1,659 matches
-
represiv individul era lipsit de orice apărare. El a fost transformat în tipul uman al dezarmatului perfect, integral, incapabil de cea mai mică rezistență. Nu vreau acum să speculez (deși faptul este posibil) pe tema fatalismului nostru congenital, a resemnării mioritice etc., etc. în definitiv, raportul de forțe în Miorița este doar de doi la unu. Deci partida putea fi jucată. (O opinie strict personală: ciobanul putea rezista, lupta, avea în orice caz o șansă; nu-i pretinde nimeni să fie
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
oficial, totuși, într-o astfel de atitudine de recuperare. Dar nici disperare, blazare ori pasivitate sceptică resemnată. Noua cultură va fi activă, energetică, militantă sau... nu va fi (aproape) deloc. Toate speculațiile, pretins filozofico-etnografic-folcloriste, despre pasivitate, fatalismul oriental și resemnarea mioritică și alte asemenea mistificări comode (deoarece ele scuză... multe) trebuie respinse cu energie. Nimeni nu poate dovedi, de fapt, că românului îi este refuzată, în mod structural și deci definitiv, combativitatea culturală. Totul este doar o problemă de clarificare ideologică
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
săi din presa franceză de specialitate tocmai prin interpretarea originală a unor motive și teme ce valorificau fondul ideatic al folclorului românesc. La Fiancée du silence [Logodnica tăcerii] reia, bunăoară, pe un plan mereu productiv în mentalitatea noastră specifică, mitul mioritic, păstrând tonalitățile simbolic-poematice inițiale. Le Pauvre d’esprit [Săracul cu duhul] exploatează, într-o viziune alegorică modernă, parabola lui Păcală, punând accentul pe resursele creatoare ale naivității de obârșie ancestrală, într-o lume impură și pervertită de demonizarea perisabilului. Le
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
extras din culegerea Limbă și literatură, vol. III, Societatea de Științe, Istorie și Filosofie din R.P.R., 1957. Valeriu, Al., "Geneza și rolul cultural al liceului din Pomârla", în Revista generală a învățământului, XXVI, 1-2, 1938. Vlădică, Mircea, Vatra Dornei. Plai mioritic de istorie și legendă, leagăn de credință și cultură bucovineană, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2007. Memorialistică Aderca, Felix, Mărturia unei generații, Editura Simart, Craiova, 2007. Artzi, Itzhak, Biografia unui sionist, Editura Hasefer, București, 1999. Chelariu, Traian, Zilele și umbra mea
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Paul Miron, Grigore Ilisei, Fălticeni, mon amour; o scurtă istorie aproape sentimentală, Editura Polirom, Iași, 1996, 104 p.; Eugen Dimitriu, Orașul muzelor. Case și locuri memoriale la Fălticeni, Editura Bucovina istorică, Suceava, 2002, 262 p.; Mircea Vlădică, Vatra Dornei - plai mioritic de istorie și legendă, leagăn de credință și cultură bucovineană, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2007, 556 p. 9 Filaret Gh. Furtună, "Centenar Dumitru Furtună", în Hierasus, 1994, nr. 9, pp. 521-529; Stelian Mândruț, "Simeon Florea Marian", inedit, AF, 1987-1990, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
din România..., 113. 66 Enciclopedia României, vol. II, Imprimeria națională, București, 1938. 67 D.J.A.N. Suceava, Fond Prefectura județului Câmpulung Moldovenesc, dosar 45/1927. 68 G. Vlăsceanu, I. Ianoș, Orașele României..., p. 343. 69 Mircea Vlădică, Vatra Dornei. Plai mioritic de istorie și legendă, leagăn de credință și cultură bucovineană, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2007, p. 239. 70 Ibidem, pp. 250-251. 71 C. Dan Pantazescu, "Provincia literară se nesocotește...", publicat în Seara, reprodus în Noua gazetă de Vest, III, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
verificată de experiență că factorul geografic înrîurește atât de mult asupra organelor de percepție ale rasei, încît acestea continuă a proiecta condițiile locale, ajunse la calitatea unei pseudo-apriorități. Filozoful gândește că orizontul nostru specific este "plaiul" și numește asta "spațiu mioritic" într-un eseu interesant, însă insuficient documentat și deci foarte discutabil. Nae Ionescu a avut o înrîurire orală acută și unii l-au declarat "învățător" ca și Isus, "Socrate" al României. Adevărat este că Nae Ionescu urmărea să fie un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
abordat cele mai diverse probleme ale comunității românești și ale noilor sale posibilități de încadrare în peisajul cultural european”. Colaborările reflectă o varietate reprezentativă în abordarea fenomenului cultural românesc, de la Pamfil Șeicaru (Scrisoare deschisă adresată Cercului „Orizonturi”), N. Novacovschi (Spațiul mioritic sau drumul doinei în ceramica română), Radu Cernea (Goethe și germanismul) sau Basil Munteanu (Cinci ani de la moartea lui Ion Pillat) până la Victor Buescu (Limba română și caracterul național-român), Alexandru Busuioceanu (Daci și romani în Carpați) și Leontin Jean Constantinescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288587_a_289916]
