mai mult, fiecare împrumută procedurile artei celuilalt: în Eseuri Montaigne își „pictează“ biografia, iar Rembrandt își căptușește cu subtext cele 60 de autoportrete. Eforturile celor doi sînt echivalente: mesajul autoreferențial e același, doar expresia diferă. Dacă ne mărginim
Tabloul scris by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5665_a_6990]
-
apariția dicționarului și, timp de 12 ani, o prietenie literară intră într-o eclipsă și se transformă, cel puțin din partea lui Zaciu, dacă ne luăm după unele pagini din Jurnal chiar într-o adversitate literară. Se împacă în 1997, prin mijlocirea maestrului Ion Vlasiu, mai vârstnicul prieten al celor doi scriitori. Corespondența continuă (de data aceasta și cu răspunsurile lui Ion Brad), dar nu mai are vigoarea de altădată, până la sfârșitul neașteptat al lui Mircea Zaciu, în martie 2000.
Dialog epistolar by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12753_a_14078]
-
Gheorghe Grigurcu Luca Pițu e prin excelență un om al jocului. Cum puțini autori români, d-sa își asumă jocul nu intermitent și nu prin dozări "precaute", ci ca o manieră permanentă a expresiei și, prin mijlocirea acesteia, a unei posturi a spiritului creator. Căci jocul nu este, de la anume nivel considerat, un "divertisment", un "fleac", ci o activitate ce reflectă libertatea conștiinței, ireductibilă, la care jucătorul nu ar putea fi constrîns fără ca ea să-și piardă
"Ospețe pentru dzicãturi" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12906_a_14231]
-
fără savoare) la tot pasul. Jouisseur al asociațiilor, autorul alunecă lesne de tot de la un subiect la altul, de la un termen de comparație la altul, cu aerul de jonglerie, de prestidigitație cu elementele date: "Constantin Noica, interogat de noi prin mijlocirea unei amice spiritiste, bună cunoscătoare a ultimului Hasdeu, ne roagă să aplicăm la gîlceava Provinciei cu Centrul doctrina sa despre contradicția unilaterală, în cadrul căreia unul dintre agenții conflictuali, cel tare, pasiv, se adeverează, pe cînd cela mai slab se dovedește
"Ospețe pentru dzicãturi" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12906_a_14231]