2,504 matches
-
primul rând, pentru generațiile de la Începutul secolului al XIX-lea, estetica de factură neoclasică a iluminismului mai transforma Încă peisajul transilvan Într-un decor rococo, ambient bucolic al unor idile pastorale, În care personajele feminine evoluau aidoma grațiilor cu alură mitologică din tablourile lui Poussin sau Fragonard. În al doilea rând, romanticii, afirmați În deceniile următoare, construiau imaginea plină de prospețime a unei naturi sălbatice, populată de fiicele rumene și sănătoase ale țăranilor români nealterați de viciile civilizației. Barabás XE "Barabás
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
natură, Înfrumusețară și de la sine frumoasa Italie, ca grecii Grecia”. Imaginea se desprinde, mai Întâi, din formulările verbale prin care este definită Italia, potrivit acestei perspective. Printre mărcile sale distinctive, se observă tocmai aplicarea epitetului „clasic”, precum și infuzia de aluzii mitologice și livrești În caracterizarea realităților italice. Ele aparțin, exclusiv, intelectualilor cu orizont larg, refuzându-se intelectualului de nivel mediu, care se mulțumește cu imaginea Italiei strămoșești. Aceasta din urmă se difuzează larg În societatea ardeleană, Încă de pe băncile școlilor, stabilindu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
probleme, ajung, În mod logic, și la semnificația, ori la funcțiile destinului, ca entitate distinctă. Astfel, Ivan Evseev, În Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale și În Dicționar de magie, demonologie și mitologie românească, aprofundează și Îmbogățește latura folclorică și mitologică a simbolurilor fundamentale din cultura populară românească, acordând larg spațiu articolelor despre noroc, ursitoare, deochi, descântec, Ceasul Rău, Dragostele, iarba fiarelor, magia, mana, moroiul, Numerele, șarpele casei etc. La fel, Germina Comănici, În Cercul vieții. Roluri și performanță În obiceiurile
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
nici un rău, nici un farmec nu se apropie.); moartea sau plecarea șarpelui este sinonimă cu risipirea familiei, cu pierderea norocului, cu moartea Întregului neam. Șarpele casei ar fi, ca și steaua sau pomul consacrat, corespondentul din natură al omului și depozitarul mitologic al soartei sale. Există o serie de cazuri În care fata de Împărat rămâne Însărcinată doar văzându-și alesul. În basmul Voinicul cel fără de tată, o fată de Împărat, uitându-se la un june, simți un fior, apoi ca o
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
strădania omului de a influența În bine destinul noului născut prin cuvânt și acțiune magică. Zeitățile feminine, mesagere ale destinului, au purtat dintotdeauna la români denumirea de Ursitoare, românii fiind singurii neolatini care n-au mai păstrat pentru aceste reprezentări mitologice apelative derivate din vocabulele latine Fatae sau Fatum. Importanța acțiunii pe care o Împlineau a creat un tabu lingvistic, fapt ce se vede În evitarea unor denumiri care desemnau ființe sau puteri supranaturale, potențial nocive. Simpla lor pronunțare implica, În
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
case sunt scrise pe perete aceste numiri și multe femei Însărcinate poartă asupra lor o cărticică manuscrisă, numită Rugăciunea Sf. Arhanghel Mihail, pe care trebuie s-o scrie numai un om bătrân, căruia Samca n-are' ce-i face. Narațiunile mitologice păstrează motivul furtului și al schimbului de copii, atribuind această acțiune negativă Diavolului. Încălcarea interdicției de a nu lăsa singur pe Întuneric copilul nebotezat duce la schimbarea lui de către Necuratul. Obiceiul de a păstra lampa aprinsă de la nașterea copilului până la
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
în întregime abia în anul 1999 de către Joscelyn Godwin și editată de către Thames & Hudson. Cartea descrie aventurile lui Poliphilo care își caută iubita Polia. Printr-o magie este transportat într-o pădure unde se rătăcește, întâlnește o serie de personaje mitologice dar mai ales descrie o serie de ansambluri arhitectonice. Din nou adoarme și se trezește într-un al doilea vis, asemenea unei povestiri în povestire. În această nouă aventură este condus de către nimfe la regina lor, unde i se cere
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
și pe Madame de Sévigné. Cu toate acestea Fouquet, orbit de succesul său nu a conștientizat cât de departe mergea. Nu urmărea decât un singur țel, acela de a construi un paradis, dedicat gloriei numelui său. Castelul era o alegorie mitologică, centrată pe preamărirea lui Fouquet: sculpturile care îl înfățișau pe Hercule simbolizau puterea sa, Apollo înțelepciunea și bunul gust, Muzele aminteau de loialitatea față de rege. O cameră ovală se deschidea către grădinile maiestuoase. Deși era prima realizare de proporții a
