1,977 matches
-
vizitei și a concertului susținut de Liszt la Iași este o realizare de epocă și nu o plăsmuire târzie. Medalia ni se pare interesantă și prin faptul că este un document în metal care amintește și de edificiul cultural ieșean, mistuit de flăcări, din nefericire, patruzeci de ani mai târziu, în 1888. Cât privește medalia de la Socola (fig. 70av și 70rv din Partea a II-a, Capitolul C), cum numește Corneliu Secășanu medalia fuzionării armatelor moldovene și muntene din 14 aprilie 1859
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
este marcat pe medalia inaugurării, în anul 1897, a palatului acesteia de pe dealul Copoului. Palatul este construit în perioada 1893 -1897 după proiectul arhitectului francez Louis Le Blanc (fig. 38av și 38rv) parțial pe locul fostului Teatru Mare de la Copou, mistuit de flăcări în 1888 Piatra de temelie a fost pusă în mai 1893 în prezența principelui Ferdinand, moștenitorul tronului României. Rector al Universității era atunci Nicolae Culianu, iar primar al Iașului, Vasile Pogor. Inaugurarea clădirii, care dispunea de 214 săli
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
două situații.” Marta dovedește: Maria dovedește: prezență de spirit; dragoste; curaj în suferință; sensibilitate; o credință nobilă; (Iisus, Cel care cunoaște profund inima omenească, adresează Martei cuvinte de învățătură, ca să lumineze și mai mult credița ei. Către Maria, care era mistuită de durere și nu avea dispoziție sufletească potrivită, ca să audă o învățătură mai înaltă, se adresează cu mai multe dovezi de compătimire, pentru a da mai mult curaj dragostei ei.) Lecția: Rugăciunea în viața noastră: „Argumentați necesitatea rugăciunii în viața
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
și până în ziua de azi, atâta doar că modificările configurației împrejurimilor au pus o în această situație. Aflăm de la istoricul Gh. Ghibănescu că, biserica construită în anul 1690 nu a durat decât 33 de ani, fiindcă un incendiu cumplit a mistuit-o, în ziua de 20 iulie 1723. Ioan Balș, ajuns Mare vornic, împreună cu fiul său, Lupu Balș, au refăcut biserica. Au înălțat pereț ii din piatră și i-au adăugat calota acoperișului, două cupole emisferice și arcadele din cărămidă. Inițial
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
favoriză chiar năzuințele acestora de a face propagandă printre băștinașii Țării Moldovei ortodoxe. , spune N.A. Bogdan. Inainte de jumătatea secolului al XVIII-lea, au ridicat la Iași, pe strada Păcurari, o biserică. Un incendiu puternic din anul 1753, care a mistuit o parte a orașului, a ars din temelie și respectiva biserică. A trecut multă vreme până când, în anul 1784, domnitorul Constantin Mavrocordat i-a făcut danie fiicei sale, Raluca, un loc întins, în mahalaua Păcurari, loc care cuprindea și fostul
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
cu soția sa Maria, în anul 1675. Nu este exclus ca mica biserică din lemn să fi fost construită mai înainte ca icoanele să fi fost donate de Solomon Bârlădeanul. Se știe că în anul 1759 un incendiu puternic a mistuit această biserică și că a fost refăcută din zid în anul 1761 de către văduva unui anume Constantin Tuduri, cu numele de Sofia Monahie, fiică a lui "Ioan Vârnav Jignicer". Biserica a fost zidită din averea pe care i-o lăsase
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Lazăr, de la biserica Sf. Lazăr până în actuala stradă Costache Negri. A fost construită de un anume Arabgherean și completată în anul 1782 cu un pridvor, prin contribuția enoriațșilor. Un incendiu izbucnit în anul 1827 la casele lui Ilie Zmău a mistuit și această biserică. Rănile au rămas până în anul 1860, an în care s-au început lucrările de rezidire a corpului bisericii și adăugând aici și două clădiri alăturate, unde trebuia să ia ființă o școală primară (de patru clase) pentru
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
aspirat să se înalțe prin contemplarea frumuseții. Aceasta era o încercare periculoasă, căci contemplarea frumuseții umane nu se poate realiza niciodată pe deplin în si‑ guranță. Michelangelo s‑a concentrat pe contemplarea frumuseții tinerilor, pentru ca privirea să fie orientată și mistuită de pasiune. Giorgio Vasari a văzut clar acest lucru, de fapt și notează: Ideea acestui om extraordinar era aceea de a aborda fiecare compoziție în funcție de corpul omenesc și de proporțiile perfecte ale acestuia în extraordi‑ nara lui diversitate de atitudini
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