-
literare, V. este primul care evidențiază „mântuirea” ca formă supremă de afirmare a eului poetic eminescian: printr-o dramatică luptă a contrariilor, opoziția dintre „mă mântuie, părinte” și „mă-ntunec” izvorăște nu dintr-o credință dogmatică, ci din acel sentiment mioritic care la Eminescu transfigurează moartea în nuntă cosmică. V. a scris și trei „meditații dialogice”, specie mai apropiată de sfera literaturii atât ca mod de abordare a unor idei prin intermediul personajelor dramatice sau narative, cât și prin recursul la tratarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290661_a_291990]
-
mai tainice unghere ale minții și sufletului omenesc. Pe de altă parte, spațiul și timpul sunt categorii permanente și dominante în opera sadoveniană. Există, astfel, un spațiu real și unul magic, imaginar, având, ca și la Lucian Blaga, „o matrice mioritică”, dar deosebindu-se prin aceea că termenii săi extremi nu sunt dealul și valea, ci muntele și abisul, câmpia și marea. Eroii sadovenieni, mai ales bătrânii, purtători ai unei îndelungate experiențe empirice, ajung la o înțelegere a cosmosului, a tainelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285552_a_286881]
-
într-un șuvoi de lacrimi și de lirism indigest, după cunoscuta rețetă sămănătoristă. Or, Lovinescu intenționa să valorifice temperamentul rasei (mai precis: moldovenismul) într-o formulă estetică net superioară sămănătorismului, încurajat probabil și de anumite afinități aparente între pasivitatea ciobanului mioritic și contemplativitatea decadent-intelectualistă a eroului proustian. Observația duce la concluzia că numai împrejurările istorice nefavorabile (influența slavă, ortodoxismul etc.) ne-au ținut sufletul captiv într-o milenară primitivitate. Altminteri, în condiții prielnice faptelor de cultură, în Moldova s-ar fi
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
o evidență elementară decât prin muncă tenace, continuă și bine organizată. La noi funcționează însă legea eternă a minimului efort și a expedientului. Se muncește încă mult prea puțin la noi. Suntem, probabil, încă prea contemplativi, prea poetici, prea visători mioritici. și nu chiar întâmplător, spiritul faustic este detestat și el (de C. Noica, de pildă). Totul se rezolvă, s-ar zice, de multe ori, de prea multe ori, prea ușor, în zona noastră. O relație, un telefon, o recomandare, o
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Visarion decisese că doar eu îi pot traduce dialogurile unui film făcut fără sumedenie de mijloace ori mai curînd fără nimic, în afară de adeziunea și talentul unor artiști ce cred în calitățile prietenului meu. Ca de obicei, mai ales în Ținutul Mioritic, totul trebuia făcut "imediat". Aș minți dacă aș pretinde că am fost cuprins de un irepresibil entuziasm, dar cum "prietenul adevărat, la nevoie se cunoaște", am capitulat și am decis să pun dictonul în fapte. 4. În final, vreme de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și cultură ale românilor / 96 4.2. Sincronism și autohtonism sau despre legile formării culturii române / 97 4.3. Primii pași în câmpul științelor sociale: despre sufletul neamului și psihologia poporului / 101 4.4. Filosofie noologică. Matricea stilistică și spațiul mioritic / 105 4.5. Noologism și sociologie / 111 Capitolul 5. Identitatea socioculturală / 115 5.1. Ce este identitatea? Despre logica socialului și Corabia lui Tezeu / 115 5.2. Modelul identității socioculturale / 119 5.2.1. Definire operațională și dimensiuni / 120 5
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
numim valori tradiționale, cea de limbă, de ceea ce numim valori moderne iar cea de destin, deși utilitaristă și raționalistă, de cele postmoderne prin ideea participării civice 20 și a autoîmplinirii destinului comunității. 4.4. Filosofie noologică. Matricea stilistică și spațiul mioritic Ideea identității se regăsește la Blaga, în cadrul filosofiei stilului înțeles ca fenomen dominant al culturii. Teoria noologică a stilului este construită pe baza concepțiilor morfologice asupra culturii ale lui Frobenius și Spengler și sub influența modelului structurii psihicului uman din
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
o imagine posibilă ar fi următoarea (Figura 4): Figura 4. Matricea stilistică Teoria noologică a lui Blaga nu rămâne la nivelul steril al speculațiilor, adică fără aplicabilitate. Ea își găsește expresia cea mai vie în analiza culturii române. Lucrarea Spațiul mioritic reprezintă un exemplu în acest sens. Aici Blaga identifică printre determinantele sau potențele creatoare importante ale culturii române: viziunea spațială a unui orizont ondulat, adică spațiul mioritic și preferința arătată categoriilor organicului ale lumii, perspectiva sofianică de transfigurare a realității
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Ea își găsește expresia cea mai vie în analiza culturii române. Lucrarea Spațiul mioritic reprezintă un exemplu în acest sens. Aici Blaga identifică printre determinantele sau potențele creatoare importante ale culturii române: viziunea spațială a unui orizont ondulat, adică spațiul mioritic și preferința arătată categoriilor organicului ale lumii, perspectiva sofianică de transfigurare a realității, dragostea de pitoresc, năzuința formativă ca orientare spre forme geometrice și stihiale toate acestea fiind de fapt transfigurări ale duhului ortodoxiei. Viziunea spațială a plaiului sau a
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
preferința arătată categoriilor organicului ale lumii, perspectiva sofianică de transfigurare a realității, dragostea de pitoresc, năzuința formativă ca orientare spre forme geometrice și stihiale toate acestea fiind de fapt transfigurări ale duhului ortodoxiei. Viziunea spațială a plaiului sau a spațiului mioritic "un spațiu înalt și indefinit ondulat înzestrat cu accente ale unui anume sentiment al destinului" (Blaga, 1936:21) răzbate din doine, balade, metrica poeziei, ritmul limbii, din structura așezărilor și din arhitectura caselor. De exemplu, ideea de spațiu-punte între Occident
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Nations and Nationalism, 1:3, pp. 356-68. Bhaskar, Roy (1997[1975]), A Realist Theory of Science, Londra, Version. Bhaskar, Roy (1998 [1979]), The Possibility of Naturalism: A Philosophical Critique of the Contemporary Human Sciences, Londra, Routledge. Blaga, Lucian (1936), Spațiul mioritic, București, Cartea Românească. Blaga, Lucian (1969 [1935]), "Orizont și stil", în Trilogia culturii, București, Editura pentru literatură universală. Blaikie, Norman (1991), A critique of the use of triangulation in social research, Quality and Quantity, 25:2, pp. 115-36. Boudon, Raymond
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
speculativ) cu noțiunea de reprezentări colective. 24 Deși unele teorii psihanalitice ale vremii fac distincție între inconștient și subconștient, Blaga le folosește în mod interșanjabil. În Orizont și stil, conceptul pe care-l folosește e cel de inconștient, în Spațiul mioritic conceptul e de subconștient. 25 Aceste orizonturi sunt până la urmă determinantele stilului, culturii, identității. 26 Contribuția noastră la explicația fenomenului "stil" constă în faptul fundamental că introducem în problematica aceasta factorul inconștientului în toată amploarea cuvenită" (Blaga, 1965:40). 27
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
antipatici elitei Europei. Antipaticul, chiar dacă i se zîmbește, nu obține nimic pînă la urmă. Și chiar dacă Madridul nu va fi fost să fie, să zicem ca tot românul, de la Burebista-ncoace: ei și ce! De data asta însă nu în resemnare mioritică, pentru că și datele chestiunii mioritice s-au modificat. Adică. Rusia nu mai e Rusia pe care-o știam noi mai ieri, alaltăieri. E un urs bolnav, care-și linge rănile. Atît doar că nu uită că e urs și, mă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
i se zîmbește, nu obține nimic pînă la urmă. Și chiar dacă Madridul nu va fi fost să fie, să zicem ca tot românul, de la Burebista-ncoace: ei și ce! De data asta însă nu în resemnare mioritică, pentru că și datele chestiunii mioritice s-au modificat. Adică. Rusia nu mai e Rusia pe care-o știam noi mai ieri, alaltăieri. E un urs bolnav, care-și linge rănile. Atît doar că nu uită că e urs și, mă rog, nu uită că trebuie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fie, și mai nefericit, din însăși "reținerea" țărilor occidentale, nu ne va fi favorabilă, nu ne rămîne de jucat decît cartea înțelepciunii și-a demnității: să perseverăm ca și cum nu s-ar fi întîmplat nimic. Nicicum bosumflați în izolare și în mioritică resemnare. Să ne vedem de-ale noastre. Personal, chiar acum voi începe să pictez un înger. Păzitor? Nu. Un înger pur și simplu. 28 martie Încolțit să spună cu ce s-a întors, practic, de la summit-ul de la Helsinki, Elțîn
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sovietice au fost eliminate prin măsuri ferme la nivelul președinției și guvernului". Vorbele aparțin primului ministru Victor Ciorbea și au fost rostite recent la Bruxelles, generînd o simpatie, greu disimulată, în mai toată presa bună occidentală. Nu și în spațiul mioritic, unde o astfel de declarație incendiară a stîrnit reacții dintre cele mai bizare. Premierul Ciorbea a detaliat, la reîntoarcere, în ce constă, franș, desovietizarea, dînd a înțelege, în subsidiar, că și înlăturarea lui Măgureanu intră în scenariul asanării. Dar, se
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
stăm, oare, predestinat ca în povestea tragicomicului drob de sare humuleștean, gata oricînd să cadă peste plodul din covată să stăm deci cu mîna la gură, nici măcar încercînd a-l urni de pe prichici? Asta să rămînă în veci vocația noastră: mioritica împăcare cu soarta, fabulosul har de a converti resemnarea în rezistență? Pentru că, iată mai "îngropînd via", mai "stai, că nu dau turcii", mai "întorcînd armele", mai uitînd de viitură, mai votînd iar (Tîndală!), după jumătate de secol, tot cu comuniștii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]