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Sale dei Planeti de la Pitti a stat la baza studiului mult mai complex folosit de Le Brun în decorarea tavanelor de la Versailles. În lucrarea publicată în anul 1674, care descrie apartamentele regelui, André Félibien oferă mai multe detalii despre scenele mitologice folosite în picturile din palat în care sunt evocate faptele lui Ludovic al XIV-lea. De exemplu, în Salonul lui Apolo, pictura intitulată Augustus construind portul de la Misenum trimite la construcția portului La Rochelle. Un alt exemplu este cel oferit
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
din apartamentul regelui Anticamera - completare la salonul lui Mercur Camera - extrapolare a Salonului lui Apolo Marele Cabinet - completa salonul lui Jupiter Oratoriul - completând salonul lui Saturn, Micul Cabinet - reprezenta salonul lui Venus din apartamentele regelui. Ornamentele erau inspirate de scene mitologice sau istorice. Salonul lui Apolo, cu forma sa octogonală, unică, a fost camera regelui înainte de a deveni sala tronului. Elementul central este imaginea zeului aflat în carul său alegoric și însoțit de cele patru anotimpuri. în apartamentele băii, simbolismul este
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
și Apollo. Imaginile zeităților se regăsesc în întreg palatul. Ne permitem să ridicăm un semn de întrebare de ce, într-o țară în care fervoarea religioasă se manifesta cu accente de fanatism, regele alege în loc de motive religioase simboluri ezoterice și personaje mitologice pentru a-și face publică puterea? De asemenea, dorim să atragem atenția asupra unui detaliu puțin menționat. Regele Ludovic al XIV-lea nu era un împătimit al igienei corporale, datorită mentalității epocii sale. Pentru societatea europeană a secolului al XVII
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
statuilor egiptene, fie ele mici sau mari, erau multipli sau submultipli de 12 sau 6.“ în drumul alegoric parcurs prin saloanele palatului Versailles, care se încheie cu sala de baie, se trec în revistă zeitățile păgâne care alcătuiesc un sobor mitologic. Regele ajunge în camera de baie după ce traversează salonul lui Venus. Din nou, apelăm la numerologia sacră. Așa cum am mai menționat, planeta Venus, în drumul său de-a lungul bolții cerești trasează o pentagramă. De aici, din punct de vedere
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
a spus brusc regelui: « Sire, Maiestatea Voastră nu mai trebuie să audă nimic. Vă voi ruina». Pe lângă drumul simbolic al soarelui, arhitectul Le Brun a descris alegoric viața lui Ludovic al XIV-lea, utilizând pentru aceasta motive, simboluri și personaje mitologice. Astfel, pe traseul pe care regele îl străbate însoțit de vizitatori sau de curteni și care pornește din fața Carului lui Apolo, răsare, asemenea unui obstacol, revolta simbolică iscată de statuile Furiei și ale Geloziei, care amintește de Frondă. Acest grup
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
impune să înlăturăm o confuzie care se face în mod obișnuit. Literatura "de imaginație" nu trebuie neapărat să folosească imagini. Limbajul poetic este saturat de imagini artistice, începem cu cele mai simple figuri de stil și culminând cu complexele sisteme mitologice ale unui Blake sau Yeate. Dar imaginile artistice sunt neesențiale pentru literatura epică și, în consecință, pentru o mare parte a literaturii. Există poezii bune cu desăvârșire lipsite de imagini ; există chiar și o "poezie a enunțării". *6 În afară de aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
mai apare portretul, nu-i mai e invocat numele. Propaganda se retrage în tranșeea Lenin („Să-i spui tovarășului Lenin și de noi, românii...”). În schimb, începe fabricarea luptei eroice din ilegalitate a comuniștilor români, care capătă proporțiile unei Rezistențe mitologice. Un partid care număra circa 800 de membri în 1944, mulți dintre ei neromâni, și condus din afara țării, este drapat ca principala forță politică a istoriei românilor. Social- democrații, singurul partid de stânga care ar fi putut să-i concureze
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
filma - unghiuri neobișnuite ale camerei, atmosfere luminate straniu, stop-cadre, compoziții bizare în cadru, măști în locul caracterelor realiste - într-o tragedie greacă în sensul lui Nietzsche, o revoltă oedipiană a fiului curmată de răzbunarea rituală a tatălui, totul într-o atmosferă mitologică, cu cor antic anunțând implacabilul fatumului irațional. A trebuit să intervină Comitetul Central al Partidului pentru a stopa turnarea acestei „producții patologice”. Pravda l- a condamnat pe Eisenstein fără drept de apel : „Un artist sovietic nu-i poate avea ca
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
și al doilea satelit pe o orbită mai înaltă, primul fiind situat atât de jos față de suprafața planetei, încât era ascuns orizontului local al planetei. Contemporanul lui Hall, francezul Camille Flammarion, a propus botezarea sateliților cu numele celor doi însoțitori mitologici ai carului de luptă ai zeului Ares (Marte): Phobos (Frica) pentru satelitul mai jos și Deimos (Teroarea, Panica) pentru cel cu orbită mai înaltă.