despre primăvară. Selectați în jurnalul de lectură expresiile care v-au plăcut mai mult. Se dă textul: ―Ploua. Băiatul asculta ghemuit sub plapumă foșnetul ploii pe acoperișul de tablă. Pe fereastră se frângeau fulgere. Păreau crengi de foc care se mistuiau într-o clipă. << Acum cad merele> >, se gândi băiatul. Avea un măr al lui, sădit în cotul dinspre Dunăre al livezii, tânăr și încărcat de fructe, și-i părea rău că se vor scutura. -Bunico! Chemă el, ridicându-se în
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
vizitei și a concertului susținut de Liszt la Iași este o realizare de epocă și nu o plăsmuire târzie. Medalia ni se pare interesantă și prin faptul că este un document în metal care amintește și de edificiul cultural ieșean, mistuit de flăcări, din nefericire, patruzeci de ani mai tarziu, în 1888. Cât privește medalia de la Socola (fig. 70av și 70rv din Partea a II-a, Capitolul C), cum numește Corneliu Secăsanu {\cîte 13} medalia fuzionării armatelor moldovene și muntene din 14
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
este marcat pe medalia inaugurării, în anul 1897, a palatului acesteia de pe dealul Copoului. Palatul este construit în perioada 1893 -1897 după proiectul arhitectului francez Louis Le Blanc (fig. 38av și 38rv) parțial pe locul fostului Teatru Mare de la Copou, mistuit de flăcări în 1888 Piatră de temelie a fost pusă în mai 1893 în prezența principelui Ferdinand, moștenitorul tronului României. Rector al Universității era atunci Nicolae Culianu, iar primar al Iașului, Vasile Pogor. Inaugurarea clădirii, care dispunea de 214 săli
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
împreună să aducă fata. În povestea Broasca și ghemuI [Niculiță-Voronca], cel de-al treilea fiu a tras cu arcul într-o broască. Noaptea, broasca se preface într-o fată frumoasă. Văzând-o, împăratul cel bătrân și văduv simte că-l "mistuie ciuda pentru norocul fiului său". În situația următoare, nu mai intervin sulițele, arcurile, săgețile, ci împușcătura. Cel mai mic fiu a nimerit "într-un glod", de unde aude voce stranie: "Cine-a intra pân-în genunchi m-a lua! Cine-a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ea ceva ce-l depășește, având în același timp conștiința a ceea ce o face pentru totdeauna nevrednică de cei de la castel. Nu putem să nu ne gândim la dragostea ciudată a lui Kierkegaard pentru Regine Olsen. Flăcările eternității care-i mistuie pe anumiți oameni sunt atât de nesățioase, încât ei le dau pradă însăși inima celor din preajma lor.26 Subiectul acestui episod din Castelul constă, de asemenea, în funesta eroare de a da lui Dumnezeu ceea ce nu-i aparține. Dar pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
poante, o balerină în tutu, niște ciorapi de subțirimea și griul pânzei de păianjen, dacă nu chiar din materialul însuși, imaterial, al Arachneei, și de acea inconsistență a unei file de hârtie pe care focul o spuzește, fără s-o mistuie de tot. Tot mai intrigată, mai geloasă, mai nelalocul ei acum, Nora Aron îi spuse lui Vasile, Vasile Elisav, că, atunci când o să vrea să dégaine-eze, să-i dea de știre, ca s-o șteargă-n baie. — Nicio grijă, scumpa noastră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
lui Iisus este întărită de Iosefus prin referiri la tradiția profetică iudaică, confirmată de abuzurile zeloților: Căci dăinuie o antică revelație a unor oameni pătrunși de inspirație divină, potrivit cărora orașul va cădea în mâinile dușmanului, iar Templul va fi mistuit de flăcări potrivit datinilor războiului atunci când, bântuită de o răscoală, mâinile unor localnici vor profana incinta preasfântă a Domnului. Zeloții n-au refuzat să dea crezare acestei profeții, dar s-au pus ei înșiși în slujba înfăptuirii sale"38. La
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
simplu. Ce să faci dacă, la treizeci de ani, dînd colțul propriei tale străzi, ești copleșită deodată de un sentiment de fericire - absolută fericire! - de parcă ai fi înghițit deodată o bucată strălucitoare din soarele acelei după-amieze tîrzii, care s-a mistuit în suflet împrăștiind o ploaie de scîntei în fiecare particulă, pînă în vîrful degetelor? ... Oh, nu-ți poți explica sentimentul ăsta fără să fii „beat și aiurit”? Ce idioată e civilizația! De ce ți s-a mai dat un trup
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
an. Unii defilau și se distrau, el, și prietenii lui, rudele, își petreceau la groapă pe cea care, atâția ani, fusese parte din ei. La ce serveau condoleanțele primite și care se repetau, decât ca o notă protocolară, dificil de mistuit pentru familia atât de îndoliată? 2 ianuarie 1984 Dragă Alecu, Deseori discutam cu Lorica despre voi. Nici nu-mi puteam închipui că soarta îți va fi atât de vitregă și vă v-a desparte pentru veșnicie tocmai în momentul când