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
urma să se ocupe de cazurile de mare corupție, având posibilitatea să cerceteze inclusiv parlamentari. (22, 15-21.II.2006) Analiza relevă dimensiunea arhetipală a Gulagului istoric. Că o astfel de dimensiune este conștientizată inclusiv de victime o dovedesc comparațiile livrești, mitologice, biblice sau literare care se regăsesc în numeroase mărturii. (OC, 2-8.II.2006) Toți au fost de acord să lucreze inclusiv sâmbăta. (TVR 1, 24.III.2001) Definirea termenului de poliție politică [...] este în noul act normativ mai clară, incluzând
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
arată că cele mai narative sunt imaginile statice în care apar scene tipice, incidente casnice, instanțieri tematice sau activități perene. Nancy Wall Moure, în American Narrative Painting, consideră că cele mai multe potențialități narative apar în scenele vizuale cu subiecte istorice și mitologice și cele mai puține, în portrete și alegorii. William Labov, în Language în the Inner City,crede că este narativ ceea ce este terifiant, periculos, ciudat, sălbatec, hilar, straniu, nebunesc, amuzant, încântător sau neobișnuit. În Picture of Romance.Form Against Context
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
Sacheverell Sitwell care descoperă narativitatea în secvențele picturale anecdotice și o plasează în pictura de gen sau în secvențe de imagini cum ar fi Rake’s Progress de William Hogarth. Pentru Steiner narativitatea picturală este o: „expresie a evenimentelor specifice, mitologice, legendare, istorice sau fictive și implică personaje identificabile”. Ea atrage atenția și asupra importanței unor titluri cu forță narativă particulară ca Judith and Holofernes, Washington Crossing Delaware, Cupid and Psyche sau The Dance of Salome în care aparatul titular furnizează
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
însă egale, iar modalitățile de exprimare, prin pictură, ale narațiunii nu sunt întotdeauna aceleași. Implicațiile narative înțelese ca atribute potențiale ale imaginii statice nu apar, așa cum consideră Sitwell, Moure, Labov sau Steiner, numai în scene vizuale cu subiecte istorice sau mitologice sau în scene terifiante, ciudate, hilare, stranii și neobișnuite. Diminuarea sau amplificarea narativității fenomenelor vizuale poate fi studiată și plecând de la perspectiva narativă asupra manifestărilor verbale. În acest sens, în Narrativehood, Narrativeness, Narrativity, Narratability Gerald Prince arată că naratologia studiază
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
arată că cele mai narative sunt imaginile în care apar scene tipice, incidente casnice, instanțieri tematice, activități perene și secvențe picturale. Este prezentată Nancy Wall Moure care consideră că cele mai multe potențialități narative apar în scenele vizuale cu subiecte istorice și mitologice. Se face referire la Wendy Steiner care crede că narativitatea este un atribut potențial al imaginii. Este prezentată Emma Kafalenos care disociază conceptele de narrative și narrative implications și arată că reprezentarea vizuală a imaginii nu este o narațiune, dar
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
Maria), ori reunite în ci‑ cluri de scene care erau ordonate în mod cronologic, și care creau de multe ori biografii. Este posibil ca pentru acest ultim fel, una din inspirații să provină și din prezentarea succesiv periodică a scenelor mitologice ori, din reliefurile biografice de pe sarcofagele imperiale. Icoana este rezultatul unei sinteze a culturilor: elenă, romană și creștină. Din secolul al VIII‑lea până la mijlocul secolului al IX‑lea, istoria bizantină este întunecată de criza iconoclastă, criză care a dus
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
metalelor 8. Odată cu acceptarea alfabetului folosit de civilizația Orientului Apropiat, epopeile lui Homer, Iliada și Odiseea, precum și poemele epice ale lui Hesi‑ od, și mai cu seamă Teogonia, au dus la crearea unei identități culturale comu‑ ne poporului grec. Temele mitologice care au derivat din ele, mult mai târziu, vor fi folosite în artă ca sursă inepuizabilă de subiecte și inspirație. Cât priveș‑ te sculptura figurativă, ea atinge apogeul odată cu templul lui Zeus și cu Pan‑ theonul de pe Acropole în Atena
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
fi observată în cazul mai multor artiști precum Tintoretto, El Greco, Caravaggio, Peter Paul Rubens, Rembrandt etc. Tiziano a folosit tehnica pensulei încărcate de cu‑ loare pentru a realiza întreaga gamă de subiecte disponibile artiștilor din perioada sa incluzând altare, scene mitologice și istorice, alegorii, portrete și autoportrete. Opera sa de început s‑a identificat cu cea a lui Giorgione, iar stilurile lor erau atât de asemănătoare, încât lucrările lor sunt greu de deo‑ sebit ceea ce a dus la confuzii în atribuirea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]