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
piatră, orologiu, călugărul din tren surîde într-acolo, doi însoțitori, boccelele lui, mănăstire ori schit, pocăință în sac și în cenușă, zi de zi, eră de eră, doar să se mai prindă de noi ceea ce sîntem! rîvna casei Tale mă mistuie, pumn de maci aprinși în linia paralelă, secunda de Bărăgan din munți, muncă de clăbucete pe zare, plaiuri cu presărări de arbori fug în partea netedă, afundul depresiunii, parcelă de cînepă, cultură suspectă, Punct Oprire Nădejde-Sat adîncitura pîrîul instigator la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pe biserica de lemn, îi numeri rotundă fiecare bîrnă din proiect, în rest spațiul de expunere, convențional verde, poate fi funcțional așa ceva? Lunca Bradului locul în nume, sacrul și păcatul limbajului, prea multă mană pentru biet ficatul pămîntesc, învățat să mistuie noroaie! Răstolița păduri din mal de cer în mal de cer, cîte ceva de casă, cîte ceva Mureș, ceva stenic în paloarea monocromia fenomenului silvic, Deda-Bistra Wittgenstein 7, să se tacă! munți împăduriți, păduri muntoase, reîmpăduriri Deda, spre Reghin, omul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
lumini de sursă, lumini de reflexie, jucării roșii pe turnurile termocentralei, veghea arde roșu instituția prezentului pe activele fabricii "Sofert", îngrășăminte chimice, scurge vagoane-cisternă cu inscripții, de aici linearitatea în două-trei planuri încălecată, aburi deasupra, 10 km sud de oraș mistuit în lumini, spectru cilindric urma de furnal nemăsurat de gros, bătaie de lumină în iluzia optică, adevărații Arnoteni, simți ceva, auzi ceva? spaima de ora fantomelor ei, de la o zi la alta cumpănă, te întîlnești cu altul, îți petreci trenul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
bătrînul cu mimică descompusă la balcon, DN 1F rezolvă orașul în lanuri de floarea-soarelui, vărsătoarea de gunoi, sute de metri de la ieșire și oamenii se țin șir, grupuri, schitul de pe dîmb, eram furnicile fărîmelor lui și ne întorceam să-l mistuim în oraș, la zi de Sfîntă Măria Mare, valurile de teren, șoseaua recîștigă gloria în relief accidentat spre temeiul țării, satul dimpotrivă vine la schit nu pe jos, ci pe biciclete, satul Ghenci. Ora 16,20, în personalul Tășnad Jibou
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
statura vagonului, umezeala se duce pe fețe noi de betoane, șanț, dublu terasament, km 55+600 vegetația în tendința ce scapă mineralului, lume în profiluri de moment, stația Meri tot versant în amestec, foioase-conifere, impiegatul de mișcare, om și arborescență mistuie clădirea stației dintre ei, cîștigători cît obiectele staționează în prezent, biserica adîncitură cu tot cu vîrful clopotniței, pîrîu, umbrele caselor, tunel la anii cărbunelui din Valea Jiului, dublați în altul, scăzămînt panta nedepășită, tunelul în arc înmormîntarea planului luminii să scape de om
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Rulmenți SA Bîrlad", linia 1 Rulmenți Gară, linia 2 Rulmenți Liceu, "Codreanu" liceul-fanion, "Europaa-ă-aa!" Mănăstirea Florești 35 km, luncă și deal chilug, plopii rași la șosea, Logan nou de Brașov, vin de la neamuri din Moldova, monstrului economic îi trece indigestia, mistuie iar românește și alimentează sens în schema standard, "A ia-ia-ia, Puerto Rico!" turnul de apă CFR Crasna cheie de boltă în cerul pămîntului depresiunii, livada Crasnei "Mărul de aur. Fermă pomicolă", Ștefan cel Mare 1475 încetinește, treptele, arteziană în mediul rural
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
în Izmir. Trupele grecilor au fost evacuate în mare grabă și în dezordine prin toate mijloacele posibile. Locuitorii greci care au putut face rost de un mijloc de transport au fugit, de asemenea, în insulele din apropiere. Un incendiu a mistuit apoi orașul. Astfel, după 2500 de ani de ocupație, locuitorii greci ai Anatoliei au fost nevoiți să plece. Marea Idee adusese o nenorocire asupra lor. Un schimb de populații avea să fie inițiat mai tîrziu, dar soarta acestui teritoriu fusese
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
programul de pregătire al ofițerilor de infanterie în serviciu activ. Timp de treizeci de zile ne-am înfruptat din farfuria amărăciunilor rezervate ostașului român, în condițiile de arșiță permanentă care predomină în această zonă secetoasă de la marginea Bărăganului, în zilele mistuite de un soare nemilos în plină vară din luna iulie anul 1952. Dormeam în barăci, mărșăluiam zilnic kilometri de la cazarmă la câmpul de instrucție și înapoi, exersam luări de redute imaginare cu asalt și exerciții de tir pe viu împotriva
